Platforma de comunicare științifică „Coronavirusul de tip nou SARS-CoV-2 și interferența cu alte maladii”

13.07.2021
Vizitatori unici: 820

 Platforma de comunicare „Coronavirusul de tip nou SARS-CoV-2 și interferența cu alte maladii”, coordonator – academician Eva GUDUMAC, doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar, adjunct al coordonatorului Secției Științe ale Vieții, este lansată ca urmare a deciziei Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei din 28 iunie 2021.

Infecția COVID-19 este o boală nouă, provocată de virusul SARS-CoV-2, care a fost descoperit la finele anului 2019. Infecția COVID-19 a fost declarată drept pandemie de către OMS în data de 11 martie 2020. Infecţia a atins proporţiile celei mai mari pandemii ale secolului, cu afectarea peste 200 de ţări. Actualmente, numărul de persoane infectate la nivel mondial continuă să fie în ascensiune (187.882.147 persoane şi 4.052.664 persoane decedate la data de 12.07.2021). Incidenţa prin infecţia cu COVID-19 la nivel mondial constituie 260,83 la 100.000 populaţie. Cele mai multe cazuri sunt înregistrate pe continentul American, pe locul doi este situată regiunea Europeană, urmată de regiunea Mediterană de Est, Regiunile Pacificul de Vest, Asia de Sud-Est şi Africa. Conform statisticelor OMS, la moment, cele mai afectate s-au dovedit a fi SUA – 34.733,362 de cazuri, India – 30.975,422 de cazuri, Brazilia – 19.264,918 de cazuri, Rusia – 5.806,543 de cazuri, Franta – 5.812,151 de cazuri, Regatul Unit – 5.136,715 de cazuri, Turcia – 5.461,457 de cazuri.

În Republica Moldova, cu referire la data de 12.07.2021, au fost raportate 257.532 cazuri de infecţie COVID-19, țara fiind plasată pe locul 76 la nivel mondial, iar incidenţa la 100 mii populaţie a constituit 63,993 la 1 mln de populație. Totodată, la etapa actuală, sunt înregistrate 6211 decese, rata fatalităţii constituie 2%.

Importanţa cunoaşterii particularităților clinice, epidemiologice, a criteriilor explorative de laborator și imagistic, precuim şi metodelor actuale de tratament, este o prioritate importantă a medicinei la nivel mondial, precum și pentru comunitatea medicală a Republicii Moldova. Fiecare ţară implicată în procesul cunoaşterii infecției COVID-19, deţine o experienţă proprie şi poate oferi informaţie unică şi extrem de valoroasă în acest domeniu.

Crearea unei baze de date a pacienților din țara noastră, cu includerea aspectelor clinice, a comorbidităţilor, complicaţiilor, tratamentelor aplicate, ar permite o mai bună înţelegere a evoluţiei infecției SARS-CoV-2 la pacienții cu diferite vârste.

Impactul infecţiei COVID-19 se realizează și la etapele prospective prin riscuri de instalare a fenomenelor cronice în organele afectate de virusul SARS CoV-2, care se pot produce la distanță printr-un impact grav, invalidizant al persoanelor afectate. Infecţia cu coronavirusul de tip nou este o entitate complexă, în special, la pacienţii cu comorbidiţăţi neurologice, malformaţii congenitale, boli multifactoriale, maladii cronice bronhopulmonare, renale, hepatice, cardio-vasculare, metabolice, diabet zaharat etc, care prin terenul biologic compromis determină evoluții complicate, riscuri de cronicizări, în special pulmonare, dar și ale altor organe și sisteme.

În pofida modalităţilor noi de diagnostic, infecţia dată rămâne o entitate cauzatoare de decese, preponderent, la pacienţii care au mai mulţi factori predispozanţi şi cu imunodeficienţă majoră, modificări hemostaziologice etc. O cunoaştere mai aprofundată a mecanismelor fizio-patologice a infecţiei cu COVID-19 ar permite de a elabora noi tehnici de diagnostic a infecţiei în cauză şi de a efectua un diagnostic diferenţiat cu alte infecţii virale sau bacteriene, de a elabora programe medicale multidisciplinare pentru supravegherea la etapele post-Covid pentru a preveni dezvoltarea complicațiilor și instalarea proceselor cronice în organele afectate. De o importanță majoră este și elaborarea de algoritme de tratament etiopatogenic diferențiat și personalizat la etapele prospective ale bolii pentru a ameliora pronosticul şi de a reduce letalitatea în populația pediatrică și de adulți.

Scopul platformei de comunicare este de a consolida și coordona studiile în domeniul coronavirusului SARS-CoV-2 ale cercetătorilor din țară pentru a preveni și a reduce riscurile evolutive de complicații, sechelele și cronicizările diferitor organe și sisteme la pacienții care au suportat infecția COVID-19, prin elaborarea programelor de screening post-Covid-19, diagnostic clinico-explorativ specializat și metodelor de tratament și recuperare diferențiate.

Obiectivele platformei de comunicare:

  • Identificarea pacienților cu riscuri de complicații și sechele post-Covid-19 prin metode de screening clinico-anamnestic la nivel de asistență medicală primară și de staționar;
  • Evaluarea clinico-explorativă a pacienților cu riscuri de complcații, sechele și cronicizări ale diferitor organe și sisteme la etapele evolutive post-Covid-19;
  • Cercetarea marcherilor de laborator imuno-biochimici, microbiologici, serologici, neuro-biologici cu potențial prognostic pentru riscul de dezvoltatre a complicațiilor, sechelelor și maladiilor cu caracteristici cronice la etapele evolutive ale infecției SARS Cov-2;
  • Aprecierea prin tehnici imagistice, funcționale ale leziunilor organelor și sistemelor afectate în infecția SARS CoV-2, pentru un diagnostic precoce al complicațiilor și sechelelor post-Covid-19;
  • Elaborarea programelor de conduită medicală diferențiată, direcțiilor de tratament și recuperare personalizată a pacienților care au suportat infecție SARS-CoV-2;
  • Elaborarea criteriilor de prognostic pentru riscul de evoluții complicate și maladii cronice la copiii care au suportat infecția SARS-CoV-2;
  • Crearea registrului național al pacienților care au realizat complicații, sechele, maladii cronice la etapele post-Covid-19;
  • Colaborarea cu instituțiile internaționale medicale de cercetare în domeniul infecției SARS-CoV-2.

În contextul activităților deja realizate în acest domeniu menționăm că la Academia de Științe a Moldovei a avut loc, la 10 decembrie 2020, Conferința științifică online „COVID-19: Sănătatea copilului. Impactul asupra viitorului adult” (https://asm.md/conditiile-de-pandemie-nimeni-nu-se-poate-considera-siguranta-daca-toata-lumea-nu-este-siguranta). Evenimentul a fost organizat de Comisia AȘM pentru coronavirus SARS-CoV-2 și pandemie COVID-19, în parteneriat cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și se înscrie în șirul de manifestări științifice organizate în contextul pandemiei, în acest format, la inițiativa Academiei de Științe.

Un alt eveniment de anvergură a fost conferința științifică „Problemele de sănătate mintală – urmări grave în perioada post-COVID” (https://asm.md/problemele-de-sanatate-mintala-si-urmarile-grave-perioada-post-covid-abordate-cadrul-unei) realizată la 21 ianuarie 2021 în format online și moderată de conducătorii celor două instituții organizatoare – acad. Ion Tighineanu, președinte al AȘM, și dr. hab., prof. univ. Emil Ceban, rector al USMF „N. Testemițanu”.

Activitățile științifice consacrate infecției COVID-19, organizate de Academia de Științe a Moldovei în parteneriat cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” au continuat la 4 februarie 2021 cu Conferință științifică online „Infecția cu COVID-19: evoluție particulară a afecțiunilor cardiovasculare la adulți” (https://asm.md/infectia-cu-covid-19-si-afectiunile-cardiovasculare-la-adulti-o-alta-tema-actuala-abordata-cadrul). Evenimentul științific a fost prezidat de președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, și rectorul USMF „Nicolae Testemițanu”, dr. hab., prof. univ. Emil Ceban.

La 5 aprilie 2021, în cadrul emisiunii CONCRET la postul de televiziune Moldova 1, a fost abordată implicarea oamenilor de știință în lupta cu infecția SARS-CoV-2, cu participarea academicianului Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, rectorului Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testimițanu” Emil Ceban, precum și intervenția online a academicianului Victor Voicu, vicepreședinte al Academiei Române, Laureatului Premiului Nobel pentru medicină (2013) Randy Schekman (California, SUA), care au abordat mai multe probleme cu referire la pandemie, vaccinurile anti-COVID-19, efectele negative ale infecției (http://trm.md/ro/concret/concret-din-5-aprilie-2021-oamenii-de-stiinta-in-lupta-cu-sars-cov-2 și https://asm.md/comunitatea-stiintifica-este-angajata-responsabil-campania-de-informare-corecta-societatii-cu).

Ziua Mondială a Sănătății, celebrată la 7 aprilie, a fost marcată prin emisiuni radio dedicate problemelor infecției cu virusul SARS-CoV-2 difuzate în cadrul emisiunii Pro Sănătate” la Radio Vocea Speranței (https://rvs.md/eva-gudumac-7-aprilie-ziua-mondiala-a-sanatatii-pro-sanatate/), cu participarea Doamnei academician Eva Gudumac, și la emisiunea „Spațiul Public” cu genericul „Sănătatea copilului și impactul infecției COVID-19 asupra viitorului adult” cu elucidarea manifestărilor clinice ale infecției cu COVID-19 la copii, măsurile de prevenție și profilaxie, puse în discuție de dna Ina Palii, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, șefa Clinicii Pediatrie de la Institutul Mamei și Copilului, și dna Svetlana Șciuca, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, Departamentul Pediatrie, Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (http://www.trm.md/ro/spatiul-public/spatiul-public-din-7-aprilie-2021 și https://asm.md/de-ziua-mondiala-sanatatii-comunitatea-academica-abordat-problema-sanatatii-copiilor-din-republica).

În cadrul colaborării Academiei de Științe a Moldovei cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, la 1 iulie 2021 a fost organizat un eveniment important ce se încadrează în platforma de cercetare medicală – Conferința națională științifico-practică cu participare internațională „Imunodeficiențele primare, comorbidități respiratorii și infecția COVID-19 la copii”, moderată de academicianul Eva Gudumac, dr. hab. în medicină, prof. univ., Catedra de chirurgie, ortopedie și anesteziologie pediatrică „Natalia Gheorghiu”, USMF „Nicolae Testemiţanu”, profesorul Svetlana Șciuca, dr. hab. în medicină, șef Clinică Pneumologie, Departamentul Pediatrie USMF „Nicolae Testemițanu” și prof. Anastasia Bondarenko, Departamentul Boli Infecțioase Pediatrice și Imunologie Pediatrică al Universității Naționale de Protecție a Sănătății din Ucraina. Cu cuvânt de salut la evenimentul științific au participat președintele AȘM, academicianul Ion Tighineanu, precum și fondatorul și directorul Proiectului de susținere a țărilor din Europa Centrală și de Est (JProiect), profesorul din Ungaria László Maródi (https://asm.md/imunodeficientele-primare-comorbiditati-respiratorii-si-infectia-covid-19-la-copii-eveniment).

 

Secţia Ştiinţe ale Vieţii

Categorie: