Platforme științifice

Platforma de cercetare şi discuţii reprezintă una dintre modalitățile de abordare şi dialog ştiinţific eficient, metodă iniţiată şi implementată pe larg în diferite centre de cercetare.

Actualmente, în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei sunt aprobate șapte platforme de comunicare:

• „Securitatea ecologică în contextul modificărilor accelerate de mediu” (coordonator mem. cor. Maria Nedealcov, din martie 2021 platforma este coordonată de mem. cor. Elena Zubcov)
• „Securitatea Alimentară și Siguranța Alimentelor” (coordonator mem cor. Rodica Sturza)
• „Securitatea economică, migrația și transformările demografice” (coordonatori acad. Grigore Belostecinic și mem. cor. Alexandru Stratan)
• „Accidente vascular cerebrale” (coordonator acad. Stanislav Groppa)
• „Coronavirusul de tip nou SARS-CoV-2 și interferența cu alte maladii” (coordonator acad. Eva Gudumac) 
• „Științele fundamentale pentru dezvoltarea durabilă a societății” (coordonator Prof. Vladimir FOMIN, membru de onoare al AȘM)
• „Educația în societate” (coordonator mem. cor. Ion Gagim)

Prima platformă de comunicare "Securitatea ecologică în contextul modificărilor accelerate de mediu" a fost lansată la 11 octombrie 2019, în cadrul căreia mem. cor. al AŞM Maria Nedealcov, membru al Secției Științe ale Vieții a AȘM, a susținut prelegerea „Variabilitatea spațio-temporală a riscurilor meteo-climatice”, oferind oportunităţi inedite pentru dezbateri pe teme stringente ale societăţii contemporane.

De asemenea, în contextul demersului Procuraturii Republicii Moldova, Secția investigarea fraudelor contra mediului si intereselor publice, care a solicitat informații privind starea de fapt și evoluția în dinamică a florei și faunei în Republica Moldova, inclusiv eficiența măsurilor de protecție elaborate și aplicate de autorități, la 5 decembrie 2019 la Academia de Științe s-a desfășurat Masa rotundă „Evoluția în dinamică și starea actuală a florei și faunei în Republica Moldova”. Evenimentul a fost organizat de către AȘM și de Institutul de Ecologie și Geografie, Institutul de Zoologie, Grădina Botanică Națională (Institut) „Alexandru Ciubotaru” ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

În cadrul aceleiași platforme, la 12 mai 2020, Academia  de Științe a Moldovei a organizat lecția publică online „Diminuarea impactului negativ al pandemiei COVID-19 și secetei în agricultură”. Prelegerea a fost susținută de profesorul cercetător Boris Boincean, doctor habilitat în științe agricole, director interimar al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”, membru al Secției Științe ale Vieții a AȘM. Recomandările privind diminuarea impactului pandemiei COVID-19 și secetei asupra agriculturii și securității alimentare, elaborate în baza platformei științifice "Securitatea ecologică în contextul modificărilor accelerate de mediu" sunt disponibile aici.

Pe aceeași platformă, în data de 12 februarie 2021, mem. cor. Elena Zubcov, doctor habilitat în biologie, profesor, șefa Centrului de Cercetare a Hidrobiocenozelor și Ecotoxicologiei al Institutului de Zoologie, a susținut în format online prelegerea publică „Studiul stării ecologice a ecosistemului fluviului Nistru”, prezentând valoroase informații cu referire la starea ecologică actuală a ecosistemului fluviului Nistru, șocul avut la vederea a ceea ce se întâmplă în aval de Naslavcea. Dna mem. cor. E. Zubcov în prelegerea sa a venit cu unele rezultate ale investigațiilor celor două laboratoare, precum și cu propuneri de ameliorare a situației existente. Prelegerea publică este disponibilă aici.

În legătură cu trecerea la cel veșnice a mem. cor. Maria Nedealcov, care a inițiat în septembrie 2019 și a coordonat platforma „Securitatea ecologică în contextul modificărilor accelerate de mediu”, începând cu luna martie 2021, coordonarea platformei în cauză a fost preluată de dna mem. cor. Elena Zubcov.

La 27 mai 2021, în legătură cu marcarea la 28 mai Zilei Râului Nistru, membrul corespondent al AȘM Elena Zubcov, membru al Secției Științe a Vieții a AȘM, a fost invitată în studioul emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova, moderată de jurnalista Tatiana Fișer. Emisiunea este disponibilă aici.

Platforma „Securitatea alimentară și siguranța alimentelor” este coordonată de Rodica Sturza, doctor habilitat în chimie, profesor universitar, membru al Secției Științe Exacte și Inginerești a AȘM. Platforma a fost lansată la 10 martie 2020, la Academia de Științe a Moldovei, prin susținerea de dr. hab. Rodica Sturza a lecției publice „Securitatea și siguranța alimentelor – o problemă existențială”.

Platforma „Securitatea alimentară și siguranța alimentelor” este inițiată pentru a favoriza o colaborare mai strânsă între industrie și mediul academic, consolidarea capacităților în domeniu. Securitatea alimentară a populației prezintă unul din drepturile constituționale ale omului. Siguranța alimentelor implică diminuarea riscului contaminării alimentelor prin contaminanți tehnogeni sau naturali, prin cei introduși accidental, prin tratarea inadecvată a alimentelor sau prin practicile comerciale abuzive. Aceasta platformă deschide posibilitatea de a pune în discuție aspecte ce ţin de provocările iminente în materie de securitate alimentară și siguranța alimentelor prin împărtășirea și promovarea experienței dintr-o perspectivă globală; provocările tehnice cu care se confruntă industria și modul în care ar dori ca mediul academic să contribuie la abordarea acestor provocări; progrese tehnologice în mediul academic care pot ajuta la abordarea provocărilor legate de siguranța alimentelor; diferite modele de nutriție și impactul lor asupra sănătății, bunăstării și speranței de viață; schimbul de idei cu experți și lideri din organisme de reglementare, industrie, mediul academic, specialiști în formare.

Platforma „Securitatea Alimentară și Siguranța Alimentelor” va oferi consumatorilor, producătorilor, lucrătorilor din comerț și supraveghere a calității și siguranței alimentelor, cercetătorilor și formatorilor posibilitatea de schimb de opinii, devenind astfel factori motori pentru sisteme alimentare viitoare, inclusiv prin co-proiectarea programelor și agendelor de cercetare.

La data de 23 iunie 2021, în cadrul Platformei „Securitatea Alimentară și Siguranța Alimentelor”, coordonată de prof. univ., dr. hab. Rodica Sturza, și-a ținut lucrările atelierul de lucru „Securitatea alimentară prin prisma asocierii la Programul UE Orizont Europa”, desfășurat în format online, cu prezența redusă a participanților.

În cadrul atelierului au fost prezentate următoarele comunicări: „Particularitățile consumului de sare, zahăr și grăsimi trans în Republica Moldova” (dr., conf. univ. Aurica Chirsanov), „Abordări nutriționale în eradicarea tulburărilor corelate consumului de gluten” (dr., conf. univ. Rodica Siminiuc) și „Oportunități de aderare la programele europene de cercetare-inovare” (dr. hab., prof. univ. Rodica Sturza).

Dna prof. Rodica Sturza a venit cu informații recente ale domeniului ce vizează aderarea la Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa 2021–2027, subliniind că Programul-prevede consolidarea bazelor științifice și tehnologice ale UE și  Spațiului european de cercetare; stimularea capacității de inovare, a competitivității și creării de noi locuri de muncă,  competențe noi, adecvate nivelului de dezvoltare a tehnologiilor; abordarea priorităților cetățenilor și sprijinirea modelului și valorilor socio-economice; reunirea principalilor actori în jurul obiectivului comun de stimulare a inovării. PROGRAMUL Orizont Europa se axează pe trei piloni interconectați și anume: sprijinul excelenței științifice, acțiuni Marie Sclodowska Curie și infrastructuri de cercetare; susținerea cercetărilor în care sunt abordate provocări societale și tehnologii informaționale în domenii precum: sănătatea, securitatea, clima, energia, resursele naturale, siguranța alimentelor, incluse în 6 clustere principale; Instituirea Consiliului European pentru Inovare în vederea intensificării inovării.

Lucrările atelierului de lucru „Securitatea alimentară prin prisma asocierii la Programul UE Orizont Europa” desfășurat la 23 iunie 2021 în cadrul Platformei „Securitatea Alimentară și Siguranța Alimentelor” pot fi accesate aici.

Platforma științifică „Securitatea economică, migrația și transformările demografice” este coordonată de acad. Grigore Belostecinic și mem. cor. Alexandru Stratan, membri ai Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM. Platforma științifică a fost lansată la 5 mai 2020, la Academia de Științe a Moldovei. Lecția publică „Competitivitatea Republicii Moldova: tendințe si provocări” a fost susținută online de acad. Grigore Belostecinic, doctor habilitat în economie, profesor universitar, rector ASEM și mem. cor. Alexandru Stratan, doctor habilitat în economie, profesor universitar, director al Institutului Național de Cercetări Economice al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

Propunerile enunțate de raportori au fost transmise în adresa Guvernului, Parlamentului și Președinției Republicii Moldova.

Consolidarea unei economii funcționale, competitive şi performante, stabile din punct de vedere macro-economic şi financiar, cu un ritm de creștere apreciabil şi o adaptare funcțională la eventualele riscuri, reprezintă un pilon important al securității economice a Republicii Moldova. Principalii factori interni de risc la adresa securității economice sunt: persistența problemelor de natură economică, financiară şi socială, generate de întârzierea finalizării reformelor structurale;  menținerea economiei tenebre la cote semnificative; administrarea deficitară a resurselor publice; eficiența scăzută a instituțiilor statului în eradicarea fenomenelor de fraudă economică; corupția, subdezvoltarea infrastructurii; emigrarea specialiștilor din diferite domenii şi sectoare economice etc. În acest context, fundamentarea științifică a mecanismelor de asigurare a securității economice a Republicii Moldova, inclusiv a elementelor ei principale (securitatea financiară, securitatea alimentară, securitatea energetică, securitatea tehnologică și industrială, securitatea ecologică și informațională), diagnosticarea comprehensivă și prognozarea dinamicii economice ca bază metodologică a determinării atractivității pentru investiții vor contribui la consolidarea sistemului de securitate economică, având drept scop detectarea amenințărilor pentru securitatea economică a statului, întreprinderea măsurilor de prevenire și atenuare a riscurilor în sectorul real al economiei, menținerea unui nivel corespunzător al potențialului socioeconomic al statului și asigurarea condițiilor economice favorabile pentru dezvoltare socială.

Nivelul înalt al emigrației populației din Republica Moldova prezintă un factor de risc important pentru securitatea economică, socială și demografică a statului Republica Moldova, care necesită o monitorizare continuă, elaborarea mecanismelor și soluțiilor de diminuare și reglementare a proceselor migraționale, dezvoltarea pieței muncii, stimularea antreprenoriatului și crearea locurilor de muncă de calitate, creșterea productivității muncii.

În deceniile viitoare factorul demografic va avea un impact important asupra dezvoltării socioeconomice, în special reducerea numărului populației, inclusiv în vârsta aptă de muncă și îmbătrânirea demografică, determinând necesitatea promovării unor politici speciale în concordanță cu structura demografică. În acest context, monitorizarea continuă și cercetările schimbărilor demografice vor contribui la atingerea obiectivului general de guvernare ce ține de creșterea nivelului de trai al populației, crearea condițiilor pentru consolidarea capitalului uman, precum și redresarea consecventă a procesului de reproducere a populației, diminuarea declinului demografic, realizându-se conexiunea între starea de securitate demografică, economică şi socială în scopul dezvoltării.

În cadrul acestei platforme, la 19 mai 2020, la Academia de Științe a Moldovei, a avut  loc lecția publică online „Uniunea Europeană: supranațional versus național-statal – o provocare în condițiile pandemiei”, susținută de  dl Victor Juc, doctor habilitat în științe politice, profesor universitar, membru al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM, director al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Lecția publică a pus în evidență subiectele ce țin de reflectarea proceselor complexe post-criză de COVID-19 și relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova.

„Platforma de excelență în cercetarea Accidentelor Vasculare Cerebrale” este coordonată de acad. Stanislav Groppa, doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar, membru al Secției Științe ale Vieții. În opinia acad. Stanislav Groppa, accidentul vascular cerebral (AVC) este o afecțiune neurologică acută, gravă, rezultată în urma blocării irigării cu sânge a unei zone cerebrale sau prin hemoragie cerebrală. Studiile prospective arată că această afecțiune creste an de an, atât ca incidență cât și ca prevalență, experții Organizației Mondiale a Sănătății considerând că accidentele vasculare cerebrale vor deveni până în anul 2030 principala cauză de mortalitate. Republica Moldova se află în primele zece locuri în lume în ceea ce privește incidența accidentului vascular cerebral. Mortalitatea prin AVC este de trei-patru ori mai mare în tara noastră decât în țările Uniunii Europene. Aceste statistici negative nu țin doar de nivelul economic al țârii, dar şi de sistemul sanitar din Republica Moldova, în care nu se acordă suficientă atenție acestor pacienți și în care nu se pune accent pe prevenția primară și secundară. Conform statisticii, AVC este cauza principală de handicap în populația adultă din Republica Moldova, 13% dintre pacienții cu AVC sunt de vârstă aptă de muncă. AVC reprezintă a doua cauză de apariție a demenței și cea mai frecventă cauză de epilepsie la vârstnici, precum și o cauză frecventă de depresie. AVC constituie o reală problemă de sănătate, nu numai prin rata ridicată a mortalității, dar și prin consecințele asupra performanțelor motorii și cognitive ale supraviețuitorilor. Sechelele AVC pot avea efecte catastrofale asupra calității vieții bolnavului și a familiei acestuia.

În țările economic dezvoltate în ultimele patru decenii se constată o reducere de 40% a mortalității pacienților cu AVC, iar în Republica Moldova, în ultimii ani, s-a produs o creștere a numărului de decese datorate AVC. Din păcate, în Republica Moldova, anual accidentul vascular cerebral se dezvoltă la mai mult de 12000 oameni, dintre care aproximativ 35% decedează în perioada acută a bolii. Incidența AVC este de 2.5-3,0 cazuri la 1000 populație pe an. În țara noastră sunt peste 80000 mii pacienți care au suportat AVC, la fiecare 1 ora cineva suporta un AVC, la fiecare 1,5 ore cineva decedează de AVC. 

Lansarea platformei de cercetare și dialog științific eficient „Platforma de excelență în cercetarea Accidentelor Vasculare Cerebrale” a avut loc în data de 28 mai 2021, ora 15.00, prin prelegerea publică susținută de coordonatorul platformei științifice, academicianul Stanislav Groppa, doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar, membru al Secției Științe ale Vieții, manager al cercetării științifice la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

În calitate de coordonator al platformei, acad. S. Groppa a prezentat zece puncte-cheie ale acesteia, după cum urmează:

• Conștientizarea problemei AVC de societate și organizarea serviciului de urgență;
• Estimarea polimorfizmului clinic al factorilor de risc, elaborarea strategiilor preventive;
• Elaborarea principiilor și implementarea medicinii personalizate în prevenția AVC;
• Regionalizarea serviciului de asistență în AVC;
• Crearea Unităților de Stroke interdisciplinar;
• Organizarea serviciului de reabilitare și organizarea sprijinului comunității;
• Implicarea în viața socială post-AVC, viața după un AVC continuă;
• Conștientizarea că AVC este o problemă medico-biologică, psihologică, socială și economico-financiară,
• Cercetarea, inovarea și implementarea ca verigi importante de soluționare a problemelor în AVC;
• AVC este o problemă multidisciplinară, soluționarea căreia necesită un nivel ridicat de cultură a societății.

Acad. Stanislav Groppa a subliniat importanța platformei lansate pe 28 mai, deși cu întârziere din cauza condițiilor pandemice existente, platformă care are ca obiective susținerea extinderii sistemelor regionale de tratament și calitatea operațiunilor și serviciilor spitalicești, facilitarea analizei eficacității funcționării sistemului de sănătate în asistarea AVC etc.

Prelegerea publică susținută de acad. Stanislav Groppa și evenimentul de lansare a „Platformei de excelență în cercetarea Accidentelor Vasculare Cerebrale” în data de 28 mai 2021 poate fi accesată aici.

Programul Național de Securitate a Sănătății Populației Republicii Moldova. În data de 28 aprilie 2020, în premieră, Academia de Științe a Moldovei a organizat online Simpozionul științific, dedicat pandemiei COVID-19 „Pandemia COVID-19: Suport științific medical sau ce trebuie să cunoaștem despre coronavirus SARS-CoV-2 și pandemie”. La lucrările Simpozionului au participat membrii Comisiei de experți în domeniul medicinei instituită de AȘM: acad. Eva Gudumac, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, membru al Secției Științe ale Vieții a AȘM, expert notoriu în domeniul chirurgiei toracice, Președinte al Comisiei de experți; Emil Ceban, profesor universitar doctor habilitat în științe medicale, rector al USMF „Nicolae Testemițanu”; acad. Stanislav Groppa, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, membru al Secției Științe ale Vieții a AȘM, prorector pentru activitatea de cercetare al USMF „Nicolae Testemițanu”; mem. cor. Viorel Prisacari, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, membru al Secției Științe ale Vieții a AȘM, șef al Catedrei de epidemiologie a USMF „Nicolae Testemițanu”; Constantin Spânu, profesor universitar, doctor habilitat în științe medicale, şef al Direcţiei cercetare şi inovare a Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică; Gheorghe Plăcintă, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar, şef al Catedrei de boli infecţioase a USMF „Nicolae Testemițanu”. Oamenii de știință, experți redutabili, specialiști epidemiologi, au prezentat situația epidemiologică actuală, au analizat comportamentul coronavirusului de tip nou, au venit cu propuneri și recomandări. Ca rezultat al lucrărilor Simpozionului, acad. Groppa a propus elaborarea unui Program Național de Securitate a Sănătății Populației Republicii Moldova în combaterea virusului SARS-CoV-2, care va constitui baza unei platforme științifice de comunicare și dialog.

Platforma de comunicare „Coronavirusul de tip nou SARS-CoV-2 și interferența cu alte maladii” a fost lansată ca urmare a deciziei Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei din 28 iunie 2021, și este coordonată de doamna academician Eva GUDUMAC, doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar, adjunct al coordonatorului Secției Științe ale Vieții.

Scopul platformei de comunicare constă în consolidarea și coordonarea studiilor în domeniul coronavirusului SARS-CoV-2 ale cercetătorilor din țară pentru a preveni și a reduce riscurile evolutive de complicații, sechelele și cronicizările diferitor organe și sisteme la pacienții care au suportat infecția COVID-19, prin elaborarea programelor de screening post-Covid-19, diagnostic clinico-explorativ specializat și metodelor de tratament și recuperare diferențiate.

Obiectivele platformei de comunicare sunt următoarele:

• Identificarea pacienților cu riscuri de complicații și sechele post-Covid-19 prin metode de screening clinico-anamnestic la nivel de asistență medicală primară și de staționar;
• Evaluarea clinico-explorativă a pacienților cu riscuri de complcații, sechele și cronicizări ale diferitor organe și sisteme la etapele evolutive post-Covid-19;
• Cercetarea marcherilor de laborator imuno-biochimici, microbiologici, serologici, neuro-biologici cu potențial prognostic pentru riscul de dezvoltatre a complicațiilor, sechelelor și maladiilor cu caracteristici cronice la etapele evolutive ale infecției SARS Cov-2;
• Aprecierea prin tehnici imagistice, funcționale ale leziunilor organelor și sistemelor afectate în infecția SARS CoV-2, pentru un diagnostic precoce al complicațiilor și sechelelor post-Covid-19;
• Elaborarea programelor de conduită medicală diferențiată, direcțiilor de tratament și recuperare personalizată a pacienților care au suportat infecție SARS-CoV-2;
• Elaborarea criteriilor de prognostic pentru riscul de evoluții complicate și maladii cronice la copiii care au suportat infecția SARS-CoV-2;
• Crearea registrului național al pacienților care au realizat complicații, sechele, maladii cronice la etapele post-Covid-19;
• Colaborarea cu instituțiile internaționale medicale de cercetare în domeniul infecției SARS-CoV-2.

În cadrul acestei platforme recent oficializate, dar care a funcționat la AȘM încă din anul 2020, au avut loc mai multe evenimente științifice – mese rotunde, conferințe, dezbateri la emisiuni radio și TV pe problema coronavirusului de tip nou SARS-CoV-2 (a se vedea https://asm.md/platforma-de-comunicare-stiintifica-coronavirusul-de-tip-nou-sars-cov-2-si-interferenta-cu-alte).

Platforma de Comunicare  „Educația în societate” (coordonator mem. cor. Ion Gagim)

La 14 decembrie 2023, la Academia de Științe a Moldovei a fost lansată cea de-a șaptea platformă științifică de comunicare „Educația în societate”. Platforma este coordonată de mem. cor. al AȘM Ion Gagim, doctor habilitat în științele educației, profesor universitar, membru al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM, profesor la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți.

Primul eveniment în cadrul platformei a fost prelegerea publică „Regândirea educației ca imperativ al prezentului” (https://www.youtube.com/watch?v=rKOJcRXVLYc) susținută de mem. cor. Ion Gagim, care a argumentat necesitatea platformei „Educația în societate” în contextul provocărilor actuale.

Platforma „Educația în societate” își propune inițierea unui dialog deschis cu participarea actorilor interesați pe diferite aspecte ale domeniului, fiind abordate pe parcurs aspecte ale domeniului educațional, după cum urmează:

Toate lecțiile publice susținute în cadrul platformelor științifice lansate de AȘM sunt disponibile online la adresele https://idsi.md/tv și https://www.privesc.eu/.

Constituirea platformelor științifice de comunicare inițiate și lansate de Academia de Științe a Moldovei în anul 2019 este în proces continuu de formare și dezvoltare.

Dr. hab. Liliana Condraticova