„Competitivitatea Republicii Moldova: tendințe si provocări”, lecție publică susținută, la Academia de Științe, de savanți în domeniul științei economice

05.05.2020
Vizitatori unici: 151

La Academia de Științe a Moldovei a avut loc, la 5 mai 2020,  Lecția publică online cu genericul „Competitivitatea Republicii Moldova: tendințe si provocări”. Manifestarea științifică a avut drept invitați două personalități marcante ale științei economice, oameni de știință cu largă recunoaștere națională și internațională, membrii ai AȘM - acad. Grigore Belostecinic, doctor habilitat în economie, profesor universitar, rector ASEM și membrul corespondent Alexandru Stratan, doctor habilitat în economie, profesor universitar, director al Institutului Național de Cercetări Economice al MECC, membri ai Secției științe sociale, economice, umanistice și arte a AȘM. Cu titlu special, vom menționa că prezentarea Lecției Publice respective marchează, de fapt, lansarea platformei științifice „Securitatea economică, migrația și transformările demografice”.

Invitați speciali ai evenimentului au fost Doamnă Iuliana Drăgălin, secretar de stat la Ministerul Economiei și Infrastructurii și expertul economic Roman Chircă, director al Institutului Economiei de Piață.

Cu un cuvânt introductiv, la eveniment a participat președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu. Președintele a salutat prezența, virtuală bineînțeles, a reprezentanților autorităților publice, cercetătorilor, cadrelor didactice, studenților, antreprenorilor, la manifestarea științifică. Președintele Tighineanu a ținut să sublinieze că, în anul 2019, Prezidiul AȘM a aprobat patru  platforme științifice pe diverse domenii, lecția publică de astăzi marcând și lansarea propriu-zisă a platformei științifice „Securitatea economică, migrația și transformările demografice”, inițiate de către AȘM. Președintele AȘM a exprimat speranța că raportorii vor aborda și subiecte ce țin de impactul pandemiei asupra situației economice. Totodată, președintele Tighineanu a făcut o trecere în revistă a celorlalte platforme de comunicare care s-au desfășurat până acum la Academia de Științe, evidențiind rolul și impactul acestora: Prima platformă de comunicare „Securitatea ecologică în contextul modificărilor accelerate de mediu”,  lansată la 11 octombrie 2019, în cadrul căreia m.c. Maria Nedealcov a susținut prelegerea „Variabilitatea spațio-temporală a riscurilor meteo-climatice”. Cea de-a doua platformă – „Securitatea Alimentară și Siguranța Alimentelor”, lansată la 12 martie curent, fiind susținută lecția publică „Securitatea și siguranța alimentelor – o problemă existențială” de coordonatorul platformei, doamna Rodica Sturza, profesor universitar, membru al Secției științe exacte si inginerești a AȘM. Șirul evenimentelor legate de lansarea platformelor de dialog și cercetare a continuat la 28 aprilie prin lansarea Simpozionului științific online „Pandemia COVID-19: Suport științific medical sau ce trebuie să cunoaștem despre coronavirus SARS-CoV-2 și pandemie”, la care au participat membrii AȘM și alți experți notorii, specialiști epidemiologi, care au prezentat situația epidemiologică actuală, au propus soluții practice și recomandări. „În rezultat, Comisia de experți în domeniul medicinei, creată de Academia de Științe, va monitoriza formarea unei platforme științifice multidisciplinare de comunicare cu atragerea experților din diferite domenii de activitate”, a punctat savantul, precizând că pe lângă o platformă științifică multidisciplinară, în curând AȘM va lansa cea de-a IV-a platformă specializată „Accidente vascular cerebrale”, care va fi coordonată de acad. Stanislav Groppa.

În prezentarea sa, acad. Grigore Belostecinic, rector ASEM, a făcut referire la unele evoluții economice specifice Republicii Moldova, în context european si regional care au un impact direct asupra a ceea ce înseamnă competitivitate, evidențiind elementul de globalizare, făcând trimitere, în acest sens, la o multitudine de factori. Academicianul  a prezentat Republica Moldova într-un important clasament internațional al competitivității statelor lumii, elaborat de Forumul Economic Mondial. Referința vine în contextul în care instituția pe care o reprezintă (ASEM), dar și personal sunt partenerii Forumului Economic Mondial în elaborarea acestui raport al competitivității globale, realizat cu scopul de a scoate în evidenta anumiți factori de influență, dar și să identifice rezervele care ar trebui valorificate pentru ca, competitivitatea RM sa devina una mai apreciata în lume și să genereze efecte mai bune pentru cetățenii acestei tari.

„Subiectul competitivității este cu adevărat actual și foarte important în măsura în care atât creșterea economica durabila pe care si-o dorește toata lumea, cât si bunăstarea populației depinde în mare măsura de dezvoltarea competitivității, în contextul acelor schimbări care au loc continuu în întreaga lume, mă refer la globalizare, crize economice financiare periodice care apar în lume, actuala pandemie de coronavirus, integrare regionala, integrare internațională și de alt gen care pot sa provoace atât primejdii sau riscuri pentru competitivitatea privită la nivel național, dar uneori, de ce nu, deschid și unele oportunități care ar fi bine sa fie valorificate, inclusiv si de către RM”,  a subliniat  expertul. În context, rectorul a precizat faptul că statele mici, cu o economie un pic mai fragilă, cum ar fi cea a Republicii Moldova, într-o măsura mult mai mare sunt influențate de aceste noi provocări. Statele puternic dezvoltate din punct de vedere economic și cele care au atins un nivel înalt de competitivitate sunt nevoite sa urmărească aceste tendințe și schimbări care au loc în economia globală.

„De ce statele lumii au nevoie de competitivitate? Într-o abordare mai mult economică putem sa spunem ca statele lumii au nevoie de competitivitate, în primul rând, pentru a avea succes în tot genul de competiții și, nu în ultimul rând, în competiția la nivel mondial pentru extinderea prezentei lor pe piețele mondiale, pentru a avea succes în aceasta competiție. Vorbind de completivitatea în aspect academic, acad. Belostecinic a subliniat cinci din acestea, care prezumă că: competitivitatea este un domeniu al teoriei economice; competitivitatea analizează factorii și politicile economice; competitivitatea determină capacitatea unui stat de a dezvolta și menține un mediu favorabil dezvoltării economice sustenabile; competitivitatea menține procese favorabile implicării mai active a întreprinderilor în crearea valorii adăugate; competitivitatea produce mai multă bunăstare pentru oameni.

Raportorul a formulat și câteva  concluzii, care, în opinia sa, sunt suficient de relevante: „Trebuie să recunoaștem că RM se confruntă cu probleme de competitivitate în plan regional, mondial și european. Când vom recunoaște, vom încerca să găsim  modalități prin care să modernizăm economia, iar această dorință este de a avea întreprinderi, produse competitive; RM are nevoie de o politică in domeniul competitivității, dar firește nu trebuie să fie una distinctă față de alte politici. Întreaga politică economică trebuie sa fie orientată spre creșterea competitivității; Această competitivitate trebuie să fie permanent monitorizată, identificate poziții pe care avem efecte pozitive și ele uneori apar în discuții; Competitivitatea naționala trebuie să se bazeze pe întreprinderi competitive de aceea această modernizare economica trebuie să decurgă de jos în sus, în cazul acesta va genera efecte pozitive; Este necesară continuarea reformei administrative și poate trebuie să revenim și la reforma administrativ-teritorială, din perspectiva reducerii cheltuielilor și în cazul ăsta reducerii presiunii fiscale; Avem nevoie și de un guvern competitiv, la nivel central care să fie susținut de o guvernare „competitivă” la nivel local”, a punctat savantul relevând, în final, că RM este percepută astăzi în lume ca având o economie bazată pe folosirea intensivă a factorilor primari, ceea ce este foarte rău. (Înregistrarea aici)

M.c Alexandru Stratan, dr.hab., prof. univ. director al Institutului Național de Cercetări Economice, în prezentarea sa a făcut o totalizare a exercițiului de evaluare a impactului politicilor în domeniu, pe perioada ultimilor 5 ani, asupra ameliorării competitivității Republicii Moldova.  În studiul efectuat, directorul INCE a relevat că deși au fost înregistrate unele progrese neesențiale, potențialul nostru de creștere economică a scăzut față de perioada de până la criza din 2009, iar competitivitatea țării și evoluția economiei în continuare, pe lângă multipli factori determinanți cunoscuți și evaluați pe parcurs de noi, va fi influențată și de pandemia globală. De la sfârșitul deceniului precedent, Republica Moldova a reușit să treacă prin 4 crize economice. „Conform prognozelor noastre, criza din acest an va fi mai amplă, comparativ cu cele din 2012, 2015, dat fiind cauzele ei neordinare și canalele multiple de transmisie. Totodată, dat fiind anticipările relativ optimiste la această etapă, referitor la faptul că aceasta nu va ajunge să se transpună într-o criză financiară profundă, prognozăm că recesiunea nu va atinge, totuși, nivelul anului 2009. Analizând sectoarele economiei și contribuția lor la creșterea PIB, trebuie să constatăm că majoritatea din acestea vor fi influențate negativ din cauza sistării activității și contractării cererii din partea populației”, a punctat expertul.

În acest context, m.c. Alexandru Stratan a ținut să precizeze că analiza pe care a efectuat-o în ultimii 5 ani a permis identificarea câtorva constrângeri critice, care inhibă ameliorarea competitivității și dezvoltarea mediului de afaceri, confirmate de mai multe studii efectuate în baza chestionării mediului de afaceri, printre care se numără: calificarea redusă a forței de muncă, instabilitatea politică, calitatea instituțiilor, nivelul impozitării, practicile sectorului informal și accesul la finanțe. Concluzionând,  directorul Alexandru Stratan a subliniat că Platforma care se lansează astăzi la AȘM „Securitatea economică, migrația și transformările demografice” va contribui pe viitor la analiza detaliată a problemelor enunțate și la oferirea unui suport științific factorilor de decizie pentru perfecționarea politicilor în domeniu. (Înregistrarea aici)

Președintele AȘM le-a mulțumit raportorilor pentru informația prezentată, felicitându-i și pentru faptul că au contribuit la lansarea unei platforme de comunicare importante nu doar pentru comunitatea academică, dar și pentru societate. Atât protagoniștii manifestării științifice, cât și invitații speciali au apreciat, la rândul lor, desfășurarea unor atare lecții publice, important fiind ca recomandările care sunt formulate în cadrul acestor lecții publice de experți, specialiști ai domeniului, să fie auzite de factorii decidenți, astfel încât prin conjugarea eforturilor să fie soluționate cele mai stringente probleme cu care se confruntă țara care, de altfel, se vor agrava și mai mult pe fundalul pandemiei prin care trece omenirea.

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM

Transmisiunea online şi înregistrarea video au fost asigurate de către IDSI TV.

Categorie: