- 1 view
Evenimentele științifice consacrate tematicii Covid-19, organizate de Academia de Științe a Moldovei, în parteneriat cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu” continuă, astăzi, 4 februarie 2021, pe agendă fiind Conferință științifică online „Infecția cu COVID-19: Evoluție particulară a afecțiunilor cardiovasculare la adulți”.
Pe post de raportori, care s-au oferit să vină cu informații pertinente asupra subiectului anunțat, s-au produs specialiști din cadrul corpului profesoral-didactic al Disciplinei Cardiologie a Departamentului de Medicină Internă a USMF „Nicolae Testemițanu” și anume: dr. hab. șt. med., profesor universitar, Valeriu Revenco, dr. hab. șt. med., profesor universitar, Liviu Grib, dr. șt. med., conferențiar universitar, Irina Cabac-Pogorevici.
Întrunirea a fost prezidată de președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, și rectorul USMF „N. Testemițanu”, dr.hab., prof. univ. Emil Ceban, care au adresat câte un cuvânt de salut participanților și tuturor celor interesați de subiectul abordat.
„Astăzi avem o conferință cu o tematică foarte importantă ce ține de impactul coronavirusului de tip nou SARS-CoV-2 cu genericul „Infecția cu COVID-19: Evoluție particulară a afecțiunilor cardiovasculare la adulți”, și-a început discursul președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu. Și pentru că mulți consideră greșită formularea „Infecția cu COVID-19”, academicianul a explicat că aceasta, pur și simplu, a intrat în uz deja, formularea corectă ar fi, de fapt, infectarea cu coronavirusul SARS-CoV-2, care generează pandemia Covid-19. Făcând o retrospectivă a dezastrelor din lume din ultimii ani, cum ar fi cumplitul cutremur din Japonia din 2011, care a provocat alertă la nivel global sau situația când experții de la NASA scriau că de Pământ se apropie o altă planetă, un asteroid, meteorit foarte mare care poate provoca o catastrofă de proporții, acad. Tighineanu a declarat că nimeni nu s-a așteptat că o situație cu adevărat catastrofală, poate veni, de la un ghem de molecule. „Pentru că coronavirusul de tip nou este de fapt un ghem de molecule este un virus de nanometri, sute de nanometri. El nu se vede, nu se aude, dar ne-a afectat la scară globală și nu numai fiecare țară simte lucrul acesta, dar deja fiecare colectiv și deja foarte multe familii”, a spus academicianul. În context, președintele AȘM a menționat că, chiar acum două zile pandemia, coronavirusul SARS-CoV-2 l-a luat din rândurile comunității științifice pe reputatul academician Mitrofan Cioban, matematician de forță, care a creat o școală științifică puternică și care va rămâne în memorie ca un savant cu largă recunoaștere națională și internațională.
Revenind la agenda evenimentului, președintele AȘM a ținut să aducă mulțumiri rectorului USMF, prof. Emil Ceban și colaboratorilor universității pentru că s-a reușit organizarea acestei serii de evenimente, conferințe importante, care sunt focusate asupra înțelegerii a tot ce se întâmplă cu coronavirusul, ce particularități are și cum ne afectează. Președintele Tighineanu a atras atenția și la faptul că evenimentul se transmite online, cu conexiune la platforma ZOOM, iar persoanele interesate care urmăresc, au posibilitatea să se conecteze, să formuleze întrebări și chiar să participe la discuții.
Reiterând oportunitatea de a organiza, în comun cu AȘM, acest ciclu de prelegeri, rapoarte, lecții importante, consacrate patologiei Covid-19, rectorul USMF, prof. Emil Ceban a subliniat că de la declanșarea pandemiei, comunitatea academică, comunitatea științifică și cea medicală au participat nemijlocit la înțelegerea, evaluarea, tratarea, studierea tuturor proceselor ce au loc pe parcursul infectării cu SARS-CoV-2. „De aceea, pe parcurs, am fost nevoiți să învățăm multe lucruri, să schimbăm multe tactici atât de diagnostic, cât și de tratament și în ultima perioadă au apărut situațiile care se numesc post-covid ce afectează organele și sistemele”, a spun rectorul. Totodată, prof. Ceban a precizat că în centrul atenției comunității medicale, științifice, academice au apărut diverse patologii complicate despre care până acum nu se cunoștea că ar ține de acest virus. „În această perioadă au fost ascultate mai multe prelegeri, au fost evaluate mai multe particularități ale organelor și sistemelor care sunt afectate și care se prezintă ca și complicații în urma acestei patologiei foarte grave”, a specificat prof. Ceban, considerând foarte important a vorbi despre toate aceste complicații, manifestări, simptome care au loc în timpul afectării și post-covid și anume, afectării sistemului cardiovascular. Rectorul USMF a relevat că ponderea afectărilor sistemului cardiovascular este destul de mare, dar și mai mare este efectul sau consecințele afectării acestuia. De aceea, consideră că tematica abordată în cadrul evenimentului este de o importantă majoră și foarte actuală, mulțumind colegilor de la Catedra de Cardiologie a USMF, în frunte cu șeful de catedră, prof. Valeriu Revenco, care au pregătit informații relevante la acest subiect.
În prezentarea sa „Infecția cu Covid-19 și afecțiunile cardiovasculare la adulți”, dr.hab., prof. Valeriu Revenco a subliniat că pacienții cu factori de risc cardiovascular, precum și pacienții cu boli cardiovasculare stabilite și boli cerebrovasculare au fost identificați ca fiind populații deosebit de vulnerabile, cu morbiditate și mortalitate crescută atunci când suferă de COVID-19. „Mai mult decât atât, o proporție considerabilă a pacienților pot dezvolta leziuni cardiace în contextul COVID-19, care oferă un risc crescut de mortalitate intraspitalicească. Pe lângă complicațiile trombotice arteriale și venoase, ce se prezintă ca sindroame coronariene acute (SCA) și tromboembolisme venoase (TEV), miocardita joacă un rol important în dezvoltarea insuficienței cardiace (IC) acute”, a menționat prof. Valeriu Revenco, precizând totodată că a fost raportată o gamă largă de aritmii care complică evoluția COVID-19, incluzând potențialele efecte pro-aritmice ale tratamentului COVID-19 și patologiile asociate.
Dr. hab., prof.univ. Liviu Grib a prezentat atenției subiectul „Rolul anomaliilor de coagulare intravasculară în infecția Covid-19”. „O caracteristică clinică cheie a înfecției COVID-19 severă pare să fie statutul protrombotic exagerat, ce duce la apariția complicațiilor serioase de tipul trombozelor venoase (tromboza venoasă profundă, trombembolismul pulmonar etc.), arteriale (infarctul miocardic acut, accidentul vascular cerebral ischemic acut etc.) și microvasculare (sindromul coagulării intravasculare disseminante, microangiopatia trombotică etc.), cu efecte adverse majore. Mecanismele trombotice în COVID-19 rezumă în faptul că SARS-CoV-2 poate infecta celulele endoteliale cu asocierea răspunsului imun și activarea ulterioară a căilor inflamatorii, rezultând în dereglarea/afectarea endoteliului, activarea leucocitelor, depunerea complementului și consumul trombocitelor (imunotromboza)”, a punctat prof. Grib. Totodată, specialistul a subliniat că profilaxia trombozelor în perioada spital și post-spital este extrem de necesară pentru prevenirea evenimentelor letale și nivelul de risc al trombembolismului asociat cu COVID-19 crește odată cu severitatea bolii, iar după externare pare a fi redus sub 1%. „Evidențele de încredere sugerează că pacienții critici și gravi cu COVID-19 prezintă riscuri semnificative mai mari de trombembolism asociat vs. aceeași categorie de pacienți fără COVID-19. Pacienții spitalizați trebuie tratați cu anticoagulante pentru a reduce riscul trombozelor cu continuare selectivă a metodei de anticoagulare la pacienții externați. Trialurile clinice sunt în derulare pentru a determina regimurile optime de anticoagulare”, a relevat prof. Liviu Grib. În consecință, cercetătorul a specificat că persistă o necesitate clinică majoră, de a delimita cu precizie, claritate mecanismele prin care SARS-CoV-2 cauzează complicații trombotice, în speranța că noi perspective în această direcție va oferi noi abordări terapeutice.
Dr. conferențiar Irina Cabac-Pogorevici a avut ca subiect „Participarea USMF „Nicolae Testemițanu” în registrul internațional multicentric pentru pacienții spitalizați cu COVID-19 și boli cardiovasculare PCHF-COVICAV. Rezultate intermediare”. În intervenția sa, conferențiarul a remarcat că „Pacienții cu antecedente de boli cardiovasculare, insuficiență cardiacă și factori de risc cardiovascular, se caracterizează prin disfuncție endotelială preexistentă, prezintă un risc mai mare de COVID-19 și un curs clinic nefavorabil odată infectați. În timpul infecției COVID-19 au fost raportate diverse manifestări cardiace, iar biomarkerii leziunilor cardiace au crescut la 5-25% dintre pacienții spitalizați cu COVID-19”. În context, cercetătoarea a subliniat că studiile au demonstrat o mortalitate crescută la pacienții cu boală cardiovasculară concomitentă, dar impactul COVID-19 asupra insuficienței cardiace și invers, relevanța evenimentelor cauzate de insuficiența cardiacă în timpul COVID-19 este necunoscută. „Prin urmare, a fost inițiat un registru internațional multicentric pentru pacienții spitalizați COVID-19 cu boli cardiovasculare și factori de risc cardiovascular”, a afirmat specialistul.
A urmat o sesiune de întrebări-răspunsuri, în cadrul căreia raportorii au oferit explicații și răspunsuri conforme studiilor efectuate.
La finele manifestării, președintele AȘM a mulțumit raportorilor pentru informațiile prezentate, sugerând ca rapoartele să fie plasate pe site-urile AȘM și USMF, astfel încât să fie disponibile și pentru persoanele care nu au reușit să urmărească online desfășurarea conferinței.
Evenimentul a fost transmis online și poate fi accesat la link-ul https://youtu.be/WBs78n2k8TU și link-ul https://www.privesc.eu/Arhiva/93662/Conferinta-stiintifica-online-organizata-de-Academia-de-Stiinte-a-Moldovei-si-Universitatea-de-Stat-de-Medicina-si-Farmacie--Nicolae-Testemitanu--cu-t.
La conferință a participat dna acad. Eva Gudumac, președintele Comisiei AȘM pe problemele coronavirusului SARS-CoV-2 și pandemiei Covid-19, alți experți în domeniu, în regim online evenimentul fiind urmărit de sute de persoane interesate.
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
