Acad. Serghei Gaponenko: „Savantul nu este doar o persoană care activează în sfera științei. Savantul este reprezentantul homo sapiens care îndeplinește o misiune deosebită…”

27.02.2020
Vizitatori unici: 2047
Gaponenco

Acad. Serghei Gaponenko „Știința nu este o profesie, știința este o misiune și această misiune trebuie să o conștientizăm, să o simțim, să ne mândrim și să facem tot posibilul ca acest sentiment de mândrie șă fie transmis și comunității în care ne aflăm, în care trăim”.

Academia de Științe a Moldovei l-a avut în vizită, la 25 februarie 2020, pe preşedintele Fondului de Finanţare a Cercetării Fundamentale (FFCF) din Republica Belarus, acad. Serghei Gaponenko. Vizita președintelui FFCF la Academia de Științe a Moldovei a avut în obiectiv discuții preliminare privind inițierea unui program de proiecte bilaterale cu Republica Belarus.

Preşedintele AŞM, acad. Ion Tighineanu a apreciat în mod deosebit deschiderea președintelui FFCF privind colaborarea între cele două instituţii academice, exprimând doleanţa extinderii colaborării în cadrul unui amplu program de proiecte bilaterale cu colegii de la Academia belarusă. Luând în considerare faptul că respectivul Fond a susținut deja patru concursuri de proiecte comune, colaborarea având un parcurs frumos și eficient în decursul unui deceniu (2007-2017), preşedintele Tighineanu a exprimat certitudinea că în rezultatul participării active a cercetătorilor în concursul de proiecte comune, relaţiile dintre cercetătorii din Moldova și Belarus va cunoaşte o dezvoltare şi mai vizibilă şi colaborarea va fi şi mai strânsă în perspectiva anilor ce urmează.

Folosind prilejul de a se afla la Academia de Științe a Modovei, acad. Serghei Gaponenko, la propunerea președintelui AȘM, acad. Ion Tighineanu, a susținut o prelegere publică intitulată „Știința ca misiune homo sapiens în Univers” (Наука как миссия homo sapiens во Вселенной”). Prelegerea se înscrie în seria de prelegeri inițiate de Academia de Științe a Moldovei, protagoniștii cărora sunt personalități marcante din domeniul științei și culturii. Amintim în context, că la sfârșitul lunii ianuarie, acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române, a susținut, la AȘM, o prelegere similară cu genericul „Cercetarea în Academia Română”, în care a împărtășit colegilor moldoveni din experiența Academiei Române cu o istorie de 153 de ani, a vorbit despre problemele cu care se confruntă cercetarea, finanțarea, menționând contextele istorice, dar și reușite, istorii de succes, alte aspecte privind situația actuală.

În speranța că prelegerea acad. Gaponenko va trezi același interes pentru comunitatea științifică de la noi, colegul din Belarus a dorit să transmită din start un mesaj despre rolul științei în general, dar care vizează și modul de organizare a științei în Republica Belarus. Revenind la genericul prelegerii „Știința ca misiune homo sapiens în Univers”, acad. Gaponenko a relevat că savantul nu este doar o persoană care activează în sfera științei, savantul este reprezentantul homo sapiens care îndeplinește o misiune deosebită, o misiune, care, un individ sau altul nu o poate îndeplini. „Știința nu este o profesie, știința este o misiune și această misiune trebuie să o conștientizăm, să o simțim, să ne mândrim și să facem tot posibilul ca acest sentiment de mândrie șă fie transmis și comunității în care ne aflăm, în care trăim”, a transmis în mesajul său acad. Gaponenko.

În prelegerea sa, profesorul a vorbit despre raportul dintre știința și societate, mai exact, ce așteaptă lumea de la știință. Pe cineva, spune academicianul, interesează progresul în producerea armamentului, pe cineva producerea medicamentelor revoluționare în combaterea bolilor secolului, pe altcineva hrana, pe alții necesitatea de peisaj etc. E primitiv sau e utilitar, dar aceasta este realitatea. Așa sau altfel, toate acestea sunt datorită științei și doar datorită științei oamenii au început să trăiască mai mult și mai confortabil, a constat academicianul, accentuând că tot știința și doar știința este cea care dezvoltă noi tehnologii.

Savantul a vorbit și despre raportul știință și economie, evidențiind rolul științei ca putere de producere. Cât costă știința? O întrebare care a suscitat și va suscita, probabil, la nesfârșit îngrijorarea celor din domeniu și nu numai. La compartimentul cu privire la prețul științei,  acad. Gaponenko a prezentat știința în cifre, venind cu o statistică impresionantă a țărilor unde știința este apreciată, respectată, este un generator al tehnologiilor moderne, un instrument important al dezvoltării economice și are un rol primordial în destinul umanității.

Președintele Fondului a venit cu informații utile privind cercetări fundamentale, aplicative și transfer tehnologic, aducând în atenție poziția concurențială a Republicii Belarus sub acest aspect. Finanțarea științei a ocupat un loc aparte în prezentarea colegului belarus, or, resursele pentru știință dintotdeauna au fost o problemă, chiar dacă ar fi să o raportăm și la situația dramatică în care s-a pomenit actualmente cercetarea în Republica Moldova. Belarușii și-au rezolvat oarecum problema, știința având finanțare atât de la bugetul de stat (221,2 mln ruble), cât și din surse extrabugetare, private etc. (461,7 mln ruble).

Prezentarea a inclus informații privind structura Academiei Naționale de Științe a Republicii Belarus, precum și poziția și rolul Fondului de Finanţare a Cercetării Fundamentale, colaborările pe care le are cu centrele de cercetare din diferite țări, inclusiv cu Republica Moldova. În context, preşedintele Fondului, acad. Serghei Gaponenko, a remarcat necesitatea extinderii colaborării în cadrul proiectelor comune, a reiterat faptul că partea belorusă este interesată în creşterea numărului de proiecte comune cu cercetătorii din Republica Moldova şi extinderea acelor direcţii de cercetare, în care colaborarea poate fi eficientă şi reciproc avantajoasă.

Președintele AȘM i-a mulțumit colegului din Belarus, în numele Prezidiului AȘM, membrilor AȘM și a tuturor celor prezenți, pentru susținerea acestei prelegeri importante pentru comunitatea științifică din țara noastră și pentru faptul că a manifestat disponibilitatea, în spiritul vechilor tradiții stabilite între cele două academii, de a continua, extinde și aprofunda colaborarea între cercetătorii ambelor țări.

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM

Cuvinte-cheie: