Ultima vizită la Chișinău a academicianului Răzvan Theodorescu, Membru de Onoare al AȘM

07.02.2023
Vizitatori unici: 521

O veste tristă a sosit de la București care ne-a cutremurat: la al 84-lea an de viață a încetat să-i bată inima celui care a fost academicianul Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, personalitate proeminentă a culturii române și celei universale. Acum o jumătate de an, la invitația Prezidiului AȘM, acad. Răzvan Theodorescu a vizitat Academia de Științe a Moldovei. Pe 31 august 2022, a participat la sărbătoarea națională „Limba noastră cea română”, în cadrul căreia i-au fost înmânate însemnele de Membru de Onoare al AȘM și a susținut o prelegere publică de rezonanță cu genericul Două specificități istorice românești: latinitatea și statalitatea”. În rezultatul acestei întâlniri de Ziua Limbii Române, am publicat o relatare de la eveniment în Săptămânalul „Făclia”. Vă propunem în reluare un fragment din acel material.

Fine de august 2022: ore de vârf la AȘM

În cadrul sărbătorii naționale „Limba noastră cea română”, care s-a desfășurat în ultima zi a lui august la Academia de Științe a Moldovei, au fost aleși doi noi membri de onoare ai AȘM, atestându-le notorietatea la Chișinău, dar și completând astfel forul academic cu personalități celebre științifice și de cultură. Aceste momente ale programului manifestării le-a evidențiat, în mod special, acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei.

Numele acestor personalități au răsunat în discursul președintelui AȘM Ion Tighineanu la inaugurarea sărbătorii, cu atât mai mult că unul dintre ei, titularul Academiei Române, Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, urma să susțină o prelegere publică cu genericul „Două specificități istorice românești: latinitatea și statalitatea”, demult așteptată de cercetătorii de pe ambele maluri ale Prutului. Cititori, interesați de această prelegere, o puteți viziona și asculta la adresa https://www.privesc.eu/Arhiva/100330/Sedinta-festiva-a-Academiei-de-Stiinte-a-Moldovei-dedicata-Zilei-Nationale--Limba-noastra-cea-Romana-

De la tribuna Adunării, a prezentat un Laudatio, în adresa acad. Răzvan Theodorescu, membrul corespondent Victor Moraru, vicepreședinte al AȘM. „Este o tradiție, promovată și de Academia noastră, a menționat dumnealui, de a remarca notorietatea personalităților cu care ne mândrim și pe care le apreciem. În spiritul acestei frumoase tradiţii, oferim astăzi expresia cea mai înaltă a recunoașterii noastre – prin acordarea titlului de Membru de Onoare – dlui academician Răzvan Theodorescu. Astfel apreciem noi meritele excepționale în domeniul științei, prestigiul și contribuțiile majore aduse de savant României, dar și  dincolo de granițele ei”.

Personalitate proeminentă a culturii române, acad. Răzvan Theodorescu, s-a născut la 22 mai 1939, la București. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, ale cărei cursuri le-a urmat în perioada 1955-1963, întrerupte între anii 1959-1961 din cauza exmatriculării pe motive politice. A susținut teza de doctor în științe istorice la Universitatea din București (1972), cu tema „Elemente bizantine, balcanice și occidentale la începuturile culturii medievale româneşti în secolele X-XIV", consacrându-se carierei științifice și didactice, pe care a început-o la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române. A fost cercetător științific (1963-1987) și director adjunct (1972-1977), afirmându-se ca un expert de prim rang în istorie și în studiul artelor: s-a axat, în special, pe cercetarea artei vechi românești și artei medievale sud-europene, precum și pe investigarea unor capitole mai puțin cunoscute ale civilizației vechi românești, în care a făcut o serie de descoperiri, exprimate prin postulate științifice, citate apoi în literatura universală de profil. Ne referim la conceptele  „coridoarelor culturale”, la tipologia „oamenilor noi” ca ctitori, momentum princeps și începuturile artei sud-est europene în Evul Mediu ș.a. Dl Răzvan Theodorescu este de fapt un lider recunoscut al domeniului, autor al unor concepte și viziuni fundamentale, care și-au găsit reflectare în numeroase publicații științifice ca  Bizanţ. Balcani. Occident la începuturile culturii medievale româneşti (1974, lucrare distinsă cu Premiul N. Bălcescu al Academiei Române); Un mileniu de artă la Dunărea de Jos 400-1400 (1976); Piatra celor Trei prelați (1979); Civilizaţia românilor între medieval și modern. Orizontul imaginii (2 vol., 1987); Itinerarii medievale (1979); La peinture murale moldave aux XVe-XVIe siècles (1995); Roumanis et Balkaniques dans la civilisation sud-est européenne (1999); "Regards d' historien" (2009), "Europa noastră și noi" (2008), "Cele două Europe" (2013),  Mănăstirea Bistriţa (1966); Biserica Stavropoleos (1967); Mănăstirea Dragomirna (1965) etc., cărora li se adaugă peste alte 600 de studii şi articole apărute în publicaţii de specialitate din ţară şi străinătate. A coordonat şi a colaborat în calitate de autor la tratatele: Istoria Românilor (vol. III, 2001), Arta din România din preistorie în contemporaneitate (2 vol., 2018) ș. a.

Potrivit vorbitorului, opera acad. Theodorescu se distinge prin temeinicia argumentelor, spiritul pătrunzător, prin fermitatea poziției și curaj științific. Este foarte benefic faptul că prin activitatea sa didactică această bogăție de meditații, gânduri, documente, generalizări și concluzii este transmisă numeroșilor săi discipoli, pe care i-a crescut de-a lungul anilor. Începând cu anul 1987, Răzvan Theodorescu a devenit conferenţiar la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, astăzi Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, unde din 1990 este profesor, șef de catedră, ţinând cursuri de tipologia artei sud-est europene şi de istoria civilizaţiei europene, fiind ales, totodată, și rector al acestei instituții. Este și profesor invitat asociat în mai multe universități din țară și de peste hotare.

În mediul universitar profesorul Răzvan Theodorescu a desfășurat o amplă activitate științifico-didactică, fiind și profesor asociat la Colegiul Național de Apărare, Ambasador Național al Programului ONU „Alianţa Civilizaţiilor“. Din 2000 este rectorul Universității Media, între anii 1995-2000 – rector al Academiei de Studii asupra Istoriei Culturii și Religiilor; a fost șeful primei Catedre umaniste UNESCO din România și, în context, mentorul, conducătorul spiritual al lansării unei catedre similare la Chișinău; profesor invitat la Centrul Superior de Studii Medievale din Poitiers (Franța).

O recunoaștere a meritelor acad. Theodorescu constituie acordarea titlului de Doctor Honoris Causa a zece universități din țară. Impresionantă rămâne și vizibilitatea internațională a savantului. Din anul 1994 este secretar general al Asociației de Studii Sud-Est Europene – o importantă structură de promovare a științei, culturii și spiritualității.

Răzvan Theodorescu a fost ales membru al Academiei Europene de Științe, Arte şi Litere, membru al Academiei de Științe și Arte a Macedoniei, precum și a Albaniei, membru al Societății Arheologice din Atena, al Academiei Oamenilor de Știință din România.

Din primele zile ale evenimentelor din decembrie 1989 Răzvan Theodorescu s-a aflat pe linia întâia a luptei pentru democratizarea și transformarea societății românești. La începutul anului 1990, a fost investit în funcția de Director general al Societății Romane de Televiziune. Iar între anii 1992–2000 a avut doua mandate de membru al Consiliului Național al Audiovizualului. Între anii 2000 –2004 a fost Ministru al Culturii.

Academicianul Răzvan Theodorescu este deținător al Premiului Academiei Române – cea mai înalta distincție științifică din țară. A fost decorat cu Marea Cruce a Legiunii de Onoare a Republicii Franceze. Alte ordine și distincții: Mare Ofiţer al Ordinului Naţional pentru Merit; Cavaler şi Comandor al Ordinului Artelor și Literelor al Republicii Franceze; Laureat al Premiului Bernier al Institutului Franței; Premiul "Nicolae Bălcescu" al Academiei Romane; Premiul "Nicolae Iorga" al Centrului Internațional Ecumenic pentru Dialog Spiritual; Premiul "Herder" al Universității din Viena etc.

O altă fațetă a activității acad. Răzvan Theodorescu: este un promotor tenace al acelor fire vizibile și invizibile care leagă Chișinăul și Bucureștiul, contribuind mult la dezvoltarea acestor relații, la formarea cadrelor științifice,  sprijinirea cercetătorilor de la Chișinău prin oportunitățile de publicare la edituri românești, oferire de granturi, stagii și proiecte comune.

În conformitate cu decizia Adunării generale a membrilor titulari și membrilor corespondenți ai AȘM din 8 iunie 2022, președintele AȘM acad. Ion Tighineanu a înmânat însemnele de Membru de Onoare al AȘM academicianului Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și dr. Theodor Codreanu, critic literar, prozator și eminescolog din România.

Din partea forului legislativ al R. Moldova, la Sărbătoarea Națională „Limba noastră cea română” a participat cu un cuvânt de felicitare dna Marcela Adam, secretar al Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.

 

Tatiana ROTARU

 

 

 

 

 

Sursa:
Categorie:
Cuvinte-cheie:

Înregistrări online