|
La etapa actuală, una dintre modalitățile de abordare şi dialog ştiinţific eficient este platforma de cercetare şi discuţii, metode iniţiate şi implementate pe larg în diferite centre de cercetare din spaţiul european. Eficacitatea şi rezonanța primei platforme de comunicare „Securitatea ecologică în contextul modificărilor accelerate de mediu”, în cadrul căreia la 11 octombrie 2019, la Academia de Ştiinţe a Moldovei a fost susţinută de m.cor. al AŞM Maria Nedealcov prelegerea „Variabilitatea spațio-temporală a riscurilor meteo-climatice”, a oferit oportunităţi inedite pentru dezbateri pe teme stringente ale societăţii contemporane. Astfel, în data de 23 decembrie 2019, în şedinţa Prezidiului AŞM au fost propuse spre realizare de către Secţia ştiinţe ale vieţii a Academiei de Științe două platforme de comunicare care au ca scop principal să pună în evidenţă probleme ce ţin de accidentele vascular cerebrale, precum și de securitatea alimentară și siguranţa alimentelor. În opinia coordonatorului platformei ştiinţifice „Accidente vascular cerebrale”, doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar, academician Stanislav Groppa, accidentul vascular cerebral (AVC) este o afecțiune neurologică acută, gravă, rezultată în urma blocării irigării cu sânge a unei zone cerebrale sau prin hemoragie cerebrală. Studiile prospective arată că această afecțiune creste an de an, atât ca incidență cât și ca prevalență, experții Organizației Mondiale a Sănătății considerând că accidentele vasculare cerebrale vor deveni până în anul 2030 principala cauză de mortalitate. Totodată, în opinia acad. S. Groppa, „Republica Moldova se află în primele zece locuri în lume în ceea ce privește incidența accidentului vascular cerebral. Mortalitatea prin AVC este de trei-patru ori mai mare în tara noastră decât în țările Uniunii Europene. Aceste statistici negative nu țin doar de nivelul economic al țârii, dar şi de sistemul sanitar din Republica Moldova, în care nu se acordă suficientă atenție acestor pacienți și în care nu se pune accent pe prevenția primară și secundară. Conform statisticii, AVC este cauza principală de handicap în populația adultă din Republica Moldova, 13% dintre pacienții cu AVC sunt de vârstă aptă de muncă. AVC reprezintă a doua cauză de apariție a demenței și cea mai frecventă cauză de epilepsie la vârstnici, precum și o cauză frecventă de depresie. Aceste date sugerează că AVC constituie o reală problemă de sănătate, nu numai prin rata ridicată a mortalității, dar și prin consecințele asupra performanțelor motorii și cognitive ale supraviețuitorilor. Sechelele AVC pot avea efecte catastrofale asupra calității vieții bolnavului și a familiei acestuia”. În țările economic dezvoltate în ultimele patru decenii se constată o reducere de 40% a mortalității pacienților cu AVC, iar în Republica Moldova, în ultimii ani, s-a produs o creștere a numărului de decese datorate AVC. Din păcate, confirmă acad. S. Groppa, în Republica Moldova „anual accidentul vascular cerebral se dezvoltă la mai mult de 12000 oameni, dintre care aproximativ 35% decedează în perioada acută a bolii. Incidența AVC este de 2.5-3,0 cazuri la 1000 populație pe an. În țara noastră sunt peste 80000 mii pacienți care au suportat AVC, la fiecare 1 ora cineva suporta un AVC, la fiecare 1,5 ore cineva decedează de AVC”. Lansarea unei platforme ştiinţifice de comunicare la AŞM, în cadrul căreia vor fi abordate probleme teoretice şi propuse soluţii practice eficiente pentru depăşirea acestei situaţii alarmante şi crearea condiţiilor pentru creşterea calităţii vieţii, va prezenta un pas decisiv în prevenirea acestor maladii şi obţinerea unui tratament corespunzător fiecărui caz aparte. Legate inevitabil de calitatea vieţii, sănătatea şi bunăstarea omului sunt aspectele ce vor fi dezbătute în cadrul platformei „Securitatea și siguranța alimentelor”, care va fi coordonată de doctorul habilitat în chimie, profesorul universitar Rodica Sturza. Doamna profesor a reiterat faptul că „Securitatea alimentară a populației prezintă unul din drepturile constituționale ale omului. Siguranța alimentelor implică diminuarea riscului contaminării alimentelor prin contaminanți tehnogeni sau naturali, prin cei introduși accidental, prin tratarea inadecvată a alimentelor sau prin practicile comerciale abuzive”. Doamna dr. hab. Rodica Sturza a analizat succint tabloul economic modern, fapt ce i-a permis să evidențieze unele noi trăsături definitorii incontestabile, care se referă la diversificarea și înnoirea rapidă a ofertei de alimente, mondializarea piețelor; modificarea modelelor tradiționale de alimentație; dezvoltarea rapidă a unor noi modele de comerț; creșterea exigențelor societății față de calitatea și siguranța alimentelor. Platforma „Securitatea și Siguranța Alimentelor” este inițiată pentru a favoriza o colaborare mai strânsă între industrie și mediul academic, consolidarea capacităților în domeniu. În opinia doamnei dr. hab. Rodica Sturza, aceasta platformă va deschide posibilitatea de a pune în discuție aspecte ce ţin de provocările iminente în materie de securitate alimentară și siguranța alimentelor prin împărtășirea și promovarea experienței dintr-o perspectivă globală; provocările tehnice cu care se confruntă industria și modul în care ar dori ca mediul academic să contribuie la abordarea acestor provocări; progrese tehnologice în mediul academic care pot ajuta la abordarea provocărilor legate de siguranța alimentelor; diferite modele de nutriție și impactul lor asupra sănătății, bunăstării și speranței de viață; schimbul de idei cu experți și lideri din organisme de reglementare, industrie, mediul academic, specialiști în formare”. Platforma „Securitatea și Siguranța Alimentelor” va oferi consumatorilor, producătorilor, lucrătorilor din comerț și supraveghere a calității și siguranței alimentelor, cercetătorilor și formatorilor posibilitatea de schimb de opinii, devenind astfel factori motori pentru sisteme alimentare viitoare, inclusiv prin co-proiectarea programelor și agendelor de cercetare, a concluzionat dr. hab. Rodica Sturza. De menţionat că în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei actualmente sunt aprobate patru platforme de comunicare – „Securitatea ecologică în contextul modificărilor accelerate de mediu” (coordonator m.c. Maria Nedealcov), „Securitatea economică, migrația și transformările demografice” (coordonatori acad. Grigore Belostecinic și m.c. Alexandru Stratan), „Accidente vascular cerebrale” (coordonator acad. Stanislav Groppa) şi „Securitatea și Siguranța Alimentelor” (coordonator dr. hab., prof. univ. Rodica Sturza). Procesul de formare a platformelor de comunicare va continua în 2020. Dr. hab. Liliana CONDRATICOVA |
