- Представления: 373
Prof. Peter Gluckman: Încrederea în știință într-o lume a dezinformării este un subiect căruia trebuie să îi acordăm mai multă atenție.
Știința întotdeauna a fost considerată un domeniu care aduce avantaje societății. Înțelegerea misiunii științifice pentru societate este foarte importantă în Secolul XXI când civilizația se confruntă cu mai multe probleme globale, fie că sunt generate de schimbări climatice și în general de probleme de mediu, fie de dezvoltarea fulgerătoare a tehnologiilor, fie de sănătatea oamenilor sau de schimbări sociale la scară largă, omenirea fiind mereu în așteptarea unor soluții. Pandemia ne-a demonstrat că știința poate fi colacul salvator și chiar a fost. Despre acestea, dar și alte probleme de interes global, ne-am propus să discutăm astăzi cu Profesorul Peter Gluckman, Președinte al Consiliului Științific Internațional (ISC), organizație ce și-a propus să promoveze creativitatea, rigoarea și relevanța științei la nivel mondial. Profesorul Peter Gluckman este cel de-al doilea președinte al acestei instituții relativ noi, dar care, într-un timp scurt, a reușit să reunească peste 200 de uniuni și asociații științifice internaționale, organizații științifice regionale și naționale, inclusiv academii și consilii de cercetare. Vorbind în cifre, aceasta ar însemna 142 de Academii și Consilii de cercetare, 40 de uniuni și asociații științifice, 42 de membri afiliați etc. Remarcăm că Academia de Științe a Moldovei este, de asemenea, membru al Consiliului Științific Internațional.
Profesorul Peter Gluckman este de formație medic pediatru, om de știință biomedicală și expert în politici științifice, recunoscut la nivel internațional. Din 2009 până în 2018 a fost consilier științific șef al prim-miniștrului din Noua Zeelandă, iar în perioada 2014-2021 a fost președinte-fondator al Rețelei Internaționale de Consiliere Științifică Guvernamentală (International Network of Government Science Advice - INGSA). Între 2013 și 2021 Profesorul Peter Gluckman a co-prezidat Comisia Organizației Mondiale a Sănătății pentru încetarea obezității în copilărie. A publicat peste 700 de lucrări științifice privind fiziologia perinatală și de dezvoltare, neuroștiința și endocrinologia, biologia evolutivă și medicina. Lucrările Profesorului Peter Gluckman au acumulat peste 50000 de citări (indicele Hirsch h = 110). El a fost apreciat cu cele mai înalte distincții științifice și civile din Noua Zeelandă și cu numeroase premii științifice internaționale. În 2016 a primit premiul AAAS în diplomație științifică. Este membru al Societății Regale din Londra și al Societății Regale din Noua Zeelandă, membru al Academiei Naționale de Medicină din SUA și membru al Academiei de Științe Medicale din Marea Britanie.
A consemnat
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al ASM
1. Stimate Domnule Profesor Peter Gluckman, suntem onorați de oportunitatea de a ne acorda un interviu, care este așteptat cu căldură de comunitatea științifică a Republicii Moldova. Pe 15 octombrie 2021, ați fost ales, pentru un mandat de trei ani, președinte al Consiliului Științific Internațional (ISC). Ați preluat conducerea Consiliului într-un moment de cotitură pentru întreaga omenire, generat de pandemia de coronavirus. V-ați început mandatul cu multe provocări, cu multe responsabilități, dar în pofida acestora, ați intrat în mandat cu o voce și o poziție fermă ce se vor axa pe consolidarea colaborării internaționale și susținerea oamenilor de știință care contribuie cu soluții la problemele urgente de interes public global. Cu ce anume V-ați început mandatul de președinte al ISC, ce priorități aveți pe agendă?
În mod evident, tragedia Ucrainei s-a declanșat de când mi-ați trimis aceste întrebări. Este o situație îngrozitoare și ISC ajută acolo unde poate în problemele oamenilor de știință refugiați. De asemenea, Consiliul lucrează cu alte structuri științifice interne pentru a se asigura că știința în sine nu este compromisă. Aplaud eforturile Republicii Moldova de a sprijini refugiații. Să sperăm că inumanitatea din ultimele săptămâni se va sfârși curând. Așa cum am menționat în adresarea mea către Adunarea Generală, ISC are misiunea de bază de a promova știința ca bun public global și de a fi vocea globală a comunității științifice. Pentru a face acest lucru bine, trebuie să ne îmbunătățim profilul atât cu agenții multilaterale, cât și cu însăși comunitatea științifică. Și, de asemenea, să îndeplinim planului de acțiune. În timp ce înființarea noului Consiliu fără să ne fi putut încă întâlni în persoană (deoarece nu ne putem întâlni personal până în iunie) și deși numirea unui nou Președinte este o provocare, echipa face progrese remarcabile. Consiliul a creat subcomitete pentru a accelera progresul. Am înființat Comisia globală pentru provocările științifice ale dezvoltării durabile cu o structură foarte distinsă și un grup tehnic, iar raportul cuprinzător privind lecțiile de politică oferite de Covid urmează a fi lansat pe 17 mai. Suntem în discuții cu mai multe agenții ale Organizației Națiunilor Unite pentru o relație mai strânsă și pornim într-o încercare de a umple golurile în rândurile membrilor.
2. Devenind președinte al ISC, în discursul Dumneavoastră inaugural, ați accentuat că provocările globale cu care se confruntă societățile de astăzi necesită o voce globală unificată pentru știință. E necesară o prezență puternică în toate regiunile lumii a unei voci consolidate, generată atât de oameni de știință activi, cât și de manageri implicați în elaborarea politicilor de cercetare. În contextul provocărilor secolului 21, cât de puternică și credibilă va fi acea voce?
Va fi la fel de puternică pe cât noi, în calitate de comunitate colectivă, vom lucra împreună. O mare parte din strategia noastră la ISC este să ne asigurăm că putem acționa ca vocea științei, comunica eficient în comunitatea globală din domeniul politicilor pentru știință și ajuta membrii să facă acest lucru în propriile țări și contexte. Căutăm modalități de a dezvolta capacitățile membrilor în domenii precum consilierea științifică. Planul nostru de acțiune a evoluat din cel al consiliului anterior și se concentrează pe probleme cheie. Instituțiile noastre afiliate și ISC cooperează strâns în domeniile dezvoltării umane și dezvoltării durabile. Comitetul nostru pentru libertate și responsabilitate în știință analizează mai multe probleme, dat fiind faptul că natura științei este în schimbare. Încrederea în știință într-o lume a dezinformării este un subiect căruia trebuie să îi acordăm mai multă atenție. Chiar înainte de declanșarea războiului din Ucraina, personal am inițiat un grup de lucru pentru a analiza cum putem îmbunătăți rolul diplomației științifice – un rol care poate fi critic în următorii ani. Un ISC riguros este în mod clar esențial, având în vedere provocările viitoare, unde știința are mult de contribuit în fiecare domeniu al dezvoltării de mediu, sociale, umane și economice.
3. Era digitală ne oferă o varietate de oportunități privind diseminarea electronică a oricărei informații. Ne-am dori, în context, să abordăm una din problemele științei moderne și anume cea legată de Știința Deschisă. Care este opinia Dumneavoastră despre Știință Deschisă, luând în considerare faptul că pe de o parte, tratăm știința ca un bun public global, iar pe de altă parte, vocea științei nu este auzită în toate colțurile lumii? Știința poate și trebuie să facă o diferență în asigurarea unei lumi mai bune.
ISC a fost activ în problema științei deschise, a lucrat îndeaproape cu UNESCO, iar raportul „Știința ca bun public global”, elaborat de ISC, ar trebui să fie citit de fiecare membru al comunității științifice. Lucrând cu membrul nostru afiliat Rețeaua Internațională de Consiliere Științifică Guvernamentală (INGSA), ne angajăm să consolidăm interacțiunea dintre știință și elaborarea politicilor la fiecare nivel. În prezent lucrăm la mai multe acțiuni în care vor fi implicați membrii noștri.
4. Tot în contextul provocărilor Secolului XXI, Organizația Națiunilor Unite a declarat 2022 An Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă. Academia de Științe a Moldovei a creat, în acest sens, o platformă științifică de comunicare în domeniul științelor fundamentale. Ce agendă și-a propus Consiliul Științific Internațional pentru a marca acest an, pentru a scoate în evidență importanța științei fundamentale?
ISC a fost încântat să susțină inițiativa, motivând membrii noștri să se alăture campaniei pentru Anul Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă. În acest moment, promovăm deschiderea oficială a anului în cadrul UNESCO pe 8 iulie și sperăm să lucrăm îndeaproape atât cu membrii cât și cu organizatorii pentru a sărbători importanța științelor fundamentale în identificarea soluțiilor pentru unele dintre cele mai complexe probleme cu care se confruntă astăzi umanitatea.
5. În ultimii ani, știința a devenit crucială pentru multe dintre provocările cu care ne confruntăm, în special pentru pandemia de Covid-19. Rezumativ, care vor fi acțiunile ISC în acest context, știind că ați avut rolul de președinte al panoului de monitorizare pentru proiectul ISC aflat în derulare privind scenariile pandemiei de Covid-19?
Acesta va fi publicat ca raport cuprinzător pe 17 mai. Raportul va spune multe despre implicațiile pandemiei, lecțiile care trebuie învățate și acțiunile politice necesare, nu numai în domeniul sănătății, ci și în toate aspectele politicii naționale și globale.
6. Și ultima întrebare. Dacă ați fost vreodată în Republica Moldova și dacă ați fi curios să ne vizitați țara și Academia de Științe a Moldovei, ca membru al Consiliului Științific Internațional?
Este o țară pe care mi-ar plăcea să o vizitez când lumea va reveni la raționalitate. Trei dintre bunicii mei provin din Europa de Est. Sunt devastat să văd Ucraina invadată. Consecințele pentru toate națiunile iubitoare de pace din Europa de Est sunt foarte alarmante. Trebuie să luptăm pentru pace și să reconstruim și să reparăm națiunile după conflict, atât în sensul lor fizic, cât și prin consolidarea sistemelor lor științifice.
