M.c. Ion HADÂRCĂ, laureat al „Premiilor Naționale Negruzzi” - 2021, Iași

Cea de-a VI-a ediție a „Premiilor Naționale Negruzzi” pentru anul 2021, evenimentul cultural care elogiază anual excelența, și-a desemnat laureații. Printre distinsele personalități ale culturii și istoriei neamului românesc, care s-au învrednicit de acest prestigios premiu se numără membrul corespondent al Academiei de Științe a Moldovei Ion HADÂRCĂ, scriitor, poet, traducător, semnatar al Declarației de independență a RM. Laureații Premiilor Naționale Negruzzi pentru anul 2021 au devenit și teatrologul George Banu, profesor universitar român stabilit la Paris, Dragoș Pătrașcu, grafician ieșean, Andrei Pleșu, scriitor și eseist, estetician și istoric al artei, stilist al limbii române.

Ceremonia de acordare a „Premiilor Naționale Negruzzi” s-a desfășurat, la 1 decembrie 2021, zi de o certă valoare și însemnătate istorică, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, din Iași, Aulă dăruită Iașului de către Regele Ferdinand, la inaugurarea instituției de cultură, acesta fiind un semn de recunoaștere a efortului pe care Iașul l-a făcut, poate, în cel mai greu moment al României, în Primul Război Mondial.

Laudatio pentru m.c. Ion Hadârcă a fost prezentat de profesorul universitar Livia Iacob, poet. Dna prof. Iacob a venit cu un eseu, în care a scos în evidența etapele de creație parcurse de scriitor de-a lungul anilor. În discursul său, prof. Livia Iacob s-a oprit la diversele aspecte ale creației scriitorului Ion Hadârcă: poezie, eseu, publicistică, inclusiv problemele abordate, aspecte politice, funcțiile pe care le-a deținut în timp, precum și premiile obținute: Premiile „Mihai Eminescu”, „Nichita Stănescu”, Premiul Național al RM etc.

Premiul i-a fost înmânat scriitorului de primarul mun. Iași, Mihai Chirică.

În Oratio Gratitudinis, m.c. Ion Hadârcă a făcut o succintă evocare a lui Constantin Negruzzi, unul dintre cei mai importanți scriitori români din perioada pașoptistă, intitulată „O alergare Deca-Negruzziană”.

„… Odinioară, la fosta barieră nord-estică a Chișinăului, dinspre Vadul-lui-Vodă, cel scăldat de apele Nistrului, cam acolo unde astăzi, în mod simbolic, stația Petrom-ului se învecinează cu reprezentanțele Toyotei și Mercedes-ului – prin anii rozei mele studenții de la începutul anilor 70 se mai putea admira terenul larg al Hipodromului celebru, cu plimbări și curse ale  cailor de rasă și cu dame de curte, amintind de romantica și tinereasca nuvelă a lui Negruzzi O alergare de cai!

De  la Chișinău la Iași,  de la Orhei sau Bălți, tot o alergare-două era pe timpuri, precum ne povesteau părinții și bunicii noștri. Mândrele atelaje: trăsura, brișca, droșca sau chiar carul cu boi grigorescieni demult au dispărut din peisajul nostru postmodern, dar numele și opera lui Constantin Negruzzi  continuă să dăinuie în sufletele basarabenilor. În spiritul vitezelor și al conexiunilor de azi, putem vorbi de o alergare la puterea a zecea, adică una deca-negruzziană, dacă se admite ușor forțata metaforă”, a menționat în cuvântul său de mulțumire scriitorul Ion Hadârcă, precizând că bustul scriitorului din Aleea Clasicilor literaturii române, una din arterele principale chișinăuiene, ce-i poartă numele, licee, spectacole, ediții și studii sunt mărturii certe ale acestui atașament nealterat.

„În a sa Istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, acad. Mihai Cimpoi creionează un portret memorabil – Costache Negruzzi, „basarabeanul” universal –  nobilului boier cu moșii întinse în Șirăuții Hotinului și Trifeștii Iașului, dar cu moșii și mai substanțiale pe ogorul unic al literaturii române. Firește că „basarabenitatea” ar  fi mai mult o figură de stil, cu referire la Alergarea (Скачка) din Chișinău, la traducerile-compilațiile timpurii din perioada refugiului Zăbavile mele din Basarabia  în anii 1821, 1822, 1823, la satul Șărăuții, în raiaua Hotinu, precum și la relațiile cu nobilimea locului, în special cu Alecu Donici, cel cu care, la 1844, au dat o splendidă traducere din rusă Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir”, se mai arată în discursul proaspătului laureat Ion Hadârcă.

„… Astfel ni se proiectează pe câmpul aspru al acelui străvechi Șal negru  moldovenesc, țesut la războiul istoriei cu ițele slovei sângerii, imaginea bunului și înțeleptului boier al literaturii noastre – Constantin Negruzzi. Este un prilej de gratitudine sufletească să ne putem bucura și noi „de un sprijin co-vâr-și-tor”, vorba unui recent om de stat”, a relevat scriitorul.

M.c. Ion Hadârcă a exprimat onoarea pentru înalta considerație de a primi prestigiosul Premiu Național Constantin Negruzzi, un elogiu aparte având pentru gospodarii Lungu din Lunca Trifeștilor-Hermeziu și pentru descendenții dinastiei Negruzzi. Scriitorul Ion Hadârcă a adresat, de asemenea, felicitări distinșilor Laureați ai anului 2020 - acad. Leon Dănăilă, maeștrii Constantin Chiriac și Matei Vișnec și pentru actualii laureați: Andrei Pleșu, George Banu și Dragoș Pătrașcu!

(Discursul integral aici).

Premiile Naționale Negruzzi este evenimentul cultural care elogiază anual excelența, fiind dedicat celor care, prin generozitatea, dăruirea și talentul lor, și-au pus amprenta asupra societății românești. Distincțiile se acordă unor personalități proeminente din diferite domenii de activitate, pentru lucrări, cărți sau evenimente științifice și culturale, realizate în anul decernării, dar și pentru întreaga activitate.

Dintre laureații din anii anteriori îi putem aminti pe compozitorul academician Eugen Doga, acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, istoricul Alexandru Zub, poetul, ziaristul și diplomatul Emil Hurezeanu, pe regretatul scriitor, m.c. al AȘM Nicolae Dabija, medicul Grigore Tinică ș.a.

Pentru prima dată, anul acesta a fost acordat premiul special „Dana Konya Petrișor”, laureat fiind graficianul Dragoș Pătrașcu.

Evenimentul este organizat de descendenții familiei Negruzzi, alături de Editura Junimea Iași – Revista SCRIPTOR, Societatea Culturală „Junimea ’90”, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, Domeniile Hermezi-Prut, TVR Iași și Radio România Iași – în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Iași, Colegiul Național „Costache Negruzzi” și Muzeul Național al Literaturii Române Iași.

Eugenia Tofan,

AȘM