- Представления: 403
Academia de Științe a Moldovei a fost gazda unui eveniment deosebit, protagoniștii căruia au fost doi reprezentanți ai Academiei Române, care au venit la Chișinău cu prezentări importante și actuale, luând în considerare contextul reformelor în cercetare care au loc în Republica Moldova. Este vorba de academicianul Bogdan C. Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române, profesor la Universitatea „Gheorghe Asachi” din Iași, care a susținut, o lecție publică intitulată „Cercetarea în Academia Română” și dr. Valeria Harabagiu, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași, care a prezentat un referat cu tema „Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” al Academiei Române, Iasi – Infrastructura de cercetare si posibilități de colaborare”.
La evenimentul care a avut loc la 31 ianuarie curent, au fost prezenți membri AȘM, cercetătorii științifici din institute de cercetare și universități, reprezentanții ministerelor și agențiilor implicate în managementul științei, persoane interesate.
Înainte de a trece la prezentarea propriu-zisă, vicepreședintele Academiei Române, acad. Bogdan Simionescu a dat citire Declarației Academiei Române privind unitatea limbii române, Declarație care a fost publicată, pe 30 ianuarie 2020, pe site-ul Academiei Române , Prezidiul Academiei Române considerând că trebuie sprijinită Academia de Științe a Moldovei care a promovat aceste idei, începând de acum mai bine de 25 ani.
În acest context, președintele AȘM, acad. Tighineanu a precizat că Academia de Științe a Moldovei a declarat că denumirea corecta a limbii noastre este limba română, prin Hotărârea Prezidiului din 9 aprilie 1994, și acea hotărâre a fost confirmată ulterior de Adunarea generală a AȘM. Acad. Bogdan Simionescu a venit cu o prezentare foarte importantă, or, pentru comunitatea științifică de la noi, în contextul acelor reforme care actualmente sunt în curs de implementare, experiența și succesele Academiei Române sunt nu doar importante, dar și de învățătură. Însuși acad. Simionescu a mărturisit că prezentarea sa vrea să arate ceva din experiența Academiei Române, iar aceasta nu înseamnă neapărat că aceeași experiență se potrivește și pentru Republica Moldova, nu. „Pur și simplu, sunt unele idei, ca să vedeți cum am făcut noi față diferitelor încercări, pe care le trăim de ani de zile și vom trăi în continuare, probabil”, a remarcat vicepreședintele AR.
Pentru conturarea unei informații mai clare, acad. Simionescu a prezentat mai întâi date despre Cercetare-Dezvoltare-Inovare la nivel internațional. Cu referire la România, savantul a menționat că investițiile în CDI au continuat să crească în 2018 (publice și private la peste 2 000 mld dolari SUA, asta înseamnă + 4.1% față de 2017, la nivel global). SUA rămâne țara cu cele mai mari cheltuieli în CDI publice + private. Ea alocă 25% din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din întreaga lume acordate.
Vorbind despre performanța CDI la nivel internațional, acad. Simionescu a relevat că după numărul de documente științifice generate, România ocupă poziția:
41 în lume după Egipt, Pakistan și Tailanda;
4 în Europa de Est, după Federația Rusă, Polonia și Cehia.
După indicele Hirsch (h-index), România ocupă poziția:
54 în lume (h-index = 211), după Bulgaria (217) și Kenya (216);
11 în Europa de Est, după Estonia (234), Ucraina (255) și Bulgaria (217).
Apropo, de luarea institutelor de la Academie, vicepreședintele AR a menționat că ei au trăit acest moment în anul 1970-74 când institutele au fost luate și date la diverse ministere. Rezultatul? Dacă în momentul în care au fost luate, în 1974, România era pe poziția 52 clasificată în lume, în 1989-90, când s-au întors la Academie, România era pe poziția 67-68. „Ne-au trebuit 30 de ani de eforturi ca să aducem România pe poziția 40-42 în funcție de domeniu”, a precizat academicianul.
La capitolul performanța la nivel european, acad. Simionescu a amintit că actualmente se discută din ce în ce mai mult în UE de inovare, iar următorul program cadru va fi cu finanțare pe inovare. În acest context, Elveția este cea mai inovatoare țară din Europa, Suedia este cea mai inovațională țară din UE (Suedia are de două ori mai puțini locuitori decât România, dar are de 4 ori mai mulți cercetători decât România). România și Bulgaria se află în ultima categorie pe scara inovării: modest inovation - un nivel al indicatorilor mai mic de 50% din media UE.
Un compartiment important a fost cu referire la CDI la nivel național: resursa umană, cu accent pe evoluția numărului de unități cu activitate CDI. Academicianul a caracterizat drept dramatică evoluția numărului de cercetători din România în ultimii 25 de ani. Dacă în 1993 erau 38 612 cercetători, în 2017 – 17 518 cercetători, deci mai puțin de jumătate decât erau în 1993. Aceasta, explică savantul, se datorează, în primul rând, plecării tinerilor, modificărilor demografice din România, modificărilor crescute permise de UE, faptului că o carieră în cercetare nu mai este atractivă pentru tineri, nu este rentabilă, dispariția unor subdomenii de cercetare, resursa umană este subdimensionată, este o îmbătrânire accentuată a resursei umane și crește decalajul față de UE etc.
