- Vizualizări: 478
Acad. Ion Tighineanu: „Cercetarea științifică are elemente de risc, de multe ori primele rezultate sunt negative și izbutesc numai savanții care demonstrează clarviziune îmbinată cu dăruire de sine și insistență”.
La 22 martie, într-o zi de Duminică, președintele Academiei de Științe a Moldovei, academicianul Ion TIGHINEANU, marchează o frumoasă aniversare – 65 de ani. Altă dată, cu ocazia unei aniversări, îmi plăcea să accentuez în mod deosebit acest lucru, pentru că orice aniversare vine, de obicei, pentru fiecare din noi, cu niște teme făcute, cu niște rezultate, aprecieri, adună laolaltă niște prieteni, colegi…
Contextul care l-a prins pe aniversar, dar și pe noi toți, de altfel, este unul mai puțin fericit, ca să nu spun dramatic, astfel încât, va marca, cred eu, această dată remarcabilă, nu într-o veselie, flori și elogii, cum obișnuim, dar deși izolat, prin muncă, prin implicare, acțiuni integrate, conjugarea eforturilor în luptă cu molima pandemică care a pus sub asediu întreaga planetă și se pare că a și răcit-o în plină primăvară. Și dacă cu puțin timp înainte, pentru mulți dintre noi, nu însemna mare lucru să ne propunem ceva și să realizăm acel ceva, iată că un virus invizibil, dar cu o putere malefică incredibilă, ne-a demonstrat vulnerabilitățile noastre și acum cred că unde ne vom odihni anul acesta, unde ne vom sărbători aniversarea etc. sunt ultimele întrebări care s-ar înghesui și ne-ar bombarda capul. Sintagmele știință deschisă, societate deschisă, circuit european... au pierdut brusc din magia discursurilor de altă dată care dădea un aer de progresist. Aproape toate prioritățile s-au schimbat și acum încercăm să căutăm soluții de a ne proteja pe o perioada de timp, pe care ne-o dorim cât mai scurtă.
Iar când ești un conducător, asumarea are rol dublu. Așa sau altfel, atât timp cât îți asumi cârma unei instituții, chiar dacă ziua nu poate să aibă mai mult de 24 de ore, trebuie să știi cum să faci față provocărilor sau să înveți din mers taina pașilor victorioși. Și dacă tot suntem îndemnați să fim asociali pe aceasta perioadă, o să ne tragem sufletul, o să respirăm un pic și noi, dar și planeta și o să batem virtual la poarta cetății omagiatului. Goana după tot felul de bunătăți, lucruri inutile a dispărut, dar ziua de naștere nu poate trece cumva. Așa că vă propunem un interviu în „stare de urgență”, o premieră, în care sperăm să găsim exclusivități, răspuns la unele întrebări, care frământă comunitatea științifică și nu doar. Și dacă știința e în avangardă, unde mergem? Mizez pe răspunsuri sincere, asumate și mobilizatoare.
O consemnare de Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
Domnule președinte, m-am dat cu presupusul referitor la modul în care veți marca ziua de naștere. Dar ca să anulăm presupunerile și s-o spunem frontal, totuși, cum veți marca această aniversare? Presupun că ați avut alte planuri și Mama Supremă vi le-a spulberat, ca să vin în temă cu situația sumbră de afară.
Luând în considerare situația creată, personal am telefonat pe cei apropiați și i-am îndemnat în ziua de 22 martie „să stea acasă”. Voi marca această zi doar împreună cu soția, iar copiii și nepoțelele ni se vor alătura de la distanță prin spațiul virtual.
În politică se obișnuiește ca șefii să vină la raport la 100 de zile de la intrarea în funcție. În știință miza e pe pașii mai mici și pe termen mai lung. Ați venit la cârma Academiei acum un an, fără două săptămâni. Nu e mult, dar nici puțin. Ca să vorbim fondat și cu impact, ce ați reușit, totuși, să realizați din programul cu care ați mers în alegeri pentru funcția de președinte al AȘM?
Anul trecut raportul asupra stării științei l-am prezentat la 12 iulie, adică, aproape la 100 de zile după alegerile pentru funcția de președinte al AȘM. Au fost puse în evidență mai multe aspecte inopinate, cum ar fi faptul că cca 2/3 din lucrările științifice publicate de cercetătorii noștri în reviste internaționale cu factor de impact sunt realizate integral sau parțial în laboratoare de peste hotare dotate cu echipamente moderne (ceea ce reflectă, în mod indirect, infrastructura slabă de cercetare existentă la noi în țară), numărul infim al lucrărilor îndeplinite în colaborare cu întreprinderi mici și mijlocii, scăderea drastică a interesului tinerilor față de cercetarea științifică etc. Alegerea noilor membri ai Prezidiului, elaborarea și prezentarea de către noua echipă de conducere a raportului cu privire la starea științei, precum și a modificărilor la Codul cu privire la știință și inovare, a constituit primul pas spre schimbări.
De asemenea, a fost modificată paradigma evaluării rezultatelor științifice prin plasarea accentului principal pe evaluarea calității lor, care a fost testată prin revizuirea și aprobarea în redacție nouă a Regulamentului cu privire la decernarea premiilor Academiei de Științe a Moldovei, a fost aprobat Regulamentul de activitate a Prezidiului AȘM, elaborat Regulamentul privind funcționarea site-ului AȘM etc.
Cu titlu de noutate, menționez și faptul că a demarat procesul de creare a platformelor științifice de comunicare, două dintre ele, și anume: „Securitatea ecologică în contextul modificărilor accelerate de mediu” (coordonator m.c. Maria Nedealcov) și „Securitatea alimentară și siguranța alimentelor” (coordonator dr. hab., prof. univ. Rodica Sturza) deja sunt lansate și pot fi accesate la https://asm.md/platforme-stiintifice. Audierile publice ale rapoartelor pentru proiectele de cercetare şi inovare au fost transformate în platforme de familiarizare a societății cu realizările științei, fiind transmise online, iar înregistrările video sunt accesibile pentru toți cei interesați (https://asm.md/index.php/audieri-publice-2020). În cadrul ședințelor, întrunirilor Secțiilor de Științe ale AȘM au fost abordate probleme stringente pentru societate, fiind organizată Masa rotundă „Situația epidemiologică cauzată de noul tip de coronavirus: măsuri de prevenire și răspuns” (https://asm.md/masa-rotunda-la-academia-de-stiinte-moldovei-ce-spun-specialistii-despre-noul-tip-de-virus-ucigas), prelegerea publică „Ce este un cutremur și care sunt problemele reducerii riscului seismic, la care este expus teritoriul Republicii Moldova?” (https://asm.md/ce-este-un-cutremur-si-care-sunt-problemele-reducerii-riscului-seismic-la-care-este-expus) etc. În cadrul lecturilor academice, am invitat personalități notorii ale țări, inclusiv laureați ai celor mai prestigioase premii internaționale, pentru a sensibiliza societatea noastră și, totodată, a ne promova vizibilitatea la scară internațională. În acest sens, menționăm lecțiile publice susținute de acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române (https://asm.md/acad-bogdan-c-simionescu-vicepresedinte-al-academiei-romane-sustinut-la-asm-lectia-publica) și acad. Sergey Gaponenko, președinte al Fondului de Cercetări Fundamentale din Republica Belarus (https://asm.md/acad-serghei-gaponenko-savantul-nu-este-doar-o-persoana-care-activeaza-sfera-stiintei-savantul-este), iar pentru finele lunii iunie este preconizată lecția publică „Importanța științei fundamentale în descoperirile medicale” a profesorului Randy Schekman de la Universitatea California-Berkeley, Laureat al Premiului Nobel în medicină (2013).
A fost elaborat și lansat un nou site al Academiei de Științe a Moldovei (www.asm.md), o alternativă actualizată, modernă, capabilă să răspundă cerințelor actuale față de mediul virtual. Mulți membri ai AȘM au fost asigurați cu acces la bazele de date în spațiul european în cadrul programului EduRoam prin utilizarea conexiunii dintre rețelele RENAM și GEANT. S-a inițiat crearea unei punți de conexiune dintre mediul științific și cel educațional, prin lansarea platformei ȘTIM (https://asm.md/academia-de-stiinte-moldovei-dat-start-cursului-pilot-stim), mediul științific și cel cultural, prin expozițiile de fotografii și artă plastică, a fost lansată Sala de lectură a AȘM de care duceam toți lipsă și care deja a beneficiat de donații impresionate de carte.
Anul 2019, când V-ați așezat la butoanele conducerii forului științific suprem, era deja pus sub semnul implementării reformelor în știință? Cum a fost? Pe ce ați mizat, venind în condițiile noi, în care a trebuit să Vă adaptați noii structuri, să Vă constituiți o nouă echipă de lucru, să veniți cu noi viziuni, concepte, noi entități în colaborare…?
Am mizat pe unitatea comunității științifice, în particular, a membrilor Academiei de Științe, și colaborarea cu factorii de decizie din cadrul Guvernului și al Parlamentului. A fost o perioadă destul de dificilă. După cum am menționat deja, în anul 2019 a fost ales Prezidiul AȘM, creat Consiliul consultativ al membrilor AȘM, formate diverse comisii (e.g. pentru decernarea distincțiilor AȘM, organizarea concursului pentru premiile AȘM), instituite grupuri de lucru, care s-au ocupat de elaborarea propunerilor pentru modificarea Codului cu privire la știință și inovare, examinarea și avizarea unor proiecte ale hotărârilor de guvern, etc. Am acumulat o experiență, am făcut anumite concluzii, de care deja ne ghidăm în anul curent.
Considerați că Academia de Științe a făcut tot ce intră în competențele ei și s-a implicat suficient de mult în soluționarea problemelor care au degenerat într-o situație de criză pentru multe institute de cercetare, mulți cercetători neregăsindu-se pe lista beneficiarilor în rezultatul concursului proiectelor depuse? Cunoaștem, că luna martie a venit pentru cercetători nu cu flori și mărțișoare, cum ar fi fost firesc, dar cu proteste în ploaie, unde cercetătorii, dar și academicienii (!) în premieră (!!) care nu au primit salarii pentru două luni, și-au arătat indignarea vizavi de situația în care s-au pomenit, or, savanții nu-s cel mai indicat material pentru proteste. Cum calificați acest lucru? Și unde s-a greșit, dacă nu considerai cumva altfel?
Academia de Științe a participat la întrevederile cu factorii de decizie, fiind și inițiatorul unor discuții, dialoguri, în care și-a expus punctul de vedere. Am examinat detaliat situația creată și concluzionăm că s-a greșit de la bun început, anume prin aprobarea și punerea în aplicare a două Hotărâri de Guvern (HG 381/2019 – Programul național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2020–2023 și HG 3882/2019 – Metodologia de finanțare a proiectelor din domeniile cercetării și inovării), înainte ca să fie efectuată evaluarea organizațiilor de drept public din domeniul cercetării și inovării, în conformitate cu prevederile art. 28 din Codul cu privire la știință și inovare al Republicii Moldova nr. 259-XV din 15 iulie 2004 (republicat), și înainte ca să fie elaborată și aplicată Metodologia finanțării instituționale. Consecutivitatea logică, pentru care am pledat cu insistență – evaluare, finanțare instituțională, finanțare prin concurs – a fost inversată și acum ne confruntăm cu consecințele acestui „mers pe contrasens”. Cu regret, și concursul pentru finanțarea proiectelor de cercetare a derulat cu multe carențe. Conducerea Academiei de Științe, membrii Academiei s-au adresat în repetate rânduri către Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare cu propuneri de redresare a situației, spre exemplu, optând pentru crearea unei comisii-panel în examinarea contestărilor, propunându-se implicarea membrilor Secțiilor de Științe ale AȘM, în special ai celor, care dispun de un vast portofoliu de participare în proiecte internaționale. Cu părere de rău, aceste demersuri nu au fost luate în considerare. Am fost și rămânem solidari cu cercetătorii, poziția noastră am exprimat-o și în adresarea Prezidiului AȘM către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (https://asm.md/adresare-catre-ministerul-educatiei-culturii-si-cercetarii), venind și de data aceasta cu sugestii în vederea identificării soluțiilor, care ar contribui la păstrarea colectivelor de cercetare.
Adesea în discursurile Dumneavoastră, ca un fir roșu se evidențiază ideea că „societatea devine puternică atunci când cunoaște istoria, cinstește limba, respectă tradițiile strămoșești, sărbătorile naționale”. Cum Vă pare societatea noastră, din acest punct de vedere?
Tradițional, Academiile de Științe sunt cele, cărora le revine responsabilitatea pentru cultivarea limbii, căutarea identității, pentru studiul istoriei și promovarea tradițiilor autentice. Membrii Academiei de Științe a Moldovei au pledat și pledează pentru consolidarea societății în jurul acestor valori și această activitate este una perpetuă. Suntem de părerea, că Ziua Limbii Române, sărbătorită în fiecare an în cadrul academiei noastre cu tradiționalele prelegeri publice (în anul 2019 fiind marcați 30 de ani de la revenirea la grafie latină în spațiul actual al Republicii Moldova), la care se adaugă manifestări științifice de amploare, precum Congresul eminescologilor din anul 2019, diverse mese rotunde organizate de-a lungul anului de către Secția Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM, inclusiv în parteneriat cu Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Institutul de Istorie, Institutul Patrimoniului Cultural și Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, expoziții sau lansări de carte, pictură etc. prezintă o contribuție importantă pentru realizarea acestui deziderat.
Vă mai citez cu un gând care mi s-a părut relevant și anume că „Academia de Științe a Moldovei va conlucra cu societatea civilă, își va asuma rolul de consultant al societății”. Ați putea deschide și aici niște paranteze, adică, dacă să vorbim aplicat?
Codul cu privire la știință și inovare al Republicii Moldova nr. 259-XV din 15 iulie 2004 (republicat) îi atribuie Academiei de Științe rolul de consultant strategic al guvernului, prin care, evident, ea devine și consultant al societății. Aici putem enumera un șir de acțiuni întreprinse de Academie, din care evidențiem platformele științifice de comunicare, menționate anterior. Două platforme au fost deja lansate, următoarele două vor ține de domeniile economiei și sănătății. Este o formă nouă de activitate, anume pentru realizarea acestui rol de consultant al societății, iar funcționalitatea ei a fost deja demonstrată prin interesul față de subiectele abordate. Vom exemplifica aici prin Masa rotundă cu genericul „Evoluția în dinamică și starea actuală a florei și faunei în Republica Moldova” – eveniment din cadrul platformei conduse de m.c. Maria Nedealcov, desfășurat în contextul demersului Procuraturii Republicii Moldova (Secția investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice), care a solicitat informații privind starea de fapt și evoluția în dinamică a florei și faunei în Republica Moldova. Prin eforturi consolidate, trebuie să convingem guvernarea și societatea că nivelul de dezvoltare a științei determină viteza de ascensiune a țării pe calea prosperării.
Domnule academician, afară, în țară, în Europa, în lume acum avem un virus pandemic, o molimă care ne-a răsturnat practic toate principiile, toate ambițiile și toată condiția de om. Pentru oameni toate s-au năruit. Dumneavoastră, ca un om de știință recunoscut în țară și în lume, prieten bun cu noile tehnologii, nanotehnologiile care au ținta viitorului, ce credeți că se întâmplă, de fapt? Întreb asta, inclusiv în contextul în care Dumneavoastră sunteți și membru al Comisiei pentru Situații Excepționale, iar vinerea aceasta ați fost chiar invitatul unei emisiuni radio, unde ați discutat acest subiect teribil?
Cred că natura nu mai rezistă dezastrului generat la scară globală de activitatea homo sapiens. Aproape 8 miliarde de oameni consumă deja mult mai mult decât poate regenera planeta noastră. În rezultat se micșorează catastrofal suprafețele acoperite cu păduri, dispar sute și mii de specii de plante și animale, sunt poluate sistematic apele în râuri și lacuri, în multe țări persistă probleme majore cu apa potabilă și produsele alimentare, în oceane se formează insule uriașe din gunoaie și bucăți de plastic și microplastic... Pe fundalul încălzirii globale, omul contaminează, otrăvește, distruge și sufocă Terra pentru a promova business-ul și a avea profit. Prin intermediul calamităților naturale (erupții vulcanice, cutremure de pământ, inundații, secete etc.) planeta noastră încearcă să opună rezistență, dă de înțeles că se întrece orice măsură și bun simț. În opinia mea, apariția noului tip de coronavirus la piața din Wuhan și răspândirea rapidă reprezintă o nouă preîntâmpinare a omenirii din partea naturii. Cred că e timpul ca toate țările să-și consolideze eforturile pentru a proteja, pe de o parte, mediul ambiant, iar pe de altă parte, să elaboreze un scut de protecție colectivă împotriva calamităților naturale, virusurilor etc. Recentele observații ale cercetătorilor cum Pământul răsuflă ușurat ca urmare a izolării omului, a sistării activității lui adesea nocive, chiar revenirea delfinilor după 60 de ani în canalele de la Veneția și alte numeroase aspecte, sunt argumente convingătoare în a ne opri, a discuta, a identifica modalități pentru a ne continua existența în armonie cu Natura și Pământul ce ne găzduiește.
Dacă ar fi să abordăm un pic filosofic subiectul, la ce credeți că ne obligă invazia acestui de temut virus? Este aceasta o lecție de modestie pentru omul modern care este convins că poate controla absolut tot?
Ne obligă la disciplină, responsabilitate, cooperare. Este o lecție dură pentru omul modern, în care natura demonstrează pe cât suntem de vulnerabili în fața ei.
Ce credeți că ar trebui să schimbe omul, dacă reușim să trecem cu bine peste acest dezastru planetar?
Cazul coronavirusului demonstrează în mod elocvent că, în mileniul III, nicio țară nu poate să se considere în siguranță atunci când în alte state bântuie foamea, sărăcia, dezmățul care pot genera conflicte sociale, epidemii și chiar pandemii planetare. La vitezele și frecvențele atinse de tehnologiile secolului XXI, planeta noastră devine tot mai mică și mai fragilă, și doar în rezultatul cooperării, abordărilor colective cu participarea tuturor țărilor lumii, prin acțiuni integrate, pot fi create platforme sustenabile pentru supraviețuirea civilizației.
O dilemă: oare este nevoie de o dramă majoră ca să înțelegem ce înseamnă solidaritate, respect pentru oamenii, pentru natură, care sunt plămânul necesar pentru a supraviețui?
Cazurile extreme sunt ca un duș rece, folosit cu durere de Pământ pentru ca noi să conștientizăm necesitatea și valoarea solidarității umane, să înțelegem pe cât este de important să insuflăm tuturor generațiilor respectul și dragostea pentru semenii noștri, pentru natură și creațiile ei.
Domnule academician, Platon spunea încă la vremea sa că frumusețea stilului grației, a ritmului și armoniei depinde de simplitate. Dumneavoastră Vă considerați un om simplu?
Consider că sunt un om simplu, deschis pentru conlucrare cu toată lumea, am învățat arta comunicării activând pe parcursul anilor și în mai multe țări străine – Rusia, Germania, Italia, SUA. Am creat punți de colaborare internațională care au fost și sunt valorificate de mulți discipoli. Mă bucur de prezența unei echipe formate din cercetători talentați, care, la rândul lor, au vizitat multe țări, vorbesc fluent limbi moderne și au competențele necesare pentru pregătirea, promovarea și realizarea proiectelor naționale și internaționale. În activitatea mea managerială și de cercetare conlucrez cu toate persoanele implicate, dar nu accept servilismul și favoritismul.
Suntem îndemnați mereu să răspundem cu dragoste și cu iertare celor care ne greșesc. Pentru ce nu ați putea ierta pe cineva? Dar nu așa doar în cuvinte, dar cu sufletul?
Reies din considerentul că „errare humanum est”, adică este omenesc de a greși. Este principial și important ca trăsăturile pozitive să predomine și să determine caracterul și comportamentul individului. Răspund cu iertare, fiindcă conștientizez că de multe ori prin greșeli oamenii își caută calea și rostul vieții. Nu am însă respect față de oamenii vicleni, șmecheri, nesinceri sau, cu alte cuvinte, „impozanți în aparență, dar falși în esență”.
Cum Vă apărați de dușmani?
Consider că nu am dușmani. Sunt mai degrabă un privilegiat, am doar oponenți cu diferite viziuni asupra dezvoltării științei și îmi exprim toată deschiderea pentru o conlucrare cu ei.
În ce moment credeți că ajungi să înțelegi că nimic nu te poate apăra de înfrângeri.
De multe ori înfrângerea este un element indispensabil al ascensiunii. Nereușita te mobilizează, te ajută să identifici soluții originale, adesea de unicat, ce duc spre succesul râvnit. Cercetarea științifică are elemente de risc, de multe ori primele rezultate sunt negative și izbutesc numai savanții care demonstrează clarviziune îmbinată cu dăruire de sine și insistență. Prin atare calități au reușit, spre exemplu, profesorii niponi Isamu Akasaki, Hiroshi Amano și Shuji Nakamura care, în anul 2014, au câștigat Premiul Nobel pentru elaborarea LED-urilor de lumină albastră în baza nitrurii de galiu.
Ce Vă face familia, copiii, nepoții? Ultima dată V-am întrebat acum cinci ani, când ați făcut 60 de ani. Cred că s-au mai adunat noutăți.
Fiul Petru a susținut teza de doctor în științe la Institutul Niels Bohr, în Copenhaga, și actualmente activează într-un centru de cercetare la Compania Bosch, fiind preocupat de inteligența artificială. Fiica Cornelia și ginerele Sergiu activează la firme private în Munich, iar nepoțelele Sofia și Philippa reprezintă acei doi sori în jurul cărora se învârte toată familia noastră, inclusiv soția, Agnia, care până acum obișnuia la sărbători să facă navete în Germania.
Domnule președinte, Vă mulțumesc pentru acest interviu, pe care l-aș numi, de carantină. Sper să Vă rămână pentru mult timp în memorie acest dialog virtual, care iese cumva din tiparele obișnuite, dar cred că e timpul să ieșim fiecare din zonele noastre de confort, iar virusul ne-a dovedit acest lucru. Mi-ar fi placut să cred că această grea încercare a venit nu pentru a ne doborî, ci pentru a ne face mai puternici, a ne ține mai uniți și astfel vom fi mai puțin vulnerabili în fața marilor provocări. Chiar dacă acum suntem izolați, dar este spre binele nostru, al comunității și al celor care ne sunt dragi, Vă doresc să aveți o zi senină și plină de frumos și liniște, dacă e posibil sigur. Și dacă e o zi de Duminică, dar Duminica înseamnă zi cu soare, să aveți mult soare în suflet, să Vă rezervați puțin timp pentru reflecții, pentru cei care V-au dat un nume, care V-au îndreptat pașii spre lumina cunoașterii, spre cei care Vă apreciază, Vă sunt alături, Vă respectă și Vă ajută necondiționat în momentele mai greu de traversat.
Mulțumesc.
