- Views: 660
„La nivel național, cercetarea reprezintă un domeniu de interes și trebuie susținută din fondurile naționale și atrase cât mai multe investiții”.
Dr. Iordanca-Rodica Iordanov
„Acum circulă ideea, că dacă nu putem face aproape nimic cu exodul creierilor, asta înseamnă că trebuie să schimbăm, să înlocuim cu circulația creierilor. Dacă luăm acest concept ca bază, eu aș dori să spun sincere mulțumiri organizatorilor acestei conferințe, care a adunat nu numai oameni de știință din Moldova, dar și din Ucraina. Este un pas important pentru că demonstrează că revenim la normalitate. Cooperarea, schimbul de opinii, circulația ideilor, sunt foarte importante în lumea științifică”.
E.S. Marko Shevchenko
Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în Republica Moldova
În perioada 9-10 februarie 2023, la Academia de Științe a Moldovei a avut loc a treia manifestare științifică dedicată Zilei Internaționale a femeilor cu activități în domeniul științei. Lucrările conferinței s-au desfășurat tradițional la Chișinău și la Iași, în acest an alăturându-se și orașul ucrainean Lvov, unde a avut loc o secțiune de comunicări. Astfel, conferința a venit cu un răsunător mesaj împotriva războiului, în sprijinul cercetătorilor din Ucraina, pentru susținerea parcursului european al Republicii Moldova, precum și promovarea balanței de gen în cercetare.
Organizatorii și-au propus informarea societății pe diverse aspecte ce țin de rezultatele științifice de valoare obținute în mai multe domenii de cercetare, armonizarea legislației cu cea europeană în domeniul egalității de gen, abordarea integratoare a egalităţii de gen, metode şi instrumente, legislaţie şi mecanisme de implementare, bunele practici din țările europene și experiențe pentru realizarea unei reprezentări echilibrate în procesul decizional. Balanța gender are ca obiectiv să asigure aprecierea femeii în cercetare şi în managementul cercetării. Ziua internațională a femeilor și fetelor din domeniul științei este o modalitate de a le face auzite, remarcate, apreciate şi recunoscute în domeniul pe care îl profesează, deși în Republica Moldova situația este destul de favorabilă: la 100 de bărbați cercetători revenind cca 94-97 de femei cercetătoare.
Evenimentul științific inaugurat pe axa Chișinău–Iași–Lvov a urmat un algoritm bine gândit și a devenit un veritabil model de solidaritate și coeziune între cercetători și cercetătoare de la Academia de Științe a Moldovei; Universitatea de Stat din Moldova, mai multe institute de cercetare și Școli Doctorale ale USM; Centrul Mitropolitan de Cercetări Științifice TABOR, Universitatea „A.I. Cuza”, și Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”, Filiala Iași a Academiei Române; Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare (Buzău, România); Institutul de Etnologie (Lvov), Institutul de Arheologie și Institutul studiul artelor, folclor și etnologie „M. Rylsky” (Kiev) ale Academiei Naționale de Științe a Ucrainei; Universitatea Liberă din Berlin (Germania), Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, complexele muzeale Iași și Neamț, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală ș.a. La conferință au participat peste 250 de cercetători (cca 100 din România, Ucraina, Germania, Franța) înscriși cu 210 de comunicări din domeniul științelor sociale, economice, umanistice și arte, științe exacte și inginerești, științe medicale, științe agricole, biologie și mediu.
În mesajul inaugural al conferinței, acad. Ion Tighineanu, Președintele Academiei de Științe a Moldovei a subliniat chemarea la pace, precum și susținerea parcursului nostru pe calea integrării europene, a participanților la această manifestare științifică. „De la fondarea AȘM, în anul 1961, în cadrul acesteia s-au remarcat mai multe doamne, activitatea cărora a fost și este înalt apreciată: geograful Tatiana Constantinova, membru titular al AȘM, chirurgul pediatru Eva Gudumac, membru titular, biologul Maria Duca, membru titular, precum și membrii corespondenți –Natalia Balașova și Tatiana Gheideman, biologi, Svetlana Cojocaru, informatician, Tatiana Iliașenco, lingvist, Maria Nedealcov, geograf, Mariana Șlapac, arhitect, Elena Zubcov, zoolog”, a menționat acad. Ion Tighineanu. De asemenea, Președintele AȘM a dat citire mesajului dr. hab., prof. univ. Emil Ceban, Rectorul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, președintele Consiliului Rectorilor.
Salutând mediul științific și urând participanților discuții constructive, dr. Iordanca-Rodica Iordanov, Ministru al Mediului, a menționat înalta ținută academică a evenimentului. „Multitudinea subiectelor științifice concentrate pe secțiuni, în două zile de lucru a conferinței, numărul mare de reprezentanți denotă interesul sporit al femeilor pentru tema conferinței”, a subliniat doamna Ministru. Evenimentul oferă posibilitatea „de a face schimb de păreri pe marginea unor fenomene și tendințe, dar, în același timp, de a ne prezenta și rezultatele științifice obținute”. Doamna Ministru a salutat „prezența tinerilor cercetători, care în virtutea tuturor circumstanțelor, rămân a fi devotați științei. Susținerea tinerilor cercetători și, în mod special, a femeilor, este o necesitate iminentă care va aduce peste un timp creșterea capacităților de cercetare și obținerea rezultatelor științifice de performanță. În România, domeniul cercetării este unul din cele mai feminizate, cu o proporție ridicată în cadrul personalului implicat din mediul academic de peste 50%”, a precizat dr. Iordanca-Rodica Iordanov. Doamna Ministru a făcut o trecere în revistă a primelor doamne care s-au remarcat în domeniile lor de cercetare, care au demonstrat că se pot realiza și într-o societate patriarhală. Totodată, mai multe deziderate legate de mediul ambiental, dezvoltare durabilă, integrare europeană nu sunt posibile fără aportul femeilor. „Trebuie să fim conștienți că demersul științific este unul inerent uman. Munca de cercetare se desfășoară în societate pornind de la niște nevoi, norme, valori și concepții. Scopul științei este explorarea necunoscutului. Zilnic apar noi rezultate ale cercetărilor științifice. Chiar dacă avem un război în vecinătate și instabilitatea s-a instaurat în Europa, știința și rezultatele la care ajung exponenții acesteia, pot asigura astfel continuitatea speciei umane, de dezvoltare a societății. Sperăm că discuțiile din cadrul acestei conferințe, dar și recomandările făcute, pot să contribuie la restaurarea păcii”.
„Este o mare provocare să vin cu un discurs în fața onoratei asistențe”, avea să menționeze E.S. Marko Shevchenko, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în Republica Moldova, ES aducând și cifre importante pentru Ucraina. „În general, după datele UNESCO, femeile au o pondere de aproximativ 30 la sută în domeniul științei. În ceea ce privește Ucraina, la data de 2021, înainte de război, acest număr a fost mai mare, în Ucraina au fost active în domeniul științei 46 la sută. Ucraina se află pe locul 12 după numărul general al femeilor în știință din 41 de țări. Dacă vorbim de unele domenii în care femeile sunt prezente mai mult, au un succes mai mare, în Ucraina este vorba despre medicină, unde femeile sunt prezente cam 75 la sută, în științele umanitare – mai mult decât 60 la sută, în domeniul tehnicii și tehnologiei aproape 34 la sută de cercetători sunt femei”, a punctat E.S. „Din păcate, războiul a schimbat tot. Datele actuale rămân necunoscute. Foarte multe mame, soții, au plecat, au pierdut temporar legătura cu institutele științifice din Ucraina. Este o mare problemă pentru guvernul și societatea ucraineană. Încă un mesaj de mulțumire aș vrea să adresez tuturor pentru solidaritatea cu țara mea pe care o reprezint în Moldova, pentru suportul care este foarte palpabil”, a menționat E.S. Marko Shevchenko.
Acad. Tighineanu, în numele Prezidiului AȘM, a conferit E.S. Marko Shevchenko medalia academică „Nicolae Milescu Spătarul” în semn de înaltă recunoștință pentru contribuții substanțiale în dezvoltarea colaborării științifice cu cercetătorii din Republica Moldova, promovarea și susținerea comunității științifice pe plan național și internațional.
Dr. hab. în pedagogie, prof. univ. Otilia Dandara, prim-prorector al Universității de Stat din Moldova, a rugat să fie transmis mesajul din partea instituției, subliniind că sunt foarte mulți participanți din cadrul proiectelor de cercetare, ale facultăților ale USM. Prezența acestei instituții este impunătoare, USM fiind și organizator, cu atât mai mult că evenimentul științific are loc în cadrul Programului de Stat desfășurat la universitate.
Președintele Agenției Naţionale de Asigurare a Calităţii în Educație și Cercetare dr. în inginerie Andrei Chiciuc a menționat că este o onoare să participe la deja tradiționala conferință științifică internațională organizată cu ocazia Zilei Internaționale a femeilor în știință. Această zi „este un prilej în plus să conștientizăm rolul important, pe alocuri de neînlocuit, al femeii în cercetare”, a punctat dr. A. Chiciuc, prezentând și câteva cifre relevante din domeniul de activitate al ANACEC pentru anul 2022. Astfel, au fost conferite și confirmate 100 de titluri de doctor pentru femei, iar pentru bărbați doar 58. 13 femei au obținut titlul științific de doctor habilitat, bărbați doar 2. Conferențiari universitari – 65 de femei și doar 24 de bărbați. Unicul indicator unde bărbații încă domină, dar ușor, sunt titlurile de profesor. Anul anterior, 8 bărbați au obținut titlul de profesor, iar femei doar 5. O altă dimensiune este conducerea activității de cercetare prin școlile doctorale. În acest sens, 72 de femei au obținut dreptul de conducător de doctorat, iar bărbați doar 63. Activitățile de evaluare a ANACEC se realizează cu implicarea cercetătorilor, experților. În activitățile de expertizare au fost implicați experți: 53 de femei și 47 de bărbați. Comisiile de profil sunt iarăși dominate de femei, cca 64%. Și la capitolul management, Agenția are angajați doar 9 bărbați și 32 de femei. Aceste cifre demonstrează că cercetarea și managementul cercetării sunt dominate în Republica Moldova de femei. La acest capitol noi stăm destul de bine”, a subliniat Președintele ANACEC.
„Prin prisma activității sale, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală este unul dintre cei mai verosimili și credibili martori ai succeselor pe care le obțin doamnele și domnișoarele din Republica Moldova. Bazele noastre de date afișează femei care dețin fiecare peste 250 de brevete de invenție în domeniul chimiei, zeci de invenții în biologie, agricultură, medicină, inginerie electronică și nanotehnologii, dar și multe alte sfere de cercetare”, a menționat Eugeniu Rusu, Directorul general al AGEPI.
Un cuvânt salut „de la curbura Carpaților” a venit din partea dr. în istorie, comandor (r) Marius-Adrian Nicoară (Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare, Buzău, România), partenerul fidel al acestei conferințe, domnia sa recapitulând mai multe proiecte realizate în comun. „România este pe locul 10 din țările europene după numărul de femei care lucrează în domeniul științei. Dialogul oamenilor de cultură este un act științific fundamental, receptat ca un factor de echilibru ce consolidează pacea și dezvoltă societățile, rămâne în toată lumea o cerință și o realitate a dezvoltării economice, sociale și culturale în statele de drept, democratice și sociale. Conferința face posibil acest dialog și de data aceasta”, a precizat dr. Nicoară, subliniind necesitatea dialogului instituțional. „Este ocazia perfectă de a ne reaminti că femeile și fetele joacă un rol esențial în comunitatea științifică și tehnologică și participarea lor trebuie impulsionată”.
O adresare impresionantă și emoționantă, un apel audio din tranșee, a fost transmis de dr. în istorie Volodymyr Konopka de la Institutul de Etnologie (Lvov) al Academiei Naționale de Științe din Ucraina. În pofida războiului, frigului și lipsurilor prin care trec, cercetătorii ucraineni își continuă studiile, optând pentru un viitor european. Dovadă este și numărul destul de mare – 40 de cercetători din Ucraina –, înscriși la lucrările conferinței.
Consemnând realizările cercetătorilor, Prezidiul Academiei de Științe a Moldovei apreciază înalt activitatea femeilor și fetelor în cercetare, tehnologie, artă, conferind distincții academice directorilor de proiecte științifice și cercetătorilor care au demonstrat rezultatele științifice valoroase în activitatea sa, promovează știința pe plan național și internațional, aduc contribuții substanțiale în domeniile lor de competență.
Astfel, AȘM a conferit 35 de Diplome de Onoare, Diplome de Recunoștință și Diplome „Meritul academic” cercetătorilor din cadrul organizațiilor din domeniile cercetării și inovării care au ales să facă cariera în știință:
- acad. al AȘM Maria DUCA (Universitatea de Stat din Moldova),
- Mem. cor. al AȘM Elena ZUBCOV, dr. hab., prof. cerc. (Institutul de Zoologie, USM),
- Larisa ANDRONIC, dr. hab., conf. cerc. (Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor, USM),
- Galina BUȘMACHIU, dr. hab., conf. cerc. (Institutul de Zoologie, USM),
- Rodica CIOBANU, dr. hab., conf. univ. (USM),
- Aliona GRATI, dr. hab., prof. univ. (USM),
- Veronica PRISĂCARU, dr. hab., conf. univ. (USM),
- Olga CERNEȚCHI, dr. hab., prof. univ. (Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”),
- Livia UNCU, dr. hab. conf. univ. (USMF „Nicolae Testemițanu”),
- Aurelia SPINEI, dr. hab., prof. univ. (USMF „Nicolae Testemițanu”),
- Natalia ZARBAILOV, dr. hab., conf. univ. (USMF „Nicolae Testemițanu”),
- Rodica STURZA, dr. hab., prof. univ. (Universitatea Tehnică a Moldovei),
- Olga GAGAUZ, dr. hab., conf. cerc. (Institutul Național de Cercetări Economice),
- Rodica PERCIUN, dr. hab., conf. cerc. (INCE),
- Angela SECRIERU, dr. hab., prof. univ. (Academia de Studii Economice din Moldova),
- Lilia ZABOLOTNAIA, dr. hab., conf. univ. (Muzeul Național de Istorie al Moldovei),
- Liliana BUDEVICI-PUIU, dr. hab., prof. univ. (Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport),
- Tatiana SIRBU, dr., conf. cerc. (Grădina Botanică Națională (Institut) „A. Ciubotaru”, USM),
- Aliona MIRON, dr., conf. cerc. (Grădina Botanică Națională (Institut) „A. Ciubotaru”, USM),
- Liliana ROTARU, dr., conf. univ. (USM),
- Larisa SADOVEI, dr., conf. univ. (Universitatea Pedagogică Stat „Ion Creangă” din Chișinău),
- Rodica GOTCA, dr. (USM),
- Alina FERDOHLEB, dr., conf. univ. (USMF „Nicolae Testemițanu”),
- Tatiana RABA, dr., conf. univ. (USMF „Nicolae Testemițanu”),
- Rodica SIMINIUC, dr. conf. cerc. (UTM),
- Cezara GHEORGHIȚĂ, dr., conf. univ. (UPS „Ion Creangă” din Chișinău),
- Tatiana CHIRIAC, dr., conf. univ. (UPS „Ion Creangă” din Chișinău),
- Victoria GONȚA, dr., conf. univ. (UPS „Ion Creangă” din Chișinău),
- Silvia GOLUBIȚCHI, dr., conf. univ. (UPS „Ion Creangă” din Chișinău),
- Angela TIMUȘ, dr., conf. univ. (INCE),
- Tatiana COLESNICOVA, dr., conf. cerc. (INCE),
- Natalia VINOGRADOVA, dr., conf. cerc. (INCE),
- Lica ERHAN, dr., conf. univ. (ASEM),
- Natalia GRĂDINARU, dr. (Institutul Patrimoniului Cultural),
- Tamara POTLOG, dr. (USM).
În ședința plenară au fost susținute mai multe rapoarte de interes general, pe mai multe domenii de cercetare. Despre dimensiunea de gen în cercetarea din Republica Moldova a relatat cu date statistice concrete dr. în științe economice Rodica Cujba de la Universitatea Tehnică a Moldovei.
De la Institutul de Etnologie (Lvov) al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei dr. hab. în studiul artelor Halyna Ivashkiv a prezentat actualitatea, istoriografia și metodologia cercetării ceramicii din Berezhany din secolele ХІХ–ХХ.
Bazându-se pe un vast studiu al arhivei și a publicațiilor vremii, dr. hab., prof. univ. Aliona Grati de la Universitatea de Stat din Moldova, ne-a adus în vizor relatările scriitorilor români despre Chișinăul sovietic.
Dr. hab. în arte vizuale Nicoleta Vornicu de la Centrul Mitropolitan de Cercetări T.A.B.O.R. (Iași, România), a prezentat un studiu analitic implicat în realizarea proiectelor de restaurare a clădirilor / monumentelor istorice, foarte valoros pentru specialiștii din Republica Moldova.
Rolul biologiei vegetale în contextul securității alimentare este un subiect de o importanță majoră pentru țara noastră, fiind abordat de dr. hab., prof. cerc. Galina Lupașcu de la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor (USM).
Dr. hab. în științe biologice, prof. cerc. Laurenția Ungureanu de la Institutul de Zoologie (USM), a vorbit foarte detaliat despre diversitatea și vulnerabilitatea faunei pe teritoriul Republicii Moldova în contextul schimbărilor climatice și impactului factorilor de mediu.
Problema monumentelor de for public, de ieri și de azi din Chișinău a fost pusă în dezbatere de dr. hab. în istorie, prof. univ. Anatol Petrencu de la Universitatea de Stat din Moldova. Continuând tematica monumentelor, doar că de altă natură, subsemnata a prezentat o retrospectivă a artei metalelor din Republica Moldova, vorbind despre patrimoniu și afirmare culturală prin prisma acestui gen de artă decorativă aplicată.
Un istoric al artei metalelor din a doua jumătate a secolului XX și 30 de ani de independență a Republicii Moldova, cu reflectarea în premieră a portretelor de creație ai celor care au avut curajul „de a îmblânzi metalul”, se regăsesc în paginile monografiei „Arta metalelor. Portrete de creație ale bijutierilor și meșterilor de artă decorativă (a doua jumătate a secolului al XX-lea – începutul secolului XXI)”, apărută la editura „Doxologia” din Iași, cu un volum de 320 de pagini (autor subsemnata). Astfel, Ziua Internațională a femeilor în știință a fost marcată și printr-o prezentare a cărții, pe marginea unor aspecte luând cuvântul dr. hab. profesor Nicoleta Vornicu, mem. cor. Svetlana Cojocaru, dr. hab., profesor Anatol Petrencu, dr. hab., profesor Aliona Grati.
În zilele de joi și vineri, lucrările conferinței au continuat la AȘM și USM pe următoarele secțiuni: „Arta și mitopoetica orașului în context național şi internațional”; „Probleme de lingvistică și literatură. Provocări actuale”, cu cele două paneluri: Probleme de literatură și Probleme de lingvistică; „Patrimoniul etnologic: de la necunoaștere la valorizare culturală”; „Tradiție și evoluții în știința juridică națională”, „Probleme ale antropologiei culturale: studii, metodologie și practică / Проблеми культурної антропології: дослідження, методологія, практика” coordonată de colegii ucraineni stabiliți la Chișinău, Secțiile „Științe Exacte și Inginerești”, „Științe ale Vieții”. Secțiunea „Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural – experiență şi bune practice” a fost desfășurată la Iași; „Arheologia azi: probleme și soluții” a fost găzduită de MNIM; „Abordări contemporane în istorie, filozofie și educație” a avut loc la UPS „Ion Creangă”; „Orașul Bălți: istorie, memorie și patrimoniu” s-a desfășurat la Bălți; „Design: istorie și modernitate” a avut loc la UTM, „Sănătate” – la USMF „Nicolae Testemițanu”, iar secțiunea „Arta populară decorativă aplicată: probleme de cercetare, reprezentare și valorificare a artefactelor autentice / Народне декоративно-ужиткове мистецтво: проблеми дослідження, репрезентації та обліку автентичних артефактів” a avut loc la Lvov. Participanții la aceste secțiuni au venit cu rapoarte foarte consistente, date științifice și rezultate valoroase. Totodată, a impresionat numărul tinerilor cercetători care au dat dovadă de profesionalism și implicare alături de mentorii lor din cercetare și educație.
Contribuțiile cercetătorilor urmează a fi publicate sub formă de articole în revistele științifice de profil din Republica Moldova („Dialogica”, „Akademos”) și în România („Authentication and conservation of cultural heritage. Research and technique”), sau în volumul revistei care va fi publicat către cea de-a VIII-a ediție a conferinței, în septembrie 2023.
În cadrul conferinței a fost deschisă expoziția „Patrimoniul uman – valoarea supremă a Republicii Moldova”, la care au fost expuse publicațiile și realizările femeilor în domeniile lor de cercetare, precum și produsele Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală.
Pe finalul ședinței plenare, minirecitalul muzical susținut de Maestrul în Artă soprana Tatiana Costiuc a încălzit sufletele celor prezenți în sală și în mediul virtual, artista interpretând lucrări din creația compozitorilor autohtoni. De menționat că Tatiana Costiuc este cadru didactic la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, face studii de doctorat sub conducerea dr., prof. univ. Victoria Melnic, fiind nemijlocit legată și ea de domeniul cercetării, activând și la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici (https://www.filarmonica.md/index.php/ro/tatiana-costiuc-maestru-in-arta).
Evenimentul organizat de către Academia de Științe a Moldovei; Universitatea de Stat din Moldova, Școala Doctorală Științe Umanistice a USM; Centrul Mitropolitan de Cercetări Științifice TABOR (Iași, România); Institutul de Etnologie al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei (Lvov, Ucraina); Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare (Buzău, România); Universitatea Liberă din Berlin (Germania), Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Muzeul Național de Istorie a Moldovei ș.a., este încadrat în conferința științifică internațională „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine”. Cea de a VII-a ediție desfășurată la Iași-Chișinău-Lvov, în perioada 9-10 februarie 2023, are loc în cadrul Programului de Stat 20.80009.0807.19 „Cultura promovării imaginii orașelor din Republica Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii” (director de proiect dr. hab. Aliona Grati), Universitatea de Stat din Moldova.
Transmisiunea live-stream a conferinței a fost asigurată de IDSI și este disponibilă la linkul: https://www.youtube.com/watch?v=_1mI9gCl8W8.
Tot la 9 februarie