Platforme științifice

Platforme științifice

Vizitatori unici: 402

Platforma de cercetare şi discuţii reprezintă una dintre modalitățile de abordare şi dialog ştiinţific eficient, metodă iniţiată şi implementată pe larg în diferite centre de cercetare.

Actualmente, în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei sunt aprobate patru platforme de comunicare:

  • „Securitatea ecologică în contextul modificărilor accelerate de mediu” (coordonator mem. cor. Maria Nedealcov),
  • „Securitatea economică, migrația și transformările demografice” (coordonatori acad. Grigore Belostecinic și mem. cor. Alexandru Stratan),
  • „Accidente vascular cerebrale” (coordonator acad. Stanislav Groppa),
  • „Securitatea Alimentară și Siguranța Alimentelor” (coordonator dr. hab., prof. univ. Rodica Sturza).

Prima platformă de comunicare "Securitatea ecologică în contextul modificărilor accelerate de mediu" a fost lansată la 11 otombrie 2019, în cadrul căreia mem. cor. al AŞM Maria Nedealcov, membru al Secției Științe ale Vieții a AȘM, a susținut prelegerea „Variabilitatea spațio-temporală a riscurilor meteo-climatice”, oferind oportunităţi inedite pentru dezbateri pe teme stringente ale societăţii contemporane.

De asemenea, în contextul demersului Procuraturii Republicii Moldova, Secția investigarea fraudelor contra mediului si intereselor publice, care a solicitat informații privind starea de fapt și evoluția în dinamică a florei și faunei în Republica Moldova, inclusiv eficiența măsurilor de protecție elaborate și aplicate de autorități, la 5 decembrie 2019 la Academia de Științe s-a desfășurat Masa rotundă „Evoluția în dinamică și starea actuală a florei și faunei în Republica Moldova”. Evenimentul a fost organizat de către AȘM și de Institutul de Ecologie și Geografie, Institutul de Zoologie, Grădina Botanică Națională (Institut) „Alexandru Ciubotaru” ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

În cadrul aceleiași platforme, la 12 mai 2020, Academia  de Științe a Moldovei a organizat lecția publică online „Diminuarea impactului negativ al pandemiei COVID-19 și secetei în agricultură”. Prelegerea a fost susținută de profesorul cercetător Boris Boincean, doctor habilitat în științe agricole, director interimar al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”, membru al Secției Științe ale Vieții a AȘM. Recomandările privind diminuarea impactului pandemiei COVID-19 și secetei asupra agriculturii și securității alimentare, elaborate în baza platformei științifice "Securitatea ecologică în contextul modificărilor accelerate de mediu" sunt disponibile aici.

Platforma „Securitatea alimentară și siguranța alimentelor” este coordonată de Rodica Sturza, doctor habilitat în chimie, profesor universitar, membru al Secției Științe Exacte și Inginerești a AȘM. Platforma a fost lansată la 10 martie 2020, la Academia de Științe a Moldovei, prin susținerea de dr. hab. Rodica Sturza a lecției publice „Securitatea și siguranța alimentelor – o problemă existențială”.

Platforma „Securitatea alimentară și siguranța alimentelor” este inițiată pentru a favoriza o colaborare mai strânsă între industrie și mediul academic, consolidarea capacităților în domeniu. Securitatea alimentară a populației prezintă unul din drepturile constituționale ale omului. Siguranța alimentelor implică diminuarea riscului contaminării alimentelor prin contaminanți tehnogeni sau naturali, prin cei introduși accidental, prin tratarea inadecvată a alimentelor sau prin practicile comerciale abuzive. Aceasta platformă deschide posibilitatea de a pune în discuție aspecte ce ţin de provocările iminente în materie de securitate alimentară și siguranța alimentelor prin împărtășirea și promovarea experienței dintr-o perspectivă globală; provocările tehnice cu care se confruntă industria și modul în care ar dori ca mediul academic să contribuie la abordarea acestor provocări; progrese tehnologice în mediul academic care pot ajuta la abordarea provocărilor legate de siguranța alimentelor; diferite modele de nutriție și impactul lor asupra sănătății, bunăstării și speranței de viață; schimbul de idei cu experți și lideri din organisme de reglementare, industrie, mediul academic, specialiști în formare.

Platforma „Securitatea Alimentară și Siguranța Alimentelor” va oferi consumatorilor, producătorilor, lucrătorilor din comerț și supraveghere a calității și siguranței alimentelor, cercetătorilor și formatorilor posibilitatea de schimb de opinii, devenind astfel factori motori pentru sisteme alimentare viitoare, inclusiv prin co-proiectarea programelor și agendelor de cercetare.

Platforma științifică „Securitatea economică, migrația și transformările demografice” este coordonată de acad. Grigore Belostecinic și mem. cor. Alexandru Stratan, membri ai Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM. Platforma științifică a fost lansată la 5 mai 2020, la Academia de Științe a Moldovei. Lecția publică „Competitivitatea Republicii Moldova: tendințe si provocări” a fost susținută online de acad. Grigore Belostecinic, doctor habilitat în economie, profesor universitar, rector ASEM și mem. cor. Alexandru Stratan, doctor habilitat în economie, profesor universitar, director al Institutului Național de Cercetări Economice al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

Propunerile enunțate de raportori au fost transmise în adresa Guvernului, Parlamentului și Președinției Republicii Moldova.

Consolidarea unei economii funcționale, competitive şi performante, stabile din punct de vedere macro-economic şi financiar, cu un ritm de creștere apreciabil şi o adaptare funcțională la eventualele riscuri, reprezintă un pilon important al securității economice a Republicii Moldova. Principalii factori interni de risc la adresa securității economice sunt: persistența problemelor de natură economică, financiară şi socială, generate de întârzierea finalizării reformelor structurale;  menținerea economiei tenebre la cote semnificative; administrarea deficitară a resurselor publice; eficiența scăzută a instituțiilor statului în eradicarea fenomenelor de fraudă economică; corupția, subdezvoltarea infrastructurii; emigrarea specialiștilor din diferite domenii şi sectoare economice etc. În acest context, fundamentarea științifică a mecanismelor de asigurare a securității economice a Republicii Moldova, inclusiv a elementelor ei principale (securitatea financiară, securitatea alimentară, securitatea energetică, securitatea tehnologică și industrială, securitatea ecologică și informațională), diagnosticarea comprehensivă și prognozarea dinamicii economice ca bază metodologică a determinării atractivității pentru investiții vor contribui la consolidarea sistemului de securitate economică, având drept scop detectarea amenințărilor pentru securitatea economică a statului, întreprinderea măsurilor de prevenire și atenuare a riscurilor în sectorul real al economiei, menținerea unui nivel corespunzător al potențialului socioeconomic al statului și asigurarea condițiilor economice favorabile pentru dezvoltare socială.

Nivelul înalt al emigrației populației din Republica Moldova prezintă un factor de risc important pentru securitatea economică, socială și demografică a statului Republica Moldova, care necesită o monitorizare continuă, elaborarea mecanismelor și soluțiilor de diminuare și reglementare a proceselor migraționale, dezvoltarea pieței muncii, stimularea antreprenoriatului și crearea locurilor de muncă de calitate, creșterea productivității muncii.

În deceniile viitoare factorul demografic va avea un impact important asupra dezvoltării socioeconomice, în special reducerea numărului populației, inclusiv în vârsta aptă de muncă și îmbătrânirea demografică, determinând necesitatea promovării unor politici speciale în concordanță cu structura demografică. În acest context, monitorizarea continuă și cercetările schimbărilor demografice vor contribui la atingerea obiectivului general de guvernare ce ține de creșterea nivelului de trai al populației, crearea condițiilor pentru consolidarea capitalului uman, precum și redresarea consecventă a procesului de reproducere a populației, diminuarea declinului demografic, realizându-se conexiunea între starea de securitate demografică, economică şi socială în scopul dezvoltării.

În cadrul acestei platforme, la 19 mai 2020, la Academia de Științe a Moldovei, a avut  loc lecția publică online „Uniunea Europeană: supranațional versus național-statal – o provocare în condițiile pandemiei”, susținută de  dl Victor Juc, doctor habilitat în științe politice, profesor universitar, membru al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM, director al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Lecția publică a pus în evidență subiectele ce țin de reflectarea proceselor complexe post-criză de COVID-19 și relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova.

Platforma ştiinţifică „Accidente vascular cerebrale” este coordonată de acad. Stanislav Groppa, doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar, membru al Secției Științe ale Vieții. În opinia acad. Stanislav Groppa, accidentul vascular cerebral (AVC) este o afecțiune neurologică acută, gravă, rezultată în urma blocării irigării cu sânge a unei zone cerebrale sau prin hemoragie cerebrală. Studiile prospective arată că această afecțiune creste an de an, atât ca incidență cât și ca prevalență, experții Organizației Mondiale a Sănătății considerând că accidentele vasculare cerebrale vor deveni până în anul 2030 principala cauză de mortalitate. Republica Moldova se află în primele zece locuri în lume în ceea ce privește incidența accidentului vascular cerebral. Mortalitatea prin AVC este de trei-patru ori mai mare în tara noastră decât în țările Uniunii Europene. Aceste statistici negative nu țin doar de nivelul economic al țârii, dar şi de sistemul sanitar din Republica Moldova, în care nu se acordă suficientă atenție acestor pacienți și în care nu se pune accent pe prevenția primară și secundară. Conform statisticii, AVC este cauza principală de handicap în populația adultă din Republica Moldova, 13% dintre pacienții cu AVC sunt de vârstă aptă de muncă. AVC reprezintă a doua cauză de apariție a demenței și cea mai frecventă cauză de epilepsie la vârstnici, precum și o cauză frecventă de depresie. AVC constituie o reală problemă de sănătate, nu numai prin rata ridicată a mortalității, dar și prin consecințele asupra performanțelor motorii și cognitive ale supraviețuitorilor. Sechelele AVC pot avea efecte catastrofale asupra calității vieții bolnavului și a familiei acestuia.

În țările economic dezvoltate în ultimele patru decenii se constată o reducere de 40% a mortalității pacienților cu AVC, iar în Republica Moldova, în ultimii ani, s-a produs o creștere a numărului de decese datorate AVC. Din păcate, în Republica Moldova, anual accidentul vascular cerebral se dezvoltă la mai mult de 12000 oameni, dintre care aproximativ 35% decedează în perioada acută a bolii. Incidența AVC este de 2.5-3,0 cazuri la 1000 populație pe an. În țara noastră sunt peste 80000 mii pacienți care au suportat AVC, la fiecare 1 ora cineva suporta un AVC, la fiecare 1,5 ore cineva decedează de AVC.

Programul Național de Securitate a Sănătății Populației Republicii Moldova. În data de 28 aprilie 2020, în premieră, Academia de Științe a Moldovei a organizat online Simpozionul științific, dedicat pandemiei COVID-19 „Pandemia COVID-19: Suport științific medical sau ce trebuie să cunoaștem despre coronavirus SARS-CoV-2 și pandemie”. La lucrările Simpozionului au participat membrii Comisiei de experți în domeniul medicinei instituită de AȘM: acad. Eva Gudumac, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, membru al Secției Științe ale Vieții a AȘM, expert notoriu în domeniul chirurgiei toracice, Președinte al Comisiei de experți; Emil Ceban, profesor universitar doctor habilitat în științe medicale, rector al USMF „Nicolae Testemițanu”; acad. Stanislav Groppa, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, membru al Secției Științe ale Vieții a AȘM, prorector pentru activitatea de cercetare al USMF „Nicolae Testemițanu”; mem. cor. Viorel Prisacari, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, membru al Secției Științe ale Vieții a AȘM, șef al Catedrei de epidemiologie a USMF „Nicolae Testemițanu”; Constantin Spânu, profesor universitar, doctor habilitat în științe medicale, şef al Direcţiei cercetare şi inovare a Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică; Gheorghe Plăcintă, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar, şef al Catedrei de boli infecţioase a USMF „Nicolae Testemițanu”. Oamenii de știință, experți redutabili, specialiști epidemiologi, au prezentat situația epidemiologică actuală, au analizat comportamentul coronavirusului de tip nou, au venit cu propuneri și recomandări. Ca rezultat al lucrărilor Simpozionului, acad. Groppa a propus elaborarea unui Program Național de Securitate a Sănătății Populației Republicii Moldova în combaterea virusului SARS-CoV-2, care va constitui baza unei platforme științifice de comunicare și dialog.

Toate lecțiile publice susținute în cadrul platformelor științifice lansate de AȘM sunt disponibile online la adresele https://idsi.md/tv și https://www.privesc.eu/.

Constituirea platformelor științifice de comunicare inițiate și lansate de Academia de Științe a Moldovei în anul 2019 este în proces continuu de formare și dezvoltare.

Dr. hab. Liliana Condraticova