Ce este un cutremur și care sunt problemele reducerii riscului seismic, la care este expus teritoriul Republicii Moldova? Prelegere publică, la AȘM

17.02.2020
Vizitatori unici: 139
Nicoara-foto

Secţia Ştiinţe Exacte şi Inginereşti a Academiei de Științe a Moldovei, în colaborare cu Institutul de Geologie şi Seismologie din Republica Moldova, a organizat, la 13 februarie 2020,  prelegerea publică „Problemele reducerii riscului seismic la care este expus teritoriul Republicii Moldova”, susţinută de dr. Igor Nicoară, director al Institutului de Geologie şi Seismologie.

La manifestare a participat conducerea Academiei de Științe, membri ai AȘM, reprezentanți ai Ministerului Economiei și Infrastructurii, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, experţi în domeniul seismologiei, cercetători ştiinţifici, profesori, studenți, persoane interesate.

În prelegerea sa, directorul Igor Nicoară a abordat o multitudine de probleme ce vizează securitatea seismică și provocările zilei de azi. În debutul prezentării, expertul a venit cu date ce țin de aspectul istoric al cutremurelor de pământ pe teritoriul RM care este supus pericolului seismic de un nivel destul de înalt, pe anumite sectoare intensitatea seismică putând atinge valoarea de 9 grade (scara MSK–64), fapt, ce poate avea consecinţe grave pentru localităţile respective.

Dr. Igor Nicoară a vorbit despre problema evaluării pericolului seismic, monitoringul evenimentelor seismice şi evaluarea nivelului pericolului în Republica Moldova fiind efectuate de către Institutul de Geologie şi Seismologie. „În 2006, IGS a elaborat o Hartă nouă a zonării seismice RM. Din 2010 harta este parte componentă a Normativului MD SniP II-81, ce reglementează construcția seismorezistentă în RM. Tendința generală, care se observă în lume, constă în faptul, că în scopul asigurării securităţii seismice, hărţile de zonare seismică devin mai „rigide”, adică zonele cu intensitate seismică sporită se extind. Acest lucru se va întâmpla și la noi, atunci când Moldova va efectua armonizarea Normativului naţional de zonare seismică cu prestandartul european EUROCOD-8”, a subliniat raportorul.

O problema importantă a fost și cea a determinării intensității seismice de calcul a construcțiilor. În acest sens, directorul Nicoară a precizat că situaţia creată în domeniul determinării intensităţii seismice de calcul a construcţiilor trebuie calificată ca nesatisfăcătoare. Lucariile de microzonare seismică sunt stopate. „Drept consecinţă, determinarea gradului de intensitate se  efectuează în exclusivitate în baza Tab. 1 SNiP II-7-81, lucru absolut nejustificat în condiţiile Republicii Moldova, deoarece astfel nu se ține cont în niciun mod de influenţa unui şir de factori importanţi asupra efectului seismic. Astfel, această abordare simplistă, care trebuia sa fie o excepție în determinarea seismicității terenului de amplasament al construcţiei, a devenit  în R. Moldova  o practică”, a relevat dl Nicoară.

Cât privește problema evaluării riscului seismic, dr. Igor Nicoară a subliniat că în Republica Moldova, până in prezent, lucrări de evaluare a riscului seismic real se efectuează  de către IGS din propria inițiativa, fără finanțare externă, cu excepția Chișinăului, în acest caz fiind efectuate la comanda Primăriei și conform cărora  s-a constatat, că în teritoriul orașului există sectoare cu o probabilitate înaltă de deteriorări serioase la viitoarele cutremure puternice. Conform statisticii pentru întregul oraş, valoarea totală a daunelor directe posibile constituie circa  15.5 miliarde lei.

Cercetătorul a menționat și faptul că în asigurarea securităţii teritoriului Republicii Moldova  există încă o mulţime de alte probleme, cum ar fi: în R. Moldova riscul seismic se prognozează, dar  lucrări concrete, menite a-l deminua,  nu se efectuează. Astfel, nu se practică careva lucrări de consolidare a  obiectelor de risc seismic  (clădiri, construcţii, diguri, mijloace de comunicaţii ş.a.);

populaţia şi autorităţile locale sunt slab conştiente de pericolele şi riscurile, condiţionate de cutremurele de pământ; este larg răspândită reconstrucţia neautorizată a apartamentelor în clădirile   multietajate; luarea de decizii, planificarea teritoriilor se face deseori fără a ţine cont de  pericolul şi riscul  seismic existent; lipseşte abordarea complexă a diminuării consecinţelor grave posibile a  pericolului seismic.

În prezentarea sa, directorul IGS nu doar a făcut o descriere a situației privind riscul seismic la care este expus teritoriul Republicii Moldova, dar a venit și cu anumite recomandări, răspunzând la întrebarea: Ce trebuie de făcut? În acest sens, expertul a explicat că pentru a face faţă provocărilor, condiţionate de cutremurele de pământ este necesară elaborarea şi aplicarea a unui spectru larg de mijloace științifice, politice, administrative. Printre masurile mai urgente, a menționat: Dezvoltarea metodelor de monitorizare, avertizare şi cuantificare a pericolului şi riscului seismic; Perfecţionarea cadrului regulatoriu, ce asigură proiectarea şi construcţia seismorezistentă în teritoriul RM, armonizarea lui cu standardele europene; Expertiză fondului construit existent, în scopul determinării gradului real de seismorezistenţă a acestuia, având ca obiective prioritare clădirile cu aglomerare masivă, școli, grădinițe, spitale, clădirile de importanţă vitală pentru oraş, cu un grad înalt de uzură fizică; Elaborarea hărților  de microzonare seismică pentru  teritoriile municipiilor şi oraşelor mai populate și importante din punct de vedere economic; Formarea  mecanizmelor economice, ce ar asigura reducerea riscului seismic şi sporirea securităţii seismice a populaţiei (asigurarea la calamități naturale ș.a.); Perfecţionarea sistemului de pregătire şi perfecţionare continuă  a cadrelor, ce asigură  securitatea seismică a infrastructurii şi populaţiei în Republica Moldova.

În concluzie, directorul Igor Nicoară a menționat că realizarea măsurilor în cauză ar anticipa intervenirea pe viitor a unor situaţii grave, condiţionate de cutremurele de pământ, ar permite soluţionarea optimă a problemelor valorificării şi dezvoltării durabile a  teritoriului RM, securităţii populaţiei. 

Expertul a răspuns la o serie de întrebări adresate de cei prezenți, care s-au arătat îngrijorați de un eventual cutremur în RM, lucru despre care scriu tot mai frecvent sursele media, ce s-ar întâmpla cu clădirile vechi, cu digul de la Ghidighici și dacă suntem pregătiți a înfrunta un cutremur cu o magnitudine mai înaltă etc.

Președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a mulțumit directorului IGS, dr. Igor Nicoară pentru informația actuală prezentată, dar și pentru propunerile elaborate de Institutul pe care îl conduce. Cât privește subfinanțarea din partea autorităților a acestui domeniu realmente necesar pentru populația țării, președintele i-a sugerat să se adreseze cu o scrisoare oficială, în care să expună punctual problemele cu care se confruntă instituția și cercetătorii din cadrul acesteia. Speranță există mereu că lucrurile se vor mișca și vom reveni la normalitate, consideră președintele AȘM.

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM

Categorie: