Platforma de excelență în cercetarea Accidentelor Vasculare Cerebrale este coordonată de acad. Stanislav Groppa, doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar, membru al Secției Științe ale Vieții. Lansarea platformei de cercetare și dialog științific eficient „Platforma de excelență în cercetarea Accidentelor Vasculare Cerebrale” a avut loc în data de 28 mai 2021, prin prelegerea publică, susținută de coordonatorul platformei, academicianul Stanislav Groppa, doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar, manager al cercetării științifice la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.
În opinia acad. Stanislav Groppa, accidentul vascular cerebral (AVC) este o afecțiune neurologică acută, gravă, rezultată în urma blocării irigării cu sânge a unei zone cerebrale sau prin hemoragie cerebrală. Studiile prospective denotă că această afecțiune crește an de an, atât ca incidență, cât și ca prevalență, experții Organizației Mondiale a Sănătății considerând că accidentele vasculare cerebrale, până în anul 2030, vor deveni principala cauză de mortalitate. Republica Moldova se află în primele zece locuri în lume în ceea ce privește incidența accidentului vascular cerebral. Mortalitatea prin AVC este de trei-patru ori mai mare în țara noastră decât în țările Uniunii Europene. Aceste statistici negative nu țin doar de nivelul economic al țării, dar şi de sistemul sanitar din Republica Moldova, în care nu se acordă suficientă atenție acestor pacienți și nu se pune accent pe prevenția primară și secundară. Conform statisticii, AVC este cauza principală de handicap în populația adultă din Republica Moldova, 13% dintre pacienții cu AVC fiind de vârstă aptă de muncă. AVC reprezintă a doua cauză de apariție a demenței și cea mai frecventă cauză de epilepsie la vârstnici, precum și o cauză frecventă de depresie. AVC constituie o problemă reală de sănătate nu numai prin rata ridicată a mortalității, dar și prin consecințele asupra performanțelor motorii și cognitive ale supraviețuitorilor. Sechelele AVC pot avea efecte catastrofale asupra calității vieții bolnavului și a familiei acestuia.
În țările economic dezvoltate, în ultimele patru decenii se constată o reducere de 40% a mortalității pacienților cu AVC, pe când în Republica Moldova, în ultimii ani, s-a produs o creștere a numărului de decese datorate AVC, care anual se dezvoltă la mai mult de 12000 de persoane și aproximativ 35% din acestea decedează în perioada acută a bolii. Incidența AVC este de 2,5-3,0 cazuri la 1000 populație pe an. În țara noastră sunt peste 80000 mii de pacienți care au suportat AVC, la fiecare o ora o persoană suportă un AVC, iar la fiecare 1,5 ore cineva decedează din cauza AVC.
În calitate de coordonator al platformei, acad. Stanislav Groppa a prezentat zece puncte-cheie ale acesteia, după cum urmează:
- Conștientizarea problemei AVC de societate și organizarea serviciului de urgență;
- Estimarea polimorfizmului clinic al factorilor de risc, elaborarea strategiilor preventive;
- Elaborarea principiilor și implementarea medicinii personalizate în prevenția AVC;
- Regionalizarea serviciului de asistență în AVC;
- Crearea Unităților de Stroke interdisciplinar;
- Organizarea serviciului de reabilitare și organizarea sprijinului comunității;
- Implicarea în viața socială post-AVC, viața după un AVC continuă;
- Conștientizarea că AVC este o problemă medico-biologică, psihologică, socială și economico-financiară,
- Cercetarea, inovarea și implementarea ca verigi importante de soluționare a problemelor în AVC;
- AVC este o problemă multidisciplinară, soluționarea căreia necesită un nivel ridicat de cultură a societății.
Acad. Stanislav Groppa a subliniat importanța platformei lansate pe 28 mai, deși cu întârziere din cauza condițiilor pandemice existente, platformă care are ca obiective susținerea extinderii sistemelor regionale de tratament și calitatea operațiunilor și serviciilor spitalicești, facilitarea analizei eficacității funcționării sistemului de sănătate în asistarea AVC etc.
Prelegerea publică susținută de acad. Stanislav Groppa și evenimentul de lansare a „Platformei de excelență în cercetarea Accidentelor Vasculare Cerebrale” în data de 28 mai 2021 poate fi accesată aici.
Programul Național de Securitate a Sănătății Populației Republicii Moldova. În data de 28 aprilie 2020, în premieră, Academia de Științe a Moldovei a organizat online Simpozionul științific, dedicat pandemiei COVID-19 „Pandemia COVID-19: Suport științific medical sau ce trebuie să cunoaștem despre coronavirus SARS-CoV-2 și pandemie”. La lucrările Simpozionului au participat membrii Comisiei de experți în domeniul medicinei instituită de AȘM: acad. Eva Gudumac, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, membru al Secției Științe ale Vieții a AȘM, expert notoriu în domeniul chirurgiei toracice, Președinte al Comisiei de experți; Emil Ceban, profesor universitar doctor habilitat în științe medicale, rector al USMF „Nicolae Testemițanu”; acad. Stanislav Groppa, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, membru al Secției Științe ale Vieții a AȘM, prorector pentru activitatea de cercetare al USMF „Nicolae Testemițanu”; mem. cor. Viorel Prisacari, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, membru al Secției Științe ale Vieții a AȘM, șef al Catedrei de epidemiologie a USMF „Nicolae Testemițanu”; Constantin Spânu, profesor universitar, doctor habilitat în științe medicale, şef al Direcţiei cercetare şi inovare a Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică; Gheorghe Plăcintă, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar, şef al Catedrei de boli infecţioase a USMF „Nicolae Testemițanu”. Oamenii de știință, experți redutabili, specialiști epidemiologi, au prezentat situația epidemiologică actuală, au analizat comportamentul coronavirusului de tip nou, au venit cu propuneri și recomandări. Ca rezultat al lucrărilor Simpozionului, acad. Groppa a propus elaborarea unui Program Național de Securitate a Sănătății Populației Republicii Moldova în combaterea virusului SARS-CoV-2, care va constitui baza unei platforme științifice de comunicare și dialog.
