- Vizualizări: 487
Academia de Științe a Moldovei continuă seria evenimentelor științifice, în colaborare cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”, consacrate tematicii Covid-19, inițiate anul trecut, încă în prima lună a declanșării pandemiei. Astfel, Academia de Științe a găzduit, la 21 ianuarie 2021, chiar în prima luna a anului în curs, Conferința științifică „Problemele de sănătate mintală – urmări grave în perioada post-COVID”, considerat de specialiștii domeniului un subiect destul de important și actual. Manifestarea științifică s-a desfășurat în format online, prezență fizică a participanților fiind una redusă, cu respectarea măsurilor igienico-sanitare și de distanțare socială, impuse de pandemie.
Evenimentul a fost moderat de conducătorii celor două instituții organizatoare – acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM și dr.hab., prof. univ. Emil Ceban, rector al USMF „N. Testemițanu”. Înainte de a trece la realizarea agendei de lucru, liderii instituțiilor au adresat participanților tradiționalele cuvinte inaugurale.
Președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a salutat participanții la forul științific, mulțumindu-le tuturor celor care au dat curs invitației de a fi prezenți la un eveniment dedicat acestui subiect important al sănătății umane. „Deja de un an suntem bulversați, ca și întreaga planetă, de o molimă cauzată de coronavirusul de tip nou SARS-CoV-2. Am discutat unele particularități ale acestui coronavirus în cadrul mesei rotunde, organizate de AȘM, în ziua de 6 februarie 2020, între timp savanții au elucidat multe nuanțe neașteptate, cum ar fi mutațiile, apariția unor trunchiuri noi, ceea ce face elaborarea unui vaccin eficient, cu acțiune de lungă durată, foarte dificilă. Suntem martorii implementării unor vaccinuri, care au trecut testele necesare în perioade de timp record de scurte, și suntem recunoscători cercetătorilor științifici pentru abnegație”, a menționat președintele AȘM. Totodată, acad. Tighineanu a exprimat regretul că situația rămâne a fi complicată din cauza incertitudinii ce ține de schimbările coronavirusului și de impactul infecției cu scurgerea timpului. „Despre aceste nuanțe au vorbit recent doamna acad. Eva Gudumac și colegele dumneaei în cadrul conferinței științifice „COVID-19: Sănătatea copilului. Impactul asupra viitorului adult”, despre atare nuanțe ne vor vorbi astăzi 4 experți în cadrul Conferinței științifice „Problemele de sănătate mintală – urmări grave în perioada post-COVID”, a remarcat președintele AȘM, aducând mulțumiri experților care au venit să împărtășească din observațiile și cercetările efectuate, studiile și experiența lor în acest domeniu.
La rândul său, rectorul USMF, dr.hab., prof. Emil Ceban, a exprimat mulțumiri conducerii AȘM pentru posibilitatea de a organiza, în comun, evenimente științifice de actualitate la subiectul covid-19 și urmările grave ale acestuia în perioada post-covid. Anume în aceasta sală, de la această tribună, chiar din primele zile de declarare a pandemiei, s-au relatat informații importante și utile atât pentru medici, pentru cei din știința medicală, cât și pentru populația RM. Subliniind importanța și genericul ședințelor cu Academia de Științe, organizate chiar din primele zile a pandemiei, rectorul USMF a apreciat implicarea specialiștilor la explicarea și informarea opiniei publice privind apariția virusului, și anume, ce reprezintă acest virus, epidemiologia, tratamentul, tratamentul bolilor infecțioase, tratamentul în sălile de reanimare, patologia gravidelor, patologia copilului, mamei și copilului. „Astăzi, colegii noștri de la USMF, o să raporteze despre problemele de sănătate mintală și urmările grave în perioada post-covid, tematică foarte actuală atât pentru cei bolnavi, cât și pentru cei care nu sunt infectați. De aceea, viitorul populației, viitorul copiilor noștri depinde de statutul psiho-emoțional al fiecăruia”, a spus rectorul USMF, mulțumind colegilor pentru pregătiea și prezentarea rapoartelor și tuturor participanților pentru interesul manifestat.
Tematica conferinței a fost relatată de către patru reprezentanți ai cadrului profesoral-didactic al Catedrei de psihiatrie, narcologie și psihologie medicală a USMF - Anatol Nacu, profesor universitar, șef Catedra Psihiatrie, Narcologie și Psihologie Medicală USMF „N. Testemiţanu” Jana Chihai, dr. conf. univ., Alina Bologan, asistent universitar, Andrei Eșanu, asistent universitar, de la aceeași Catedră.
Startul comunicărilor științifice a fost dat de prof. Anatol Nacu care a vorbit despre „Impactul psiho-emoțional al infecției COVID-19 și problemele de sănătate mintală ce apar în perioada post-covid”. Prof. Nacu a menționat că pandemia a generat multiple provocări la adresa serviciilor de sănătate mintală. Aspectele traumatice sunt prezente sub diferite forme în discursul pacienților care deja suferă de anumite tulburări psihice și a celor care se adresează primar pentru asistență psihiatrică. Gravitatea manifestărilor psihice depinde de mai mulți factori, atât factori legați de sistemul medical, cât și factori psihoindividuali. „Trauma psihică este definită drept o experiență vitală de discrepanță între factori situaționali amenințători și capacitățile individuale de stăpânire, care este însoțită de sentimente de neajutorare și abandonare, lipsă de apărare și care duce astfel la o prăbușire de durată a înțelegerii de sine și de lume (Fischer & Riedesser, 2001). Depășirea problemelor psihice și psihologice generate de pandemie la nivel individual vor presupune, pe lângă intervenția psihofarmacologică simptomatică, intervenții psihoterapeutice. Intervențiile psihoterapeutice pot fi adresate simptomelor cu care se confruntă individul, fiind utilizate în acest sens psihoterapiile cognitiv-comportamentale”, a relatat expertul, concluzionând că în lucrul psihoterapeutic cu pacienții pot fi utilizate și psihoterapii de orientare psihanalitică, care se adresează aspectelor structurale ale personalității, acelor deficiențe ale personalității care determină vulnerabilitatea psihică sporită a persoanei.
În raportul său „Suport în reabilitarea fizică și psihologică după COVID-19 – informarea și susținerea persoanelor în perioada de recuperare”, conf, univ. Jana Chihai a menționat că o criză de sănătate mintală este la fel de importantă ca orice altă criză de îngrijire a sănătății. Poate fi dificil de prezis exact când se va întâmpla o criză și se poate produce fără avertisment, susține specialistul. „OMS declară că SĂNĂTATEA MINTALĂ este a 2-a prioritate de sănătate publică pe timp de pandemie COVID-19. O criză poate apărea chiar și atunci când o familie are un plan de prevenire a crizelor și a folosit tehnici predate de către profesioniștii din domeniul sănătății mintale. În unele zile ne putem descurca mai mult decât alte zile; acest lucru este normal și de așteptat atunci când crești un copil cu comportamente provocatoare. „Coronavirusul dă naștere la o mulțime de incertitudini, iar acest lucru are o rezonanță deosebită cu persoanele care suferă de anxietate.” – the Garduian. Mai mult, lucrătorii de pe prima linie se pot confrunta cu stresori suplimentari în timpul erupției COVID-19. Frica constantă, îngrijorarea și stresorii printre populație în timpul erupției COVID-19 pot duce la consecințe pe termen lung în comunități și familii”, a subliniat dr. Chihai, accentuând că specialiștii din sănătate ar trebui să anticipeze și să consilieze reacțiile la stres, un prim pas pentru atenuarea consecințelor stresului constituind recunoașterea problemei și existenței stresului și ajutorul în normalizarea stării pacientului. „Persoanele cu patologii mintale preexistente trebuie să continue tratamentul și să fie conștienți de simptomele noi sau de agravarea stării. Psihiatrii, cu siguranță trebuie să încurajeze pacienții să mențină tratamentul, iar asta înseamnă monitorizarea strictă a prezenței medicamentelor necesare în trusă.
Dr. Jana Chihai a făcut trimitere la un citat al dr. Sandro Galea, specialist în sănătate publică, decan al Școlii de Sănătate Publică, Universitatea Boston, Massachusetts, în care se spune: „COVID-19 este un eveniment traumatic pe care îl experimentăm cu toții. Ne putem aștepta să existe o creștere a bolilor mintale la nivel național. Educația în acest sens, screening-ul pentru cei cu simptome și disponibilitatea tratamentului sunt toate importante pentru atenuarea consecințelor asupra sănătății mintale a COVID-19”. Intervenția de Sănătate mintală în contextul național de epidemie COVID – 19 a fost una rapida, multidisciplinară, bazată pe dovezi și intersectorială, a afirmat dr. Jana Chihai.
„Tulburările anxioase post-covid. Managementul activităților zilnice în perioada de recuperare”, a fost subiectul la care a conferențiat asistentul universitar, Alina Bologan. Cercetătoarea a menționat că izbucnirea pandemiei COVID-19 a influențat substanțial viața oamenilor din întreaga lume, multe persoane manifestând stres, anxietate sau depresie, care sunt alimentate de frica și teama patologică de a se infecta. Mai mult, se accentuează frica de străini care ar putea avea o infecție, teama consecințelor socio-economice și simptomele de stres traumatic legate de pandemie. „Totodată, profesioniștii din sănătatea publică au un risc înalt de dezvoltare a simptomelor psihopatologice, mai ales dacă lucrează în asistența medicală primară, servicii de urgență, secții de urgență și îngrijiri intensive sau critice, astfel încât trebuie să se facă mai multe pentru a gestiona anxietatea și stresul în acest grup și, pe termen lung, pentru a preveni apariția de burnout, depresie și tulburări de stres posttraumatic”, a specificat raportorul, subliniind că reabilitarea unei persoane post-covid este una complexă. În context, autoarea a precizat că planificarea activităților în perioada de recuperare este o necesitate și include organizarea rutinei zilnice și rutinei săptămânale. Deoarece impactul emoțional poate fi unul major, susține Aliona Bologan, sunt binevenite tehnicile de relaxare, care ajută să fie controlată anxietatea, se va îmbunătăți calitatea vieții și se vor reduce durerile și disconfortul. „Noi, ca specialiști, trebuie să oferim sprijin special pentru persoanele cu risc crescut de morbiditate psihologică, conștientizare sporită, diagnosticarea tulburărilor mintale și acces îmbunătățit la intervenții psihologice”, a conchis cercetătoarea.
Un subiect de actualitate a fost evocat și în raportul „Tulburărule afective în perioada post-covid. Gîndirea lucidă și memoria. Rolul rețelelor sociale și familiale în recuperarea post-covid”, expus de asistentul universitar, Andrei Eșanu. Autorul a reiterat că pandemia COVID-19 a dat naștere la numeroase probleme de sănătate mintală, inclusiv depresie, atât în rândul populației generale, cât și în rândul lucrătorilor medicali. (Revizuirea literaturii internaționale cu privire la depresia cauzată de pandemia COVID-19, publicată în perioada decembrie 2019 - decembrie 2020. Sursele bibliografice selectate au fost publicate în limba engleză, revizuirea a acoperit 14 surse bibliografice). Cercetătorul susține că impactul COVID-19 asupra sănătății mintale a populației a cauzat îngrijorări pentru aproape fiecare țară din lume, depresia fiind unul dintre răspunsurile timpurii la potențialul risc care pune viața în pericol cauzat de COVID-19. „Prevalența depresiei în 14 studii cu un eșantion de 44.531 de persoane este de 33,7% (interval de încredere de 95%: 27,5-40,6). Pandemia cauzată de COVID-19 are un impact asupra sănătății mintale în populația generală. Astfel, este esențial să se dezvolte intervenții de sănătate mintală care pot preveni depresia cauzată de pandemia COVID-19”, a afirmat asistentul universitar Eșanu. În acest sens, pentru a susține reabilitarea persoanelor care se recuperează după tratament, raportorul Andrei Eșanu a informat că a fost lansată campania „Suport în reabilitarea fizică și psihologică după COVID-19”. „În cadrul acestei campanii a fost lansat și ghidul „Perioada după COVID-19: Informații pentru pacienți. Suport în recuperarea și gestionarea simptomelor ca urmare a COVID-19”, conținând informații și ilustrații, inclusiv despre sănătatea mintală. Suportul psihologic începe de la recunoașterea nevoii de ajutor și susținere din partea celor apropiați, iar un plan de activitate zilnică ajută foarte mult la recuperare”, a subliniat specialistul, precizând totodată, că în perioada de reabilitare, lipsa atenției, a gândirii lucide și scăderea capacității de concentrare sunt efecte posibile, dar care pot fi ameliorate în timp.
Evenimentul a fost transmis online de IDSI (https://www.youtube.com/watch?v=94qLG0OQbqA) și
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
