- Views: 235
Ședința festivă dedicată Sărbătorii Naționale „Limba română” și deschiderii Congresului Mondial al Eminescologilor (ediția a XIII-a) a avut loc tradițional pe 31 august, în Sala Azurie a AȘM. Ce a fost deosebit în acest an? Ea s-a desfășurat, conform Planului de acțiuni comune, întocmit între Academia de Științe a Moldovei și Academia Română. La eveniment au participat înalți oaspeți de peste hotare care ne-au onorat prin respect față de instituția noastră și comunitatea academică. În cadrul sărbătorii, au fost înmânate certificatele participanților la Școala de vară, ediția a doua, care pe parcursul ultimei săptămâni de august, au ascultat prelegerile unor personalități marcante științifice din țară și din străinătate, au vizitat centre de cercetare și laboratoare științifice din cadrul a două universități.
Este semnificativă ziua de 31 august 2024 – se împlinesc 35 de ani de la repunerea în drepturi a limbii române în Republica Moldova, fiind aprobată decizia istorică de revenire la scrierea cu grafie latină. În contextul evenimentului, acad. Ion Tighineanu, președintele ASM, a amintit că la 16 martie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat decizia, prin care sintagma „limba română” a fost introdusă în toate actele legislative, inclusiv în Constituție, renunțându-se la formulările „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială”, „limba noastră”. Astfel, s-a instituit un act juridic, demult așteptat, de confirmare a adevărului științific cu privire la denumirea limbii vorbite în Republica Moldova – limba română – pentru care Academia de Științe a Moldovei, prin vocea, în primul rând a filologilor săi, a pledat permanent și insistent, elaborând diverse Declarații, Adresări și Hotărâri, inclusiv și la conferințele științifice.
Președintele Academiei de Științe a felicitat asistența din Sala Azurie care a dat curs invitației să vină la Sărbătoarea națională „Limba română”: membri ai Academiei, oameni de cultură și artă, profesori universitari, cercetători științifici și tinerii din școala de vară care așteptau cu emoții înmânarea certificatelor ce le confirmă studiile academice din ultima săptămână de vară.
Președintele Tighineanu a amintit că la 27 august curent, în ziua când Republica Moldova a sărbătorit 33 de ani de la proclamarea Independenței, Academia de Științe a Moldovei și Academia Română au semnat Acordul de parteneriat într-o redacție nouă ce oferă frumoase oportunități cercetătorilor de a realiza proiecte științifice comune și de a promova excelența în cercetare. Subiectul rolului academiilor în societate și contribuțiile acestora la dezvoltarea țării a fost abordat în cadrul emisiunii „Buna dimineața” din 27 august, la care au participat președinții celor două Academii, acad. Ion Tighineanu și acad. Ioan-Aurel Pop. În aceeași zi, ambii președinți au participat la emisiunea „Obiectiv comun” de la TVR Moldova, care a fost recomandată celor prezenți să o urmărească pentru a găsi răspunsuri la mai multe întrebări cu privire la Independența Republicii Moldova, locul științei în dezvoltarea durabilă a societății, colaborarea între cele două academii, perspectivele dezvoltării științei și integrarea ei în spațiul european de cercetare.
În continuare, academicianul Ion Tighineanu a făcut o trecere în revistă a activității Școlii de vară, a savanților din țară și de peste hotare care au ținut prelegeri în fața elevilor și studenților, nominalizându-i pe fiecare în parte (numele acestora au fost publicate în Program și în comunicatele de presă de la eveniment). Președintele a ținut să le mulțumească atât copiilor pentru efortul depus, cât și distinșilor profesori care au acceptat provocarea de a ține lecții în Școala de vară organizată de Academia de Științe a Moldovei și Academia Română.
Un cuvânt de salut al celor prezenți în sală și online a rostit și acad. Mihai Cimpoi, președintele Consiliului Consultativ al Academicienilor, mulțumindu-le tuturor pentru participare, și a făcut niște precizări: „Am separat genericul Congresului din anul acesta Eminescu despre arte și Eminescu în Arte, vom avea o altă ediție specială consacrată Eminescu în arte, adică cinematografie, în arte plastice și în celelalte arte. Am ales acest generic din motivul că mi s-a părut foarte și foarte actual, fiindcă Eminescu se referă la arte nu numai în operele lui poetice, dar și în manuscrisele sale, în marile lui poeme și vorbește despre arte ca un mijloc de a depăși problemele pe care le are o societate marcată de boli, de provocări, de crize, de războaie. Scopul artelor și a literaturii frumoase, zice Eminescu, este de a aduce într-o asemenea vreme, într-o asemenea societate armonia și civilizațiunea. Artele nu trebuie să aibă scopuri din afară. Artele își au și sie scop. Artele, zice el, este să ne aducă frumosul. Despre arte Eminescu vorbește mereu, în special, în însemnările sale din „Fragmentarium” – însemnările lui din tinerețe, anii de studenție, care este plin de aforisme și de trimiteri la arte. Într-un alt articol în care Eminescu vorbește despre rostul și funcția artelor, el zice că armele spiritului sunt egale, ba uneori superioare armelor războiului. Asta trebuie să facem noi: să luptăm cu armele. Armele spiritului să le opunem armelor războiului.”
La tribuna academică a venit cu un cuvânt de salut dna Maria Grapini, europarlamentară, membră a Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE – R. Moldova, vicepreședinte al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorului din Parlamentul European: „Astăzi este Ziua Limbii Române. Vreau să spun un singur lucru legat de limba română: este unul din simbolurile noastre, este un simbol comun cu România. Dacă aveți alt drapel și România are alt drapel. Limba ne unește și cred foarte mult, am mers prin toată lumea, limba noastră română este atât de bogată, încât este din punctul meu de vedere, atât de greșit să amestecăm în frazele noastre cuvinte din engleză. Avem cele mai multe posibilități de a ne exprima în cuvinte românești. Trebuie să ne păstrăm și să promovăm limba română mai departe. E foarte bine că ați făcut Școala de vară pentru elevi și studenți. Această limbă care ne unește, poate va duce și la unire, pe care cei de aici cred că vă o doriți. Mă uitam în fugă la ziarul pe care mi l-a dat dl academician. Este un titlu „Independență fără independență” – e un context greu, trebuie să recunoaștem. Dar dacă nu vom fi uniți spre țelul care trebuie să-l avem cu toții! Indiferent de opțiunile politice. Țelul este să rămânem o națiune unită. Și limba dintre toate simbolurile ne unește. Eu sunt bucuroasă că și în acest an am putut să vin. Felicit Academia pentru consecvență! Academia de Științe din Republica Moldova face acțiuni extrem de importante, la firul ierbii, asta ajută foarte mult pentru ceea ce exact eu spuneam: să rămânem o națiune liberă, independentă cu adevărat! Sănătate și pace!”
O surpriză plăcută a acestei Adunări de Ziua Limbii Române a fost mesajul de felicitare sosit din partea domnului prim-ministru al României Ion-Marcel Ciolacu, care a fost dat citire de consilierul de stat Victor Opaschi de la Cancelaria Prim-ministrului României: „Onorat auditoriu! Vă rog să primiți întreaga mea gratitudine și reverență pentru modul în care ați organizat Sărbătoarea Națională dedicată Limbii Române și deschiderea celei de-a treisprezecea ediții a Congresului Mondial al Eminescologilor, un eveniment impresionant prin conjugarea eforturilor atâtor foruri oficiale, dar și prin susținerea publică de care se bucură. Invitația Dumneavoastră mă onorează profund și mă obligă moral, dar și afectiv să vă asigur de tot sprijinul și de toată admirația pe care țin să vi le transmit prin aceste rânduri, atât în nume personal, cât și în calitate oficială. Împărțim un teritoriu spectaculos din punct de vedere lingvistic, istoric, afectiv, creativ – limba română. Cuvintele sunt hotare pe care le trecem cu ușurință și prin care îi aducem pe oameni împreună, dincolo de contextele pasagere și de obstacolele efemere. Eforturile dumneavoastră de a cultiva și de a rafina acest spațiu, de a sprijini cercetarea lingvistică și studiile de istoria limbii, de a construi o lume literară vie și strălucitoare sunt pe deplin susținute de România și de toți cei care, asemeni mie și dumneavoastră, avem în limba română o formă permanentă de acasă, de apartenență, de speranță, de experimentare a lumii în care trăim.”
Mesajul de salut, semnat de prim-ministrul al României Ion-Marcel Ciolacu, a fost publicat chiar în aceeași zi de sâmbătă, pe site-ul Academiei de Științe a Moldovei.
https://asm.md/mesaj-de-felicitare-cu-ocazia-zilei-limbii-romane-din-partea-domnului-ion-marcel-ciolacu-prim .
Ne-a onorat și o altă personalitate publică, bine cunoscută la Chișinău, dl Dr. Marian Enache, președintele Curții Constituționale din România, primul Ambasador al României la Chișinău, invitat cu o prelegere la Școala de vară prezentată la 30 august cu genericul „Tinerii – exploratori și promotori ai inteligenței viitorului”. Diplomatul român a avut un cuvânt important de spus și în cadrul Sărbătorii Naționale „Limba română” și a deschiderii Congresului Mondial al Eminescologilor. Am selectat câteva gânduri din ampla sa comunicare.
„Am venit la Chișinău cu bucuria revederii într-un spațiu cultural și spiritual, care are vocația unei mari sensibilități pentru valori și statornicie în istorie. Numai la Chișinău se spune atât de frumos, ingenuu și inimitabil „Eminescu să ne judece”, ca instanță supremă a lucidității spiritului. În relația noastră bilaterală am căutat să cooperăm, să facem lucruri împreună, în perioada începuturilor instituirii statalității, independenței, a introducerii grafiei latine și a limbii române, precum și a noii ordini politico-juridice și sociale ale modelului democratic de guvernare, a înființării unor noi instituții de învățământ, cercetare și cultură cu un nou conținut și noi perspective.”
Diplomatul a evidențiat și conferințele organizate de Academia de Științe a Moldovei, reiterând cooperarea și solidaritatea noastră în activitățile și eforturile comune de întărire a instituțiilor noastre creatoare de raționalitate și echilibru în societate. În context, dl Marian Enache l-a felicitat pe președintele Ion Tighineanu și conducerea Academiei pentru realizarea acestor activități și acțiuni benefice, în sprijinul învățării și formării tinerei generații. O altă inițiativă de interes, pe care a salutat-o, lansată de președintele AȘM, este și a convocării unei viitoare conferințe privind rolul culturii juridice românești în edificarea identității naționale. Tema respectivă ar fi o premieră pentru cele două Academii din Republica Moldova și din România.
Este îmbucurător, a consemnat în comunicarea sa președintele Curții Constituționale a României, că în aceiași zi de 31 august 2024, în România și în Republica Moldova se celebrează concomitent Ziua Limbii Române, Ziua rostirii românești, fapt care constituie o dovadă a unității noastre lingvistice, un eveniment cu o majoră semnificație culturală și spirituală pentru întreg neamul românesc, de acasă și de pretutindeni. Urmează un excepțional eseu de dragoste și prețuire consacrat limbii române cu trimiteri la o serie de scriitori de limbă română care au cântat cât mai frumos fiecare limba noastră.
Marele Mihai Eminescu, poetul nostru de suflet și de limbă română, a subliniat dumnealui, a creat și a cultivat limba națională, ridicând-o pe treapta perfecțiunii ideației și artei literare. Eminescu a scris Tratatul de metafizică a poeziei românești în „Luceafărul”, Tratatul de înțelepciune în „Glossă”, Tratatul de iubire în „Atât de fragedă”, Tratatul socio-istoric în „Scrisori” și a compus, în metru antic, poate cel mai frumos vers din literatura română: „nu credeam să-nvăț a muri vrodată”.
În continuare, raportorul Marian Enache a evocat afirmația președintelui Academiei Române, prof. Ioan-Aurel Pop, care spunea că „Limba română este între primele 8 limbi ale lumii” – inclusă în patrimoniul UNESCO prin două cuvinte intraductibile: „dor” și „doină”. La final, a subliniat că astăzi, în Uniunea Europeană, Curtea de Justiție a acesteia, în respectul limbilor naționale ale statelor membre, limbi oficiale ale Uniunii, își desfășoară dezbaterile judiciare în formula multilingvismului și a identității lingvistice.
La tribuna Academiei de Științe a ieșit și preotul Maxim Melinti, consilier cultural la Mitropolia Basarabiei, care a rostit un mesaj dedicat Sărbătorii Naționale „Limba română” cu genericul „Limba noastră-i limbă sfântă / limba vechilor cazanii”, publicat și pe rețelele de socializare.
Pe parcursul ultimei săptămâni de august, acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a prezentat a treia comunicare științifică. Amintim că prima a ținut de Școala de vară, organizată de ambele Academii – de la Chișinău și de la București. Tema prezentată elevilor și studenților a vizat „ Educația contemporană prin istorie”, reflectată în comunicatul de presă de pe site-ul AȘM https://asm.md/scoala-de-vara-noi-cunostinte-si-o-experienta-de-viata-inedita. Cea de a doua comunicare a fost ținută de savant la Congresul Național al Istoricilor Români care și-a ținut lucrările la Universitatea de Stat din Moldova cu un subiect legat de cercetările sale profesionale ca istoric medievist. Cea de a treia prelegere (de această dată online) a avut loc în cadrul Sărbătorii Naționale „Limba română” și deschiderii Congresului Mondial al Eminescologilor (ediția a XIII-a). Tema prezentată a fost la fel de mare actualitate și de interes pentru cercetătorii din domeniul literaturii, cât și pentru oamenii de cultură: „Perenitatea lui Eminescu”. Comunicarea va intra în materialele Congresului Mondial al Eminescologilor. Și dacă mai precizăm că, pe parcursul ultimei săptămâni de august, președintele Academiei Române Ioan-Aurel Pop și președintele Academiei de Științe a Moldovei Ion Tighineanu au mai participat și la emisiuni Radio-TV în direct, putem constata că ambii au avut o săptămână cu o agendă plină și de loc simplă.
Prezent la eveniment m.c. Ion Hadârcă, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române, a avut misiunea de a dezvălui subiectul „35 de ani de la repunerea în drepturi a limbii române în Basarabia”. O temă trăită de autor – militant pentru emanciparea națională, repunerea în drepturi a limbii române aici la noi, în Republica Moldova. Autorul comunicării din capul locului a ținut să menționeze că o pagină de aur a perenității geniului eminescian, despre care a vorbit acad. Ion-Aurel Pop, s-a scris chiar la extremitatea basarabeană a spațiului românesc în toiul luptelor pentru limba română. 35 de ani de la istoricele evenimente din august 1989 sunt un bun prilej pentru a consemna și a-i decela semnificațiile. Se știe că oglinda sufletului unui popor este limba, iar rațiunea asupra viețuirii sale stă în păstrarea, cultivarea și apărarea acestui tezaur, a mărturisit scriitorul. Or, în condițiile pustiitorului dictat faraonic pe la mijlocul anilor `80 ai secolului trecut, ne-am pomenit văduviți de comorile acestui tezaur, rămânând aproape fără grai, fără dreptul de a-l rosti și a-l cânta în cetate. Până și antologicul poem al lui Alexei Mateevici „Limba noastră” a fost cenzurat și lipsit de strofa lui esențială: Limba noastră e aleasă / Să ridice slava-n ceruri, / Să rostească-n hram și-acasă / Veșnicele adevăruri.
Și iată un vânt prielnic, un ușor aer al libertății – să zicem a democratizării garbacioviste de fațadă – ne-a reaprins în inimi speranța, a mărturisit scriitorul. Imperiul vuia de rostirea veșnicelor adevăruri, la care participau scriitorii Soljenițin, Ahmatova, Pasternac, se produceau filme noi, se editau cărți de rezonanță, se nășteau mișcări populare. Iar în Basarabia, ciopârțită și supusă experimentelor bodiuliste, cea mai umilă și mai tăcută provincie a imperiului, nu se întâmpla nimic. Vom lua ca preludiu și punct de referință a vertiginoaselor accelerări ulterioare influența extraordinară a Conferinței Uniunii Scriitorilor din RSSM din 19 mai 1987 când după o noapte furtunoasă de dezbateri, scriitorii resping orice imixtiune a partidului în treburile interne ale instituției scriitoricești, își aleg un nou comitet de conducere, numesc noi redactori-șefi ai publicațiilor literare: Dumitru Matcovschi, Nicolae Dabija, Iuri Grecov. Cer răspicat recunoașterea limbii române și a grafiei latine prin vocea scriitorului Alexei Marinat. În aceeași ordine de idei, se solicită reabilitatea și editarea completă a clasicilor literaturii române – Eminescu, Hajdeu, Stere, Moruzi, Donici-Dobronravov, Paul Goma, Eugen Coșeriu și alții; lichidarea petelor albe din istorie: foametea, ocupația, deportările. Precum afirmă și acad. Mihai Cimpoi în cartea „Basarabia sub steaua exilului”, această noapte furtunoasă, dar și luminoasă o putem considera drept început al deșteptării și renașterii basarabene. Libertatea cuvântului a fost condiția supremă și lancea acestei lupte drepte. Scriitorii de frunte Ion Druță, Dumitru Matcovschi, Vladimir Beșleagă, Serafim Saca, Gheorghe Malarciuc, Mihai Cimpoi, Ion Ciocanu și alții devin pilonii și porta-voce ale renașterii. Publicațiile scriitoricești „Nistru”, mai târziu „Basarabia”, „Literatura și Arta, „Codrî”, cărora li se asociază „Învățământul Public”, condus de neînfricatul Anton Grăjdieru, brusc își multiplică tirajele, devenind tribune combatante ale emancipării.
Emblematic este faptul că în miezul acestor bătălii s-au pomenit problemele ecologice – degradarea pământului, apelor, chimizarea excesivă a solurilor. În contextul dat, autorul comunicării a nominalizat articolul lui Ion Druță „Pământul, apa și virgulele”, a lui Dumitru Matcovschi „Hoțul în rezervație”, a lui Serafim Saca „Tragic aerostat”. Prima acțiune importantă a noii conduceri a Uniunii Scriitorilor a fost Plenara US din 30 octombrie 1987, la care Ion Hadârcă a prezentat Raportul „Rolul și misiunea scriitorului în opera de educare patriotică a oamenilor muncii”, care conținea și prevederi din Programul de reforme din domeniul literaturii, limbii, istoriei, învățământului, ecologiei, ocrotirii sănătății.
Scriitorul Ion Hadârcă a amintit și de alte repere ale mișcării de emancipare națională: „Veșmântul ființei noastre” – un eseu inspirat de mare rezonanță de Valentin Mândâcanu consacrat limbii române și grafiei latine; Scrisoarea deschisă a celor 66 de semnatari publicată în ziarul „Învățământul Public” la 17 septembrie 1988; Cenaclul literar „Alexei Mateevici” cu Anatolie Șalaru, Frontul Popular, „Liga femeilor” și alte organizații obștești formate în acele zile de frământări sociale. Autorul a amintit și de proiectul de alternativă „Cu privire la Statutul Limbii de Stat” elaborat de Institutul de Filologie al Academiei de Științe și publicat în ziarul „Moldova Socialistă” din 17 mai 1989. Comitetul Central al PC al RSSM imediat l-a eliberat pe redactorul-șef al ziarului Tudor Țopa. Revolta colectivului de jurnaliști a culminat cu o grevă a colectivului de jurnaliști, în fața căruia au cedat autoritățile centrale.
Dl Ion Hadârcă consideră că Prima Adunare Națională din 27 august 1989 care a votat Declarația despre suveranitate și dreptul nostru la un viitor formulat clar cu adevărul despre glotonimul limba română și scrierea în grafia latină constituie Ora astrală a populației băștinașe dintre Prut și Nistru.
Conform Programului Sărbătorii Naționale „Limba română” și a deschiderii Congresului Mondial al Eminescologilor, a urmat ceremonia solemnă de înmânare a certificatelor participanților la Școala de Vară „Calea către descoperiri științifice”, ediția a doua, care își propune de a promova activitatea de cercetare științifică și de a demonstra impactul științei și inovațiilor asupra vieții cotidiene și bunăstării sociale. Toți cei 33 de elevi și studenți – absolvenți ai ei – au avut onoarea să primească aceste certificate de dl Marian Enache, președintele Curții Constituționale din România, care a venit de la București și cu o prelegere publică pentru ei, la care deja ne-am referit. Alt grup de tineri, care au ascultat online aceste prelegeri, li se vor înmâna, de asemenea, certificate similare.
După o pauză, au demarat lucrările Congresului Mondial al Eminescologilor (ediția a XIII-a) „Eminescu și artele / Eminescu în arte”, moderat de acad. Mihai Cimpoi, reputat om de știință și specialist în domeniu. Deja dl academician a făcut unele explicații în Cuvântul său de salut referitor la Agenda Congresului care s-a desfășurat pe parcursul a două zile.
Conform Programului de lucru, europarlamentara Maria Grapini – prezentă și de această dată la Chișinău, și-a formulat tema pentru participarea la Sărbătoarea națională „Limba română” și la Congresul Mondial al Eminescologilor „Rolul academiilor de științe în educație, creșterea competitivității economiei în spațiul european și în creșterea nivelului de educație civică în spirit democratic”. Cred că e un subiect firesc pentru un deputat europarlamentar care vine de la Bruxelles acasă, într-un spațiu românesc, pe care-l cunoaște și-l vrea prosper și cu viitor.
Numitorul comun pentru competitivitate în economie, comportament civic in societate, respect pentru valori, înțelegerea asumării și a implicării este Educația, consideră dna Grapini. După cum se știe, în UE, educația este de competență națională, fiecare stat având responsabilitatea de a avea o strategie națională pentru educație. La fel, se cunoaște că educația științifică, cercetarea, inovarea formează căile de dezvoltare socio-economice ale fiecărui stat. In anul 2020, Centrul de evaluare și analize educaționale (CEAE) a publicat o hartă a educației științifice bazată pe investigații în Europa.
Încă din anul 2007, Comisia Europeană, alarmata de scăderea interesului pentru științe al elevilor din statele membre, conform analizei CEAE, emite un document programatic în care recomandă trecerea de la educația științifică făcută în principal prin metode deductive la o educație științifică și prin metode inductive. In opinia experților europeni care au întocmit atunci Raportul IBSE (educația științifică bazată pe investigație), ea stimulează interesul pentru științe al elevilor, asigurându-se o mai buna participare la ore, dar stimulează și motivația profesorilor și crește gradul de cooperare între principalii actori din societate: companii-profesori-cercetători-părinți-autoritățile locale.
Din politicile naționale pentru educație nu pot lipsi academiile de științe, a specificat europarlamentara Maria Grapini, care consideră că rolul acestora este foarte important în scrierea strategiei naționale de educație. În context, a subliniat că cele expuse pot fi confirmate cu exemple din studiile făcute de Academiile de Științe din Franța, Suedia, Finlanda, Slovacia, care au contribuit direct la stabilirea programelor școlare.
Un alt reper: de ce consideră dna Maria Grapini ca academiile de științe au un rol important nu numai în calitatea educației și implicit a creșterii competitivității economice? Ele contribuie și la educația civică în spirit democratic. Societățile, în opinia ei, au nevoie de modele credibile, de personalități credibile și aceste modele se regăsesc în corpul științific, resursa umană a Academiilor.
Tema oficialului de la Bruxelles ține de educație prin știință, ceilalți participanți ai Congresului au reflectat tema eminesciană din perspectiva „Eminescu și artele / Eminescu în arte”. Însuși academicianul Mihai Cimpoi a venit la această ediție a Congresului cu un solid raport științific întitulat „Eminescu: esența artei artelor”, care a fost prezentat a doua zi. Colegii săi eminescologi din România și Republica Moldova au prezentat pentru discuții la Congres rezultatele altor cercetări realizate de ei pe parcursul ultimului an. Genialul nostru poet continuă să fie nou, să fie descoperit – de această dată prin prisma artelor.
Tatiana ROTARU