- Vizualizări: 759
O premieră absolută de Ziua Academiei de Științe a Moldovei marcată în anul 2020. Pandemia de coronavirus a schimbat mult organizarea noastră socială și a intervenit radical în viețile noastre, astfel încât și Forul științific suprem, comunitatea științifică academică s-a simțit nevoită să marcheze această zi, altfel, într-un format diferit, dar inedit. Adesea ne arătăm nemulțumiți de invazia tehnologiilor moderne, dar iată că de data aceasta am putut face uz de partea frumoasă a acestora, oamenii de știință, cultură și artă din Republica Moldova având privilegiu de a asista, în premieră absolută, la o prelegere publică online, susținută de un Laureat al Premiului Nobel pentru medicină, Profesorul Randy Schekman, citolog american, savant cu renume mondial, care, așa cum s-a menționat și în materialele anterioare, are rădăcini basarabene, bunicii după mamă emigrând cca 100 de ani în urmă din Lipcani în SUA.
Ziua Academiei a fost marcată și print-un recital muzical de toată originalitatea și splendoarea, susținut online de un titan al muzicii naționale și universale, renumitul compozitor academician Eugen Doga, unele creații fiind prezentate, de asemenea, în premieră, la Academie. Maestrul Doga a exprimat speranța că muzica sa va putea măcar cât de puțin încălzi sufletele oamenilor, va da speranțe că vom ieși cât mai curând cu bine din această grea încercare și, nu în ultimul rând, va încuraja în munca lor nobilă oamenii în halate albe care stau la straja sănătății noastre, iar de trei luni încoace, au devenit chiar adevărații noștri eroi.
La ședința festivă online au participat conducerea AȘM, consilierul prezidențial în domeniul educației, culturii și cercetării, dr. Corneliu Popovici, Secretarul General de Stat al MECC, dr. Anatolie Topală, reprezentanți ai Consiliului membrilor AȘM, membri ai Comisiei de experți pe problema coronavirusului și pandemiei, creată de AȘM – m.c. Viorel Prisăcari, dr.hab., prof. Constantin Spânu, rectorul USMF „N.Testemițanu”, dr.hab, prof. Emil Ceban.
Cu prilejul Zilei Academiei, în numele Prezidiului, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a adresat un mesaj de felicitare, exprimând cele mai sincere felicitări și alese sentimente de considerație și prețuire membrilor AȘM și membrilor Secțiilor de științe, cercetătorilor științifici, oamenilor de cultură și artă pentru consacrare, responsabilitate și dăruire de sine în munca de cercetare de zi cu zi. În contextul aniversar, președintele AȘM a ținut să sublinieze că, de fiecare dată, Sala Azurie a AȘM devenea neîncăpătoare, festivitatea fiind onorată nu doar de membrii titulari și membrii corespondenți, dar și de reprezentanți ai ministerelor, directori de institute, rectori ai universităților, cercetători experimentați și tineri. Anul acesta, este pentru prima dată, când marcarea Zilei Academiei are o prestanță specifică, situația epidemiologică perturbând activitatea deja devenită o frumoasă tradiție. Acad. Tighineanu a remarcat totodată că, comunitatea academică a învățat lecția pandemiei, transferându-și activitățile în spațiul virtual, după cum se desfășoară și festivitatea de azi.
„Evenimentul de astăzi este inedit, având în agendă o lecție publică prezentată de Profesorul Randy Schekman de la Universitatea California/Berkeley din SUA, savant celebru cu rădăcini basarabene, Laureat al Premiului Nobel în Medicină, și un recital muzical susținut de renumitul compozitor academician Eugen Doga, care, prin creația sa, ne duce faima în toată lumea”, a remarcat Președintele Ion Tighineanu. Totodată, academicianul Tighineanu a relevat că în procesul de pregătire a acestui eveniment a avut câteva discuții cu dl Prof. Schenkman despre situația dezastruoasă în care s-a pomenit omenirea în rezultatul răspândirii coronavirusului de tip nou, făcând referință la avertizarea, încă din anul 1992, a oamenilor de știință ai lumii, semnată de peste 1700 de savanți, printre care și majoritatea laureaților Premiului Nobel în viață la acel moment. „Pe parcursul ultimilor 4 luni, de la prima masă rotundă, organizată de Academia de Științe a Moldovei pe problema coronavirusului de tip nou, la 6 februarie curent, membrii AȘM au depus eforturi consolidate pentru a informa și a atrage atenția comunității asupra gravității situației declanșate de coronavirus și au venit cu mai multe recomandări și propuneri utile. În strânsă colaborare cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, la 28 aprilie curent, Academia de Științe a organizat Simpozionul științific online „Pandemia COVID-19: Suport științific medical sau ce trebuie să cunoaștem despre coronavirus SARS-CoV-2 și pandemie” cu participarea experților notorii, specialiștilor epidemiologi, iar la 28 mai doi profesori din China au susținut lecții publice pe problemele coronavirusului și ale pandemiei, împărtășind din experiența lor. Utilizez această ocazie să aduc mulțumiri cercetătorilor din domeniul medicinii, tuturor lucrătorilor medicali și, în primul rând, celor din linia întâi pentru devotamentul de care dau dovadă zilnic, pentru spiritul de sacrificiu manifestat în lupta cu pandemia COVID-19”, a menționat președintele AȘM.
În același context, președintele Tighineanu a remarcat că în situația complicată, generată de pandemie, bucură foarte mult aprecierea activității comunității științifice, implicit a celei medicale, din partea autorităților, în cazul dat, a Consiliului Municipal Chișinău, prin conferirea Spitalului Clinic Municipal nr. 1 din Chișinău numelui academicianului Gheorghe Paladi, profesor universitar, renumit medic obstetrician-ginecolog, fondator al serviciului obstetrical-ginecologic din Republica Moldova, adresându-i academicianului Paladi felicitări cordiale. „La rândul său, academicianul Gheorghe Paladi a transmis sincere felicitări comunității științifice cu prilejul Zilei Academiei, venind cu un apel la solidaritate, consolidare și unificare a eforturilor, fiindcă doar împreună putem face față noilor provocări și identifica soluții pentru problemele stringente ale societății”, a declarat președintele AȘM.
Cu ocazia Zilei Academiei de Științe a Moldovei, un mesaj de felicitare din partea Președintelui Republicii Moldova a transmis consilierul prezidențial în domeniul educației, culturii și cercetării, dr. Corneliu Popovici. „Deși astăzi, pentru prima oară, datorită gravelor împrejurări pe care le trăim, se va sărbători Ziua Academiei într-un format deosebit, nu putem să nu celebrăm cu toții, acest important eveniment, să conștientizăm din nou rolul de for suprem în sfera științei și inovării din țara noastră, să ne gândim la oamenii care se dedică activității de cercetare – savanții de ieri și de azi, colaboratorii din institutele de cercetare și cercetători din universități. Trăim într-o perioadă dificilă, dar nu trebuie să uităm că omenirea a mers înainte și a depășit crizele numeroase datorită științei, cercetării, invențiilor și descoperirilor făcute de savanți. Este de datoria noastră să păstrăm comunitatea intelectuală, tradiția spirituală cu privire la valoarea cunoașterii științifice. Consilierul Popovici a dorit succes Academiei de Științe cu prilejul aniversării, dorind sănătate celor care slujesc cu devotament știința, putere fizică creativă, forțe inepuizabile în nobila activitate spre binele statului și cetățenilor RM, aducând Academiei, leagănul spiritualității și creației științifice, cuvenitul omagiu, în acord cu vechea tradiție latină – Vivat, Crescat, Floreat!
Mesajul Ministrului Educației, Culturii și Cercetării, dr. Igor Șarov, cu ocazia Zilei AȘM a fost transmis de Secretarul General de Stat, dr. Anatolie Topală. Demnitarul a menționat că, tradițional, la 12 iunie, alături de membrii forului academic, comunitatea științifică din țară și toți cei care au îmbrățișat activitatea de cercetare și inovare marchează Ziua Academiei de Științe a Moldovei. „Academia de Științe a Moldovei, în comun cu universitățile și instituțiile de cercetare, prin potențialul lor de cunoaștere științifică, se implică activ în viața societății și contribuie la progresul și prosperitatea RM, exercitând rolul de consultant strategic al Guvernului privind stabilirea priorităților în domeniul cercetării fundamentale și aplicative”, a subliniat oficialul, specificând că în acest onorabil interval de existență, Academia de Științe a oferit societății personalități remarcabile în domeniile cercetării și inovării, a generat idei și teorii inovatoare în diverse domenii ale științei și a contribuit la transformarea invențiilor în tehnologii performante pentru binele țării. Totodată, Secretarul General de Stat al MECC a declarat că aniversarea AȘM este o sursă de inspirație și pentru generația tânără, deoarece aceștia reprezintă viitorul țării și doar atragerea tinerilor către știință și tehnologie, precum și încurajarea alegerii carierei în aceste domenii va putea răspunde mai bine la marile provocări ale prezentului și viitorului. I-a dorit Academiei La Mulți Ani plini de succese și frumoase realizări.
Mesajele de salut ale oficialilor au fost urmate de prelegerea menționată a savantului american Prof. Randy Schekman , cu genericul „Importanța științei fundamentale în descoperirile medicale”. Savantul de peste ocean și-a structurat prelegerea în trei părți. Profesorul și-a început prelegerea cu o introducere privind informația genetică în moleculele de ADN și procesele de stocare și transport a informației genetice spre celule; Procesele naturale de recunoaștere a moleculelor de ADN de către celule care au stat la baza creării metodelor de citire a codului genetic cu ajutorul tehnologiei.
Un aspect care merită a fi menționat este că Prof. Schekman a amintit despre importanța cercetărilor anterioare efectuate de către savantul român George Emil Palade, Laureat al Premiului Nobel, în 1974, care, cu ajutorul microscopiei electronice, a explorat structura internă a celulelor, descoperind ribozomii. La acea etapă, în 1974, nu se cunoșteau însă care sunt procesele ce stau la baza reglării procesului de creare, migrare și fuzionare a veziculelor cu membrana celulară, astfel studierea veziculelor și anume a proceselor de fuzionare a acestora cu membrana celulară și eliberarea conținutului lor devine vitală pentru a înțelege anumite procese în profunzime. Pentru a dezvălui natura proceselor de secreție a proteinelor, Prof. Schekman a ales un model simplu, și anume cel al celulelor de drojdie. Savantul a demonstrat că creșterea celulelor de drojdie este determinată de fuzionarea veziculelor cu membrana celulară, iar blocarea acestui proces duce la supraaglomerarea celulei cu vezicule și moartea acesteia. Toate aceste mecanisme de formare a veziculelor și fuzionare a lor cu membrana sunt ghidate de mai multe gene, care au fost identificate pe parcurs.
În a doua parte a prezentării sale, Prof. Schekman, s-a referit la cea mai actuală problemă a ultimelor 6 luni – coronavirusul de tip nou SARS-CoV-2. „Coronavirusul este similar unei vezicule, având membrană biologică, iar în interiorul acesteia este stocată informația genetică - ARN. Virusul infectează celula prin intermediul glicoproteinelor recunoscute de receptorii ACE-2 de pe suprafața celulelor, care permit fuziunea membranei virusului cu membrana celulară și eliberarea ulterioară a informației genetice în interiorul celulei, iar actualmente se fac eforturi colosale pentru identificarea anticorpilor ce ar putea bloca eficient glicoproteinele de pe suprafața virusului pentru ca acesta să nu poată fuziona cu membrana celulară”, a afirmat renumitul savant.
Ultima parte a lecției a dedicat-o dereglărilor neurodegenerative, și anume afecțiunii Parkinson, care, deși nu este transmisibilă, ia amploare într-un mod foarte îngrijorător în ultimii ani. Ca și alte boli, maladia Parkinson este răspândită pe tot globul. „Deoarece Parkinson reprezintă un set de boli este foarte dificil a găsi o singură soluție, iar majoritatea eforturilor uriașe ale industriei farmaceutice de a dezvolta medicamente se soldează cu eșec la anumite stadii de testare. La moment, sunt necesare studii fundamentale în această direcție, deoarece noi nu cunoaștem unde începe boala, nu cunoaștem moleculele implicate, lipsesc marcherii biologici pentru a monitoriza evoluția acesteia”, a subliniat Prof. Schekman, acesta fiind și motivul pentru care omul de știință american a inițiat un consorțiu internațional, care întrunește peste 600 de savanți din toată lumea, iar scopul este de a realiza un studiu fundamental în acest domeniu foarte important pentru sănătatea oamenilor.
A urmat o sesiune de întrebări, la care Prof. Schekman a răspuns cu plăcere, exprimând mulțumiri conducerii AȘM pentru această frumoasă oportunitate de a susține o lecție publică într-o zi remarcabilă pentru Academia de Științe a Moldovei, felicitând totodată comunitatea academică cu acest frumos prilej.
Membrul Comisiei de experți pe problema coronavirusului și pandemiei, dr.hab., prof. Constantin Spânu, renumit specialist în domeniul sănătății publice, a exprimat onoarea și bucuria de a asista la o prelegere susținută de un Laureat al Premiului Nobel, mulțumindu-i profesorului american pentru că a amintit de numele ieșeanului George Emil Palade, primul savant român Laureat al Premiului Nobel, care a dus faima științei românești în lume.
Președintele AȘM i-a mulțumit Prof. Schekman pentru inedita prestație, susținând o prelegere publică la o temă foarte actuală pentru comunitatea științifică din RM, reiterând că invitația de a veni în Republica Moldova și de a-și vizita rudele din nordul republicii rămâne în vigoare, de îndată ce vom fi asigurați că riscul pandemic apune.
Și pentru că Ziua de 12 iunie este dedicată tuturor cercetătorilor și constituie un bun prilej pentru a menționa rezultatele obținute de comunitatea științifică, Prezidiul AȘM a apreciat eforturile savanților. Din cauza situației epidemiologice, nu a fost posibilă prezența mai multor persoane în incinta AȘM, astfel încât au fost înmânate doar câteva distincții, celelalte urmând a fi oferite cu alte ocazii.
Medalia „Meritul științific” clasa a II a fost conferită academicianului Gheorghe Cimpoieș, doctor habilitat în științe agricole, profesor universitar, Universitatea Agrară de Stat din Moldova, pentru realizări științifice deosebite în domeniul horticulturii și cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la naștere.
Medalia „Nicolae Milescu Spătarul” a fost acordată academicianului Grigore Belostecinic, doctor habilitat în ştiinţe economice, profesor universitar, rector al Academiei de Studii Economice a Moldovei, pentru realizări ştiinţifice de valoare şi contribuţii în studierea economiei naţionale, precum și cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani de la naștere.
Medalia „Nicolae Milescu Spătarul” - dnei Rodica Sturza, doctor habilitat în științe tehnice, profesor universitar, membru al Secției Științe Exacte și Inginerești a AȘM, pentru rezultate relevante în activitatea de cercetare în domeniul chimiei şi siguranţei alimentelor pe parcursul a 30 de ani, precum și cu prilejul celei de-a 60-a aniversări din ziua nașterii.
Medalia „Nicolae Milescu Spătarul” – dnei Georgeta Stepanov, doctor habilitat în științe ale comunicării, profesor universitar, decan al Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova, membru al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM, pentru activitate științifică prodigioasă, promovarea cercetării științifice pe plan național și internațional.
Ședința festivă l-a avut invitat de onoare pe celebrul compozitor Eugen Doga, cu un recital muzical, susținut în format de videoclip-uri și film, care a fost ca o încununare a marcării Zilei Academiei, dar și ca o tămăduire a sufletelor noastre întristate din cauza pandemiei care nu-și mai are sfârșit.
Programul muzical a început cu valsul din filmul „Dulcea și tandra mea fiară”, după care a fost proiectat documentarul Flacăra Film, - „Eugen Doga” din cadrul serialului „100 de români celebri născuți în Moldova”, realizat, în 2013, de Luminița Dumbrăveanu, scriitoare și biografă a maestrului Eugen Doga, în care l-a prezentat Lumii (în română și engleză) pe faimosul artist cu largă recunoaștere internațională.
Recitalul a inclus videoclip-urile „Gramofon”, „Codrii mei...”, „Botticelli”, „Pârâiașul”, „Eterna”, „Marea”, „Trandafirii împușcați”, fragment din filmul „În drum spre Murom” („На Муромской дорожке”) și melodia „Mă uit la orizont”, din același film, câteva romanțe pe versuri de Eminescu, între care și capodopera „Ochiul tău iubit” și altele. Un loc aparte în programul selectat de maestrul Doga a ocupat „Imnul lui Mihai Viteazul”, din cantata scenică „Unirea cea Mare”, un proiect de anvergură realizat de Opera din Craiova, înregistrare din Sala Polivalentă din Craiova, România (2018), „Imnul lui Ștefan cel Mare”, înregistrare de la spectacolul „Drumul amintirilor” de la Palatul Național din Chișinău (2019). Compozitorul a prezentat fragmente-cheie din Baletul „Luceafărul” (1983), opera de suflet a artistului, recitalul culminând cu secvențe din concertele de autor de la Palatul Kremlinului din Moscova (2017), Ateneul Român (2017) de la București, Teatrul de Vară din Chișinău (2018).
Compozitorul Eugen Doga a apreciat înalt inițiativa conducerii AȘM de a-l invita în această zi importantă cu un recital, care a fost și un raport muzical, mulțumindu-le tuturor pentru interesul de a audia și privi secvențe din creația sa.
La rândul său, președintele AȘM i-a mulțumit compozitorului Eugen Doga pentru că a dat curs invitației și a prezentat publicului iubitor al muzicii sale, în speranța că cei care au privit evenimentul online, au rămas plăcut surprinși de programul, divers, bine selectat și structurat, propus de maestru, mulțumind tuturor pentru prezență și suport.
Evenimentul a fost transmis online și poate fi accesat la link-urile https://idsi.md/tv și https://www.privesc.eu/.
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