În referatul său, acad. Simionescu a prezentat informații asupra celui mai sensibil subiect și anume finanțarea cercetării. „Potrivit angajamentelor luate la UE toate statele s-au angajat ca până în 2022 să dea pentru cercetare 3% din PIB, dintre care 1% de la stat, fonduri publice, și 2% din fonduri private. Noi trebuia să ajungem în 2020 la 1%. In 2018 suntem la 0,7%. Deci e clar că nu atingem acea țintă. Anul trecut a fost cam 0,28%. Ne punem întrebarea: dacă au fost ținte nerealiste sau promisiuni neonorate de către guvernanți? Conform Strategiei CDI 2014-2020, România ar trebui să finanțeze CDI cu cca 36 miliarde lei în perioada 2014-2020. Perioada 2014-2018, investițiile totale nu ajung nici măcar la o treime din această sumă, investițiile publice au scăzut în ultimii trei ani, rămân inferioare anului 2008 și sunt de 3,3 ori mai mici decât media UE, investițiile private – ultimul loc din UE (% PIB), de cinci ori mai mici decât media UE (% PIB). „… fără banii UE cercetarea din România ar fi cu 50% mai proastă ca acum” (Ministrul Cercetării și Inovării). Finanțarea a devenit deficitară, a ținut să specifice academicianul, și din alte motive, precum: distribuirea proiectelor și fondurilor pe criterii de multe ori îndoielnice, distribuirea ineficientă de fonduri pe criterii egalitariste, finanțarea „pe student” aplicată în învățământul superior, lipsa criteriului „valoare”, finanțarea unor domenii de cercetare lipsite de perspectivă, numai în virtutea inerției.
Academicianul a prezentat informații pertinente și privind managementul cercetării. În context au fost invocate: gradul redus de înțelegere a importanței cercetării la nivelul societății românești; nu există un „model european” general acceptat al organizării și finanțării cercetării; sistemul managerial este deficitar; fonduri limitate dispersate într-un sistem CDI larg și fragmentat, în absența unor scheme de finanțare ce urmează în mod real performanța, trebuie de susținut cercetarea de valoare; sistem incoerent de evaluare a activității de cercetare; lipsa unei politici de marketing a cercetării; suport tehnic subdimensionat și ineficient; Sistem administrativ ineficient; legislație stufoasă și incoerentă, care nu e respectată tot timpul; birocratizare excesivă (model UE); lipsa de transparență; Consilii, comitete și comisii, componență ambiguă, disproporționată, sunt domenii care nu sunt prezente deloc acolo, lipsă de stabilitate, lipsa predictibilității etc.
În prezentarea acad. Simionescu se conține și o multitudine de soluții care invocă îmbunătățirea legislației; intensificarea susținerii cercetării românești (imperativ); evaluarea serioasă a cercetării; implementarea sistemului „educație prin cercetare”; susținerea cercetării fundamentale; ameliorarea resursei umane, identificarea /popularizarea nișelor de excelență; diminuarea brain-drain-ului.
Vicepreședintele AR a rostit și cele 10 cuvinte-cheie, care în opinia Domniei sale ar trebuie să devină reflexive atunci când vorbim de îmbunătățirea sistemului de cercetare – inteligență, muncă, mentalitate, implicare, reconsiderare, management, finanțare, seriozitate, stimulare.
Vicepreședintele AR a venit și cu date mai mult sau mai puțin generale, despre Academia Română, numărul de institute, profil, modul de organizare a activității acestora, programe, proiecte, teme de cercetare etc. În acest sens se arată că Academia Română este cel mai înalt for național de consacrare, de cercetare științifică și creație care reunește personalități din țară și din străinătate a căror operă este reprezentativă pentru știință și cultură (Legea privind organizarea și funcționarea AR, 2019). AR are 70 de institute și centre de cercetare care acoperă practic toate domeniile de interes. Activitatea este organizată în Programe, proiecte și teme de cercetare, aproximativ 1900 de cercetători sau aproximativ 10% din sistemul de cercetători.
Dr. Valeria Harabagiu, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași, a reflectat tema „Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” al Academiei Române, Iași – Infrastructura de cercetare si posibilități de colaborare”. În referatul său, dr. Habaragiu a prezentat competențele Institutului ieșean, infrastructura de cercetare de care dispune institutul. Cercetătoarea a amintit că există competențe în Republica Moldova, care sunt complementare cu ceea ce interesează colegii de la Iași, astfel încât împreună să poată dezvolta proiecte importante. „Într-o primă fază, în afară de câteva relații, unde funcționează și proiecte comune care sunt în derulare între Institutul din Iași și Institute din Chișinău, cu Institutul de Chimie, avem proiecte cu Universitatea Tehnică, este un proiect în derulare cu Institutul Mamei și Copilului, dar sunt doar niște încercări timide, pentru că potențialul și de o parte și de alta a Prutului, este mult mai mare”, a punctat savantul, fiind convinsă că împreună vom fi mai vizibili, mai puternici, caci, distanța nu-i mare între Iași și Chișinău. „Voi încerca să conving comunitatea și de aici și de la noi de acasă că o colaborare între noi este benefică pentru ambele părți”, a conchis dr. Valeria Habaragiu.
Președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu le-a mulțumit oaspeților, în numele Prezidiului AȘM, membrilor AȘM și a tuturor celor prezenți, pentru susținerea acestor referate de importanță majoră pentru comunitatea științifică din țara noastră și și-au împărtășit din experiența, succesele, dar și problemele cu care se confruntă cercetarea din Academia Română.
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
