Raportul Academiilor Europene privind agricultura regenerativă

12.04.2022
Vizitatori unici: 453

Raportul „Regenerative agriculture in Europe. A critical analysis of contributions to European Union Farm to Fork and Biodiversity Strategies” este rodul muncii reprezentanților Academiilor naționale din statele membre ale Uniunii Europene, Norvegia și Elveția sub egida EASAC (European Academies’ Science Advisory Council) în cooperare cu Academia Europeană și ALLEA (All European Academies).

Acest raport constituie o analiză profundă a crizei cu care se confruntă agricultura la nivel local, european și global, care se exprimă prin provocările de ordin economic, ecologic și social, agravate din cauza modelului industrial de intensificare a agriculturii bazat pe dependența excesivă de sursele energetice neregenerabile și derivatele lor.

Depășirea situației create este posibilă prin implementarea unei noi paradigme sistemice de intensificare a agriculturii în schimbul celei reducționiste (simpliste) care predomină la moment. Conceptul „revoluției verzi” a pus accentul pe folosirea îngrășămintelor minerale în loc de necesitatea reciclării nutrienților în cadrul ecosistemelor agricole cu reducerea concomitentă a heterogenității la nivel de landșaft și diversității culturilor la nivel de fiecare câmp și gospodărie agricolă în parte, prin compensarea lor cu exces de îngrășăminte minerale și pesticide pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor. Concomitent, miza pe influența benefică a arăturii cu plug cu cormană și irigare, de rând cu aplicarea fertilizanților și pesticidelor, în majorarea nivelului de producție nu s-a îndreptățit, deoarece aplicarea lor în ansamblu a dus la reducerea drastică a fertilității solului, care a devenit unul din factorii limitativi în menținerea și/sau majorarea ulterioară a nivelului de producție. Astfel, neglijarea fertilității solului a devenit bariera centrală în tranziția la un sistem de agricultură durabilă în lume, inclusiv în Republica Moldova.

Modernizarea agriculturii în Comunitatea Europeană este orientată spre respectarea celor două strategii adoptate anterior: „De la furcă la furculiță” și „Biodiversitate”, care presupun:

  - reducerea cu 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030;

  - reducerea folosirii cu 50 % a pesticidelor chimice până în 2030;

  - reducerea cu 50 % a pierderilor de nutrienți fără pericolul deteriorării fertilității solului, inclusiv reducerea cu 20 % a folosirii îngrășămintelor minerale până în 2030;

  - practicarea agriculturii ecologice pe 25 % din terenurile agricole până în 2030;

  - alocarea ca minim a 10 % din suprafața gospodăriei și la nivel de landșaft sub vegetație naturală cu diversitate înaltă.

Sistemul alternativ de agricultură numit agricultura regenerativă se bazează pe trei piloni principali de management durabil și rezilient al solului:

  - restabilirea biodiversității și sănătății solului,

  - fortificarea captării și păstrării carbonului în sol, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră,

  - menținerea și/sau majorarea productivității culturilor.

Printre principiile managementului durabil și rezilient al solului sunt enumerate:

  - acoperirea permanentă a solului cu covor vegetal pe durata întregului an,

  - respectarea asolamentului cu o diversitate mai mare de culturi de bază și succesive, culturi mixte,

  - folosirea culturilor perene în asolament, inclusiv a culturilor leguminoase,

  - amplasarea unei rețele de fășii de păduri,

  - folosirea lucrării minime a solului și/sau No-till,

  - evitarea sau reducerea folosirii mijloacelor chimice în agricultură,

  - folosirea mulciului mort din resturi vegetale, paie, composturi,

  - reducerea dimensiunii câmpurilor și a gospodăriilor agricole,

  - folosirea fășiilor de culturi pe marginea câmpurilor cu potențial de atragere a insectelor polenizatoare și altei entomofaune benefice,

  - integrarea sectorului de fitotehnie și zootehnie.

Aceste principii necesită a fi puse la baza politicilor recomandate pentru modernizarea sistemelor existente de agricultură în vederea regenerării solului, capacității lui de a acorda servicii ecosistemice și sociale.

Necesită modernizare nu doar segmentul de producere a produselor alimentare, dar și consum, adică întreg lanțul sistemului de aprovizionare cu produse alimentare a populației.

Raportul „Regenerative agriculture in Europe. A critical analysis of contributions to European Union Farm to Fork and Biodiversity Strategies” este disponibil la următorul link:

https://easac.eu/fileadmin/PDF_s/reports_statements/Regenerative_Agriculture/EASAC_Report_RegenerativeAgriculture_April_2022_WEB.pdf

 

În Republica Moldova, un rol important în depășirea situației create și căutarea noilor soluții pentru o agricultură regenerativă revine Academiei de Științe a Moldovei. În cadrul platformei de cercetare și comunicare „Securitatea ecologică în contextul modificărilor accelerate de mediu, inițiată de AȘM încă în octombrie 2019 și coordonată actualmente de mem. cor. Elena Zubcov, au fost realizate o serie de acțiuni însemnate.

Astfel, la 12 mai 2020, Academia de Științe a organizat lecția publică online „Diminuarea impactului negativ al pandemiei COVID-19 și secetei în agricultură”, susținută de profesorul cercetător Boris Boincean, doctor habilitat în științe agricole, director interimar al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”, membru al Secției Științe ale Vieții a AȘM. Recomandările privind diminuarea impactului pandemiei COVID-19 și secetei asupra agriculturii și securității alimentare, elaborate în baza platformei științifice „Securitatea ecologică în contextul modificărilor accelerate de mediu” au fost transmise Ministerului Agriculturii, Mediului și Dezvoltării Regionale și sunt disponibile aici.

La 10 iulie 2020 Academia de Ştiinţe a Moldovei în cooperare cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şiseşti” din România, au organizat în format online lecţia publică „Relaţia dintre agricultură şi gestiunea resurselor de apă”, susţinută de acad., prof. Valeriu Tabără, Preşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şiseşti”. Lecția publică poate fi accesată la link-ul https://asm.md/prof-valeriu-tabara-presedintele-academiei-de-stiinte-agricole-si-silvice-gheorghe-ionescu-sisesti (video înregistrare: https://www.youtube.com/watch?v=ON7ON58ftDU&ab_channel=IDSITV).

În perioada desfășurării „Săptămânii științei”, la 11 iunie 2021, în cadrul Ședinței festive a Adunării Generale a AȘM, dedicate aniversării a 60-a de la fondarea AȘM și împlinirii a 75 de ani de la crearea primelor instituții științifice de tip academic, dr. hab., prof. cerc. Boris Boincean a prezentat Rezoluția solului sau „Cu privire la păstrarea bogăției supreme a Republicii Moldova” și propunerile pentru Summitul de la Glasgow (detalii la link-ul https://www.youtube.com/watch?v=Lj_sTqDXyAw&feature=emb_logo).

La 14 septembrie 2021, la Academia de Științe a Moldovei a avut loc Lecția publică online având ca subiect fondarea, în baza Institutului „Selecția”, a Centrului de Cercetare, Transfer Tehnologic și Consultanță în domeniul Culturilor de Câmp. Lecția publică a fost prezentată de dr. hab., prof. cerc. Boris Boincean. La eveniment au participat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Viorel Gherciu și secretarul de stat al ministerului, Vasile Șarban, precum și expertul din SUA, dl Bryce Malsbary, evenimentul este accesibil la link-ul https://www.asm.md/perspectivele-dezvoltarii-stiintei-agricole-pe-agenda-academiei-de-stiinte-moldovei (video înregistrare:  https://youtu.be/W0D6x6YY7MU).

La 1 noiembrie 2021, la cea de-a 26-a Conferință privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, care a reunit 197 de părți la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a fost semnată Declarația către guverne cu privire la schimbările climatice, printre semnatari fiind și Academia de Științe a Moldovei (declarația în șase limbi este disponibilă la următorul link: https://www.gov.uk/government/publications/statement-by-international-scientific-advisers-ahead-of-cop26).

De asemenea, AȘM a semnat Declarația Parteneriatului Interacademic cu privire la schimbările climatice și biodiversitate, care examinează interconectările dintre biodiversitate și schimbările climatice și subliniază modul în care măsurile privind biodiversitatea au potențialul de a sprijini acțiunile climatice și modul în care unele aspecte ale acțiunilor climatice pot sprijini biodiversitatea (detalii la link-ul https://asm.md/fost-aprobata-declaratia-parteneriatului-interacademic-cu-privire-la-schimbarile-climatice-si).

În contextul stipulărilor „Pactului climatic de la Glasgow”, semnat la 12 noiembrie 2021 de 197 de state, Academia de Științe a Moldovei a organizat o Masă rotundă, în cadrul căreia au fost puse în discuție acțiunile ce urmează a fi întreprinse la nivel internațional și național pentru limitarea încălzirii globale și adaptarea la schimbările climatice (https://asm.md/problemele-incalzirii-globale-si-adaptarea-la-schimbarile-climatice-contextul-stipularilor-pactului).

Evenimentul a fost centrat pe subiectele majore de pe agenda societății de azi: încălzirea globală, schimbările climatice, situația ecosistemelor, probleme care pot fi soluționate doar prin conjugarea eforturilor cercetătorilor din toate țările. Asupra acestor subiecte s-au axat invitații emisiunii „Academia radio” din 23 decembrie 2021 (http://212.0.209.221/ru/academia-radio/academia-radio-limitarea-incalzirii-globale-si-adaptarea-la-schimbarile-climatice).

Un exemplu remarcabil de colaborare între cercetătorii SUA și ai Republicii Moldova, a fost susținerea online a prelegerii publice „Menținerea sănătății solului pentru fortificarea serviciilor ecosistemice” („Sustaining soil health for strengthening ecosystem services”) de profesorul Rattan Lal de la Universitatea de Stat din Ohio, Centrul de Management și Sechestrare a Carbonului, Columbus, SUA, Laureat al Premiului Nobel pentru Pace (2007) și al premiului Mondial pentru Alimentație (2020), devenit cunoscut comunității științifice și grație susținerii publice la 7 iunie 2021 a prelegerii în cadrul „Săptămânii științei”, organizată de AȘM.

Experiența cercetătorilor în acest context a fost împărtășită de dr. hab., prof. Boris Boincean, director interimar al ICCC „Selecția”, care în raportul său „Măsurile necesare de întreprins pentru limitarea încălzirii globale și adaptarea la schimbările climatice cu asigurarea securității alimentare a țării” a punctat acțiunile ce urmează a fi realizate de autoritățile centrale și de societate, de comunitatea științifică în condițiile schimbărilor climatice, precum și importanța securității alimentare a Republicii Moldova. Exemplele demonstrate în Sala Azurie de echipa profesorului Boincean au avut ca scop să convingă factorii de decizie de corectitudinea rezultatelor cercetărilor și să propună algoritmuri de soluționare a problemelor la nivel de republică, precum și să sensibilizeze societatea, punând accent pe rezultatele cercetărilor obținute de oamenii de știință, în beneficiul societății și dezvoltării durabile. Rapoartele prezentate sunt disponible la următoarele link-uri: https://www.privesc.eu/Arhiva/97530/Masa-rotunda--Limitarea-incalzirii-globale-si-adaptarea-la-schimbarile-climatice-in-contextul-stipularilor-Pactului-climatic-de-la-Glasgow- și https://www.youtube.com/watch?v=3QI0VUuyPZo&t=1s.

De asemenea, cercetătorii din Republica Moldova au valorificat editorial rezultatele cercetărilor în monografii publicate în prestigioase edituri științifice. Volumul „Agricultura regenerativă”, autori David Dent și Boris Boncean, publicată de Editura „Springer” în limba engleză (https://link.springer.com/book/10.1007/978-3-030-72224-1), este tradusă în limbile română și rusă pentru a fi disponibilă unui cerc mai larg de persoane interesate în promovarea sistemelor inovative de agricultură în Republica Moldova și peste hotarele ei.

În ultimii ani, Academia de Științe a Moldovei a organizat discuții cu referire la necesitatea tranziției la o nouă paradigmă de intensificare a agriculturii pentru asigurarea dezvoltării durabile, în cadrul lecțiilor publice, inclusiv cu participarea Prof. Rattan Lal din SUA, Laureat al Premiului Nobel.

Prezidiul AȘM

Sursa:
Categorie: