Prof. Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şiseşti” din România a susținut, online, o prelegere publică la Academia de Științe a Moldovei

13.07.2020
Vizitatori unici: 365

Prof. Valeriu Tabără: „Implementarea noilor principii si tehnologii ale irigării în agricultură este, indiscutabil, calea spre o dezvoltare durabilă a complexului agroindustrial, al ţărilor din bazinul Mării Negre-riverane spaţiului fluviilor Dunărea, Nistru, Prut etc.”

 

Academia de Ştiinţe a Moldovei, în cooperare cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şiseşti” din România, a organizat, la 10 iulie 2020,  Lecţia publică, online, cu genericul: „Relaţia dintre agricultură şi gestiunea resurselor de apă”. Protagonistul prelegerii a fost acad., prof. Valeriu Tabără, preşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şiseşti”.

La eveniment au participat președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, vicepreședinții AȘM, acad. Boris Gaina și m.c. Svetlana Cojocaru, acad. Mihai Cimpoi, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului fiind reprezentat de dr. Mihail Machidon, Secretar de stat.  

Din același motiv, cauzat de pandemia de coronoravirus, întrunirea s-a desfășurat în regim online cu utilizarea platformei de comunicare ZOOM. Potrivit experților de la Institutul Dezvoltării Societății Informaționale, care asigură transmisiunea online a evenimentelor științifice de la Academie, la eveniment au reușit să se conecteze peste 100 de reprezentanți ai comunității științifice, specialiști, dar și persoane interesate de problemele agriculturii.

Asistența a fost salutată de președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, care și-a început laurea de cuvânt prin a-i mulțumi acad., prof. Valeriu Tabără pentru disponibilitatea de a veni în fața comunității științifice de la Chișinău cu o prelegere, tematica căreia a trezit un viu interes nu doar printre specialiști din domeniu, dar și în cadrul altor profiluri. Făcând o succintă trecere în revistă a realizărilor prof. Tabără, președintele AȘM a evidențiat traiectoria carierei științifice pe care a parcurs-o în domeniul profesional, fiind impresionat de acele înălțimi pe care le-a atins. „Mai mulți ani în urmă ați devenit doctor în științe, fiind interesat de domeniul ingineriei agrare și erați cel mai tânăr doctorand din istoria Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Timișoara. Desigur, ați avut și un start uluitor, dar ați avut și o carieră de cea mai înaltă prestație și ați ajuns profesor universitar, ați devenit academician, membru al mai multor Academii, ați reprezentat Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şiseşti” în diferite structuri europene”,  a menționat acad. Tighineanu, remarcând spectrul vast și interesant al domeniilor în care a activat profesorul, unul din acestea vizând un subiect foarte actual și anume, schimbările climatice în contextul secetei din anul acesta. Președintele a făcut referință la un interviu de-al protagonistului la economica.net, în care s-a exprimat că aproape 70 % din suprafața țării a intrat într-un proces de deșertificare din cauza schimbărilor climatice, iar irigațiile nu mai sunt suficiente pentru a proteja culturile de temperaturile extrem de ridicate. Sunt timpurile pe care noi actualmente le trăim. Astăzi, ca urmare a creșterii temperaturii medii, apar probleme foarte serioase în domeniul agriculturii, iar prof. Valeriu Tabără, desigur, că vine întotdeauna și cu răspunsuri referitor la această situație. „Fermierii trebuie să cultive hibrizi rezistenți la perioadele lungi de secetă, dar și să modifice tehnologia pe cultură, respectiv să semene mai devreme pentru a putea evita temperaturile caniculare”.

„Sunteți un adept al ingineriei genetice. Iată lucrul acesta l-am citit în mai multe materiale și chiar ați accentuat că Europa va pierde, dacă va merge în continuare pe o orientare ce exclude utilizarea biotehnologiilor. O să vă rugăm să vă opriți cât de succint și asupra acestei afirmații. Este un interes care vine din diverse domenii și asta e bine”, a conchis președintele Tighineanu, reiterând mulțumirile pentru lecția publică de o însemnătate deosebită.

„Vă mărturisesc că mi-ați făcut o prezentare extraordinară și mă gândeam dacă sunt eu”, a reacționat prietenește președintele Academiei de Științe Agricole şi Silvice, prof. Valeriu Tabără, la laudațio prezentat de acad. Tighineanu. Savantul a menționat onoarea pe care o încearcă pentru oportunitatea de a fi alături de cercetătorii din Republica Moldova și de toți cei care îl ascultă, prin intermediul acestei prelegeri, chiar dacă și virtual, deși s-a conturat o doză de regret pentru imposibilitatea de a fi prezent la Academia de Științe a Moldovei. „Regret faptul că nu sunt acolo alături de dumneavoastră. Totdeauna o expunere de acest tip este mai responsabilă când ești în fața auditoriului, dar o să-mi dau silința să pot transmite tot ceea ce am dorit să transmit”, a relevat prof. Tabără.

În cadrul prelegerii sale, savantul Valeriu Tabără a abordat mai multe probleme legate de agricultură și ceea ce înseamnă agricultura, dar nu numai. A abordat multiple probleme ce ţin de agricultura durabilă şi utilizarea raţională a resurselor acvatice, vorbind despre ceea ce înseamnă agricultura pentru securitatea alimentară, pentru sănătatea umană, pentru siguranța națională și securitatea mediului înconjurător. Savantul a menționat că agricultura şi industria alimentară sunt baza Securităţii alimentare şi a Siguranţei alimentelor în întreaga lume. Romania şi Republica Moldova sunt state cu o agricultură milenară, înalt dezvoltată şi cu un sortiment specific de culturi agricole. Ambele ţări sunt cunoscute cu potenţialul lor înalt în cultivarea cerealelor, floarea soarelui, porumbului, soia, rapiţa, sfecla de zahăr, dar şi al viţei de vie, culturilor pomicole, a legumelor.

Cât privește încălzirea globală, expertul a accentuat că aceasta agravează substanţial multiple ramuri ale economiilor naţionale, îndeosebi, complexul agroindustrial, eficacitatea căruia depinde în mod considerabil de suma depunerilor atmosferice, suma temperaturilor active pe vegetaţie si de o multitudine de mulţi alţi factori: ecologopedologici şi climatologici. Pe unele areale agricole ale Europei de Vest se simte insuficienţa de umiditate în sol, s-au intensificat procesele de deşertificare şi, pe alocuri, de salinizare a solurilor, care nu demult erau activ incluse în circuitul culturilor agricole.

„Savantul englez Chris Foss de la Colegiul Plumpton din Marea Britanie a calculat şi a atenţionat, că prin anii 2040-2050 va fi imposibil de practicat eficace agricultura în Dobrogea şi Sudul Moldovei fără sisteme efective de irigare practic a tuturor culturilor agricole din regiune”, a afirmat profesorul Tabără, precizând că irigarea prin deferite metode a permis, în anii cu depuneri atmosferice reduse, să se atingă performanţe la îngrijirea culturilor cerealiere, leguminoaselor, legumelor, pepinierelor viticole si pomicole, livezilor cu diferite culturi pomicole. „Implementarea noilor principii si tehnologii ale irigării în agricultură este, indiscutabil, calea spre o dezvoltare durabilă a complexului agroindustrial, al ţărilor din bazinul Mării Negre - riverane spaţiului fluviilor Dunărea, Nistru, Prut etc.”, a concluzionat președintele AȘAS, prezentând în raportul său date comparative de eficienţă economică a diferitor metode de irigare cu recomandări pentru practica agricolă.

Prof. Valeriu Tabără a răspuns la o serie de întrebări, parvenite de la cei prezenți în sală, dar și de la persoanele care au intervenit online. Acad. Mihai Cimpoi a mărturisi că a ascultat cu deosebit interes prelegerea, chiar dacă vine din alt domeniu, decât cel al științelor agricole, cel al științelor umanistice. „Sigur că ne preocupă și aceste probleme vitale, probleme care nu ne lasă indiferenți”, a menționat acad. Cimpoi, remarcând  colaborarea deosebită a institutelor de cercetare de la Chișinău cu cele de la Academia Română, care au proiecte comune și au o comunicare cu adevărat frățească, cu adevărat colegială. Vă mulțumim că ne-ați introdus într-o sferă care ne preocupă și pe noi”, a mai spus criticul și istoricul literar, interesându-se dacă ar fi posibilă dezvoltarea unor relații de colaborare și parteneriate și cu AȘAS. La rândul său, prof. Valeriu Tabără i-a mulțumit acad. Cimpoi pentru tot ce face în construcția culturală majoră în RM, dar și a unor relații instituționale cu structuri academice românești.

Impresionat de prestația acad., prof. Valeriu Tabără a fost și Secretarul de stat al MADRM, dr. Mihail Machidon, care l-a cunoscut pe protagonistul evenimentului încă prin îndepărtatul an 1992 prin intermediul altui mare specialist al agriculturii române. „Dintotdeauna mi-a plăcut să vă ascult și această plăcere s-a confirmat și astăzi pentru toți, nu numai pentru cei din mediul științific, dar și pentru cei care activează în acest domeniu important, cei care practică agricultura în Republica  Moldova și pentru cei cu grijă față de pământ, cei care implementează realizările științei. Ceea ce se întâmplă, mai ales în ultima vreme, ne face să ne schimbăm și atitudinea și direcțiile noastre științifice, iar Dvs ați venit cu multe răspunsuri la aceste provocări”, a menționat demnitarul.

O intervenție a avut și dr.hab., prof. Boris Boincean, director interimar al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”, profesor la Catedra de Științe ale Naturii și Agroecologie a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, care în luna mai curent a susținut și Domnia Sa o lecție publică la AȘM, la o temă de actualitate privind diminuarea impactului negativ al pandemiei COVID-19 și secetei în agricultură. Profesorul Boincean a împărtășit câteva gânduri la subiectul prezentat de acad. Tabără, mulțumindu-i pentru această lecție unică, extraordinar de importantă și interesantă.

Președintele AȘAS prof. Valeriu Tabără, dar și vicepreședintele, dr. prof. Ioan Jelev au fost salutați și de m.c. Alexandru Stratan, director al Institutului Național de Cercetări Economice, președintele Consiliului Directorilor Institutelor de Cercetare, care a raportat o fructuoasă colaborare de mai mulți ani cu instituții de cercetări de profil din România, colaborare care a fost susținută plenar de acad. Tabără. M.c. Stratan a remarcat că prezentarea pe care a făcut-o savantul român  are o relevanță și un impact deosebit intersectorial, beneficiarii fiind toți cei implicați în economia agrară și prelucrarea solului, precum și cei care se ocupă de climatologie, schimbări ale mediului, problemele apelor etc. „Ați reușit să adunați un spectru larg de specialiști”, a rezumat prof. Alexandru Stratan, adresând o întrebare cu referința la planificarea strategică, dacă merită sectorul agricol să aibă o strategie separată, ar fi bine pentru agricultura noastră și industria alimentară o strategie sau poate fi încorpora în structura unui domeniu mai larg?

„Noi și de data aceasta venim să vă mulțumim pentru colaborare și disponibilitatea de a fi astăzi cu noi. Ca și la întâlnirile precedente de la Cahul, Bălți, Chișinău, prezența Dumneavoastră și a colegilor din România ne insuflă încredere în ziua de mâine, nouă, cercetărilor din agricultura Republicii Moldova, care are caracteristici similare, care are aceleași griji, preocupări de utilizare rațională a apelor Dunării, Prutului, Nistrului și a altor fluvii”, a spus la finele evenimentului acad. Boris Gaina, exprimând certitudinea că specialiștii, profesorii, doctoranzii, toți cei care au fost audienți fideli ai acestei lecții publice vor utiliza eficient acest material important. 

Evenimentul a fost transmis online și poate fi accesat la link-ul https://idsi.md/tv

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM

Categorie: