- Vizualizări: 216
Academia de Științe a Moldovei, ca instituție publică, dintotdeauna a prezentat interes pentru societate. E firesc și motivat acest interes, dat fiind că forul științific suprem întrunește reprezentanți ai elitei intelectuale a țării, personalități cu realizări deosebite în domeniile cercetării, inovării şi culturii, specialiști notorii, care, prin activitatea lor au contribuit considerabil la dezvoltarea și prosperarea țării. În ultimii 10 ani interesul societății vizavi de activitatea Academiei a sporit semnificativ. Societatea, mass-media au întrebări și evident că așteaptă și răspunsuri. Cu ce se ocupă Academia, ce rol ocupă aceasta acum, în condițiile în care institutele de cercetare au fost trecute în gestiunea MECC, fapt ce a diminuat substanțial relevanța sa ca for științific suprem din țară, de ce este învinuită de pasivitate de unele instituții media, dar și ce propune Academia de Științe pentru ameliorarea situației, sunt doar câteva din întrebările de care este preocupată societatea și așteaptă răspunsuri neîntârziate. Ca să păstrăm spiritul pluralismului de idei, care presupune o societate democratică, Serviciul de Presă al AȘM a solicitat un interviu președintelui AȘM, acad. Ion Tighineanu, în speranța că șeful forului științific suprem va răspunde cu sinceritate la întrebările adresate, chiar dacă ar părea incomode, care au făcut obiectul preocupărilor societății, inclusiv, va răspunde și la anumite acuzații, care i se aduc instituției, dar și Domniei Sale personal.
Domnule Președinte, recent, ați prezentat Raportul asupra stării științei din Republica Moldova în anul 2019 în cadrul Adunării Generale a AȘM. Știm că Raportul a fost aprobat unanim de membrii Adunării Generale. Dar dacă e să vorbim rezumativ despre cercetarea științifică, progresăm sau regresăm?
Dacă e să vorbim succint, în ultimii ani, activitatea comunității științifice este constant perturbată de implementarea reformelor, iar actualmente situația se complică mult și din cauza impactului nefast al pandemiei COVID-19. În general, tendințele atestate nu ne insuflă optimism. Numărul de articole științifice publicate în reviste internaționale și înregistrate în bazele de date SCOPUS se menține la nivelul de 500 pe an, dar constatăm că tot mai puține lucrări sunt realizate de autori exclusiv din Republica Moldova (158 în anul 2019 și 177 în 2018). În anul 2019, la AGEPI au fost înregistrate 136 de brevete, cu 49 mai puțin față de anul 2018. Infrastructura de cercetare este depășită și moral învechită, colectivele de cercetare în mare parte funcționează pe baza entuziasmului cercetătorilor, iar interesul tinerilor față de știință este în scădere, în unele domenii practic atestăm dispariția doctoranzilor din institutele de cercetare. S-a micșorat substanțial și numărul cercetătorilor per ansamblu: de la 3054 în anul 2018 la 2767 în 2019, procesul de reducere a cadrelor continuând și în anul curent.
În pofida celor menționate, audierile publice ale rapoartelor științifice finalizate în anul 2019 au pus în evidență o serie de realizări de valoare, iar calitatea cercetărilor, relevanța și impactul mai multor rezultate au fost înalt apreciate la nivel național și internațional.
Aceasta fiind situația actuală, ce propune Academia de Științe pentru ameliorarea situației? Sunt șanse să se revină la normalitate și care ar fi acestea?
În decursul anilor 2017-2020 au fost adoptate mai multe acte legislative și normative ce se referă la politicile statului în domeniile cercetării și inovării. Astfel, prin Legea nr. 190/2017, Academia de Științe a Moldovei a fost lipsită de institutele de cercetare ai căror fondator era, fapt ce a dus la pierderea substanțială din relevanța sa ca for științific suprem din Republica Moldova. În perioada examinată au fost aprobate Hotărârea Guvernului nr. 381/2019 privind Programul Național în domeniile Cercetării și Inovării pentru anii 2020–2023 și Planul de acțiuni privind implementarea acestuia; Hotărârea Guvernului nr. 382/2019 cu privire la aprobarea Metodologiei de finanțare a proiectelor în domeniile cercetării și inovării; Hotărârea Guvernului nr. 53/2020 privind Metodologia de finanțare instituțională a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării ș.a.
Elaborarea și aprobarea în bloc a actelor normative în consecutivitatea logică (Regulamentul de evaluare a organizațiilor din domeniile cercetării și inovării; Metodologia finanțării instituționale; Metodologia de finanțare a proiectelor din domeniile cercetării și inovării și inițierea concursului propunerilor de proiecte din cadrul Programului de Stat pentru anii 2020–2023), asupra căreia s-a insistat de mai multe ori, ar fi dus la evitarea mai multor deficiențe la care s-a ajuns la etapa actuală. Spre regret, acțiunile au derulat contrar așteptărilor: la 1 august 2019 a fost aprobată Metodologia de finanțare a proiectelor din domeniile cercetării și inovării, urmată de demararea concursului de proiecte la 23 septembrie 2019, Metodologia de finanțare instituțională a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării a fost aprobată la 5 februarie 2020, iar cea de evaluare a organizațiilor din domeniile cercetării și inovării este încă în proces de elaborare.
Pentru revenirea la normalitate, Academia de Științe a propus mai multe acțiuni cu caracter legislativ și normativ. La 16 octombrie 2019, în Parlamentul Republicii Moldova a fost înregistrat Proiectul nr. 232/2019 cu privire la modificarea și completarea Codului cu privire la știință și inovare, cu titlu de inițiativă legislativă din partea Președintelui Republicii Moldova. Proiectul de lege, aprobat de Adunarea Generală a AȘM din 12 iulie 2019, prevede modificarea unor articole din Codul cu privire la știință și inovare: art. 13 (1) stipulează că beneficiari ai mijloacelor financiare destinate finanțării instituționale sunt și cercetătorii științifici, similar prevederilor Metodologiei de finanțare instituțională a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării, aprobate prin HG nr. 53/2020; art. 64 prevede dreptul AȘM de a avea în componența sa institute de cercetare, iar art. 103 și art. 105 restabilesc titlurile de profesor cercetător și conferențiar cercetător.
Totodată, AȘM insistă pentru următoarea redacție a art. 28 (2) din Codul cu privire la știință și inovare: „Finalitatea evaluării organizațiilor din domeniile cercetării și inovării este clasificarea acestora pe niveluri de capacitate care determină accesul diferențiat la finanțare conform metodologiei de finanțare instituțională”. Menționăm, că în formularea care este actualmente în vigoare, se stipulează accesul diferențiat la finanțarea obținută prin concursul de proiecte, ceea ce nu este logic.
În conformitate cu propunerile de modificare a actelor normative, discutate la Adunarea Generală a AȘM din 30.06.2020 și transmise în adresa Guvernului și MECC, HG 381/2019, p. 33, se va expune în următoarea redacție: „Modul de finanțare a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării va fi reglementat de Metodologia de finanțare instituțională a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării, aprobată prin HG nr. 53/2020 și Metodologia de finanțare a proiectelor din domeniile cercetării și inovării, aprobată prin HG nr. 382/2019. Menținerea și dezvoltarea infrastructurii de cercetare, inclusiv salarizarea personalului științific de bază, personalului aferent, va fi finanțată din bugetul de stat în funcție de necesitățile identificate ca urmare a rezultatelor evaluării organizațiilor din domeniile cercetării și inovării, având ca bază clasificarea acestora pe niveluri de capacitate.”
În HG 382/2019, lista de tipuri de proiecte din p. 2 se va completa cu proiecte pentru tineri cercetători. Totodată, în HG 382/2019 se va modifica p. 31, indicând că expertul din domeniul economico-financiar efectuează în exclusivitate evaluarea acestor aspecte ale proiectului, fără a se implica în evaluarea celor ce țin de conținutul științific al proiectului.
Reiterăm că este important, ca modificările propuse să fie examinate într-un bloc comun în scopul excluderii neconcordanțelor între actele juridice respective, creării unei stabilități în domeniile cercetării și inovării, stoparea pierderilor de personal științific calificat, atragerea și păstrarea tinerilor în cercetare.
În ultimul timp, conducerea Academiei de Științe și Dumneavoastră personal, în contextul pandemiei, ați fost învinuiți de pasivitate de unele surse mass-media, în particular, de către un post privat de televiziune. Cum comentați aceste învinuiri? Pe cât corespund adevărului aceste reproșuri?
În contextul situației epidemiologice în care a ajuns societatea pentru prima dată, e și normal că mai mulți concetățeni caută răspunsuri la întrebările arzătoare anume la oamenii de știință, conștientizând gravitatea situației și mai ales faptul că această ecuație cu mai multe necunoscute poate fi rezolvată doar împreună și datorită savanților. Alții însă, și ne bucură faptul că sunt minoritate, au ales calea neadevărului și a acuzațiilor nefondate. La finele lunii aprilie curent, la una din emisiunile unui post privat TV, în cadrul căreia a fost vizată activitatea AȘM, moderatoarea, care probabil a văzut doar ceea ce și-a propus să vadă, a declarat că s-a documentat studiind site-ul Academiei, dar pe site „mare lucru nu era, serioase multe lucruri” și doar „pe data de 16.03 vin niște recomandări”, „chestii banale” etc. Adevărul constă în faptul că încă la 6 februarie curent, adică cu mai bine de o lună până la confirmarea primului caz de infecție cu noul tip de coronavirus în Republica Moldova (7 martie 2020) și declararea pandemiei de către Organizația Mondială a Sănătății (11 martie 2020), Academia de Științe, în colaborare cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), a organizat o Masă rotundă cu genericul „Situația epidemiologică cauzată de noul tip de coronavirus: măsuri de prevenire și răspuns” (https://asm.md/masa-rotunda-la-academia-de-stiinte-moldovei-ce-spun-specialistii-despre-noul-tip-de-virus-ucigas). Ample informații pe domeniile sale de competență privind coronavirusul de tip nou au fost prezentate de dr. Nicolae Furtună, director al ANSP, și prof. univ. Constantin Spânu, şef al Direcţiei cercetare şi inovare a ANSP. Evenimentul a fost pe larg mediatizat de mai multe posturi TV, fiind transmis integral de către PRO TV Chișinău, Privesc.eu, Realitatea TV și Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale (IDSI).
În perioada pandemiei, membrii AȘM au realizat mai multe evenimente online, lecții publice, dezbateri, venind de fiecare dată cu recomandări și soluții constructive, pe care le puteți examina accesând site-ul instituției. Mai multe acțiuni întreprinse de AȘM și membrii săi până la 22 mai curent sunt descrise detaliat pe site-ul AȘM (https://asm.md/actiunile-academiei-de-stiinte-moldovei-pe-problema-coronavirusului-sars-cov-2-si-pandemiei-covid). Au urmat și alte activități, dintre care voi remarca două lecții publice cu participare internațională.
La 28 mai 2020, Academia de Științe a Moldovei, în colaborare cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale din Republica Moldova, Asociația China Ningbo pentru Schimb Internațional de Cadre, Spitalul Hwa Mei, Universitatea Academiei Chineze de Științe, Inițiativa Ningbo a Talentelor din Europa Centrală și de Est a organizat videoconferința cu genericul „Lupta împotriva COVID-19 din punct de vedere al managementului spitalelor”, în cadrul căreia profesorii chinezi Ye Honghua și Hu Supei au împărtășit din experiența proprie în lupta împotriva pandemiei COVID-19 (https://asm.md/videoconferinta-la-academia-de-stiinte-moldovei-lupta-impotriva-covid-19-din-punct-de-vedere-al).
La 12 iunie curent, în cadrul festivității de marcare a Zilei Academiei de Științe a Moldovei, Prof. Randy Schekman de la Universitatea California/Berkeley din SUA, Laureat al Premiului Nobel în medicină, a prezentat online lecția publică „Importanța cercetărilor fundamentale în descoperirile medicale”, celebrul savant din SUA abordând și unele trăsături specifice ale coronavirusului de tip nou în contextul perspectivelor elaborării unor vaccinuri eficiente pentru depășirea pandemiei COVID-19 la nivel global (https://asm.md/ziua-academiei-de-stiinte-marcata-premiera-printr-o-lectie-publica-sustinuta-de-un-laureat-al). Remarcăm că în istoria Academiei de Științe este prima prelegere publică susținută la AȘM de un Laureat al Premiului Nobel.
Se insinuează și subiectul cu privire la legalitatea numirii Dumneavoastră în funcția de președinte interimar al AȘM. Cum comentați aceste învinuiri că ați ocupat nelegitim funcția de prim-vicepreședinte după expirarea mandatului?
Pentru a curma aceste acuzații, reiterez că după expirarea mandatului de prim-vicepreședinte am ocupat funcția de prim-vicepreședinte interimar, în conformitate cu actele normative în vigoare. De altfel, AȘM a fost acționată în instanța de judecată cu referire la interimatul funcției de prim-vicepreședinte, instanța respingând cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată. Desemnarea mea în funcția de președinte interimar până la demararea alegerilor a avut loc odată cu auto-demisia de facto a ex-președintelui AȘM, după expirarea concediului medical al dumnealui. Precizez și faptul că procedura de alegere a președintelui AȘM a fost organizată de către Comisia de organizare a alegerilor, componența căreia a fost aprobată de către Prezidiul AȘM, în strictă conformitate cu prevederile Codului cu privire la ştiinţă şi inovare nr. 259-XV din 15 iulie 2004 (republicat) și ale Statutului Academiei de Ştiinţe a Moldovei aprobat prin Hotărârea Adunării Generale nr. I/2 din 24 ianuarie 2019, candidatura mea fiind înaintată practic unanim de către Secția Științe ale Vieții și Secția Științe Exacte și Inginerești, precum și cu o majoritate convingătoare de voturi din partea Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte.
Apropo de Statutul AȘM. Printre acuzațiile existente, se vehiculează că Academia a fost atacată în judecată referitor și la unele stipulări ale Statutului aprobat în noua redacție. Ce argumente aveți aici?
Într-adevăr, Academia a fost atacată în judecată și referitor la unele stipulări ale Statutului aprobat în noua redacție (necesitatea cunoașterii de către candidații la funcția de președinte al AȘM a două limbi de circulație internațională, experiență în activitatea de management în domeniul cercetare-dezvoltare sau științifico-didactic de cel puțin 10 ani etc.), s-a apelat chiar la Curtea Supremă de Justiție, dar fără câștig de cauză, deoarece prevederile Statutului, discutate și aprobate de membrii celor trei Secții de Științe, precum și de Adunarea Generală a AȘM, nu au fost puse la îndoială.
Se fac referințe și la suspiciuni de obediențe politice...
Referitor la acest aspect, aduc la cunoștința societății că nu am fost niciodată membru de partid, nici în perioada sovietică, nici în anii de independență a țării. La figurat vorbind, pot fi membru doar al partidului științei. Activitatea mea profesională a fost dedicată totalmente cercetării științifice, fiind preocupat de ea încă din anul trei al studiilor universitare. Am trecut prin diverse școli în est și vest (Institutul de Fizică și Inginerie din Moscova, Institutul de Fizică „Lebedev” al Academiei de Științe a ex-URSS, Institutul de Fizică Aplicată al AȘM, Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea Tehnică din Darmstadt, Germania, Universitatea din Michigan, SUA etc.), am fost martor al lansării unor programe epocale de cercetare în SUA și UE. Am fost și sunt deschis pentru conlucrare cu reprezentanții puterii, accept identificarea variantelor de compromis, dar nu și în cazul chestiunilor de principiu. Recunosc că reformele în domeniul cercetării și inovării erau necesare, dar, totodată, sunt convins că ruperea institutelor de cercetare de la AȘM a fost o acțiune neinspirată, care, în contextul „mersului pe contrasens” în elaborarea și implementarea politicilor în domeniul cercetării, poate să ducă la dezechilibrarea procesului de cercetare și dispariția mai multor direcții și școli științifice, inclusiv cu vizibilitate internațională. Împreună cu colegii mei din conducerea AȘM, am informat și sesizat în permanență guvernarea despre starea reală a lucrurilor, insistând asupra luării măsurilor necesare pentru revenirea la normalitate în domeniul științei.
Revenind la debutul discuției, totuși, pe scurt, cercetarea științifică are perspective și cum le conturați Dumneavoastră ca președinte al AȘM, dar și ca savant de notorietate națională și internațională?
Ne aflăm în plină pandemie și, după cum observăm, acest coronavirus de tip nou nu se grăbește să plece. În această ordine de idei, comunitatea științifică a fost afectată grav, fiind privată de posibilitatea de a efectua cercetări și a se deplasa în străinătate pentru a studia în laboratoare performante, pentru a susține și a promova rezultatele obținute în domeniile de competență la foruri științifice internaționale, pentru a se deplasa la arhive și biblioteci din străinătate. Însă, în pofida acestor mari impedimente, comunitatea științifică din Republica Moldova a dat dovadă de maximă mobilizare și responsabilitate, deprinzând noile tehnologii de organizare a activității la distanță.
Voi exemplifica doar prin câteva acțiuni prin care se remarcă activitatea Academiei de Științe în prima jumătate a anului 2020 în condițiile pandemiei. Începând cu toamna anului 2019, la AȘM au fost lansate o serie de platforme științifice de comunicare (https://asm.md/platforme-stiintifice). În cadrul platformelor, cu regularitate de una-două săptămâni, se organizează lecții publice, prelegeri susținute de notorietăți din țară și din străinătate. Arealul tematic al acestor prelegeri este unul foarte vast, incluzând probleme ce țin de dezvoltarea economiei, securitatea alimentară, situația epidemiologică, securitatea ecologică, dezvoltarea agriculturii în condiții de secetă și a pandemiei, reflectarea proceselor complexe post-criză de COVID-19 etc. Toate prelegerile susținute în cadrul AȘM au drept scop sublinierea rolului științei și a cercetătorilor care prin studii interdisciplinare vin cu soluții concrete și constructive, înalt apreciate nu doar de oamenii de știință, dar și de guvernare, astfel cristalizându-se acea coeziune mult râvnită între guvernare, comunitate științifică și societate (e.g., vedeți https://asm.md/stiinta-isi-spune-cuvantul-impactul-implementarii-platformelor-de-comunicare-initiate-de-asm).
Pe termen mediu și lung, pentru dezvoltarea eficientă și progresul științei în Republica Moldova sunt iminente aprobarea modificărilor la Codul cu privire la știință și inovare nr. 259-XV din 15 iulie 2004 (republicat) în conformitate cu propunerile aprobate la Adunarea Generală a AȘM din 12 iulie 2019 și cu propunerile Adunării Generale curente (30 iunie 2020); modificarea Programului Național în domeniile Cercetării și Inovării (2020–2023), inclusiv schimbarea proporțiilor de finanțare, care să plaseze accentul pe majorarea finanțării instituționale; modificarea Metodologiei de finanțare a proiectelor din domeniile cercetării și inovării prin includerea concursului de proiecte pentru tineri cercetători, precum și revizuirea procesului de expertizare a proiectelor în scopul îmbunătățirii lui; aprobarea, prin Hotărâre de Guvern, a Metodologiei de evaluare a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării. De asemenea, este necesară elaborarea unui Program Național de studiu interdisciplinar al situației create de pandemia COVID-19 în Republica Moldova pentru depășirea crizei; elaborarea unui concept de stimulare a interacțiunii sferei de cercetare și inovare cu factorii economici și sociali pentru identificarea mecanismelor de utilizare a rezultatelor cercetării în scopul dezvoltării businessului inovațional și a transferului de tehnologii din laboratoarele de cercetare către sfera de afaceri; elaborarea la nivel de politici de stat a unui program de susținere și promovare a tinerilor în cercetare cu stimularea orientării spre domeniile de interes sporit pentru țară.
Voi încheia prin a sublinia că știința își are de spus un cuvânt greu în practic toate domeniile vieții și deaceea trebuie susținută corespunzător la nivel de stat. Doar prin implementarea unor politici coerente și finanțare adecvată știința din Republica Moldova va răspunde provocărilor timpului, va deveni competitivă și se va dezvolta în beneficiul societății.
Mulțumim.
A consemnat,
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
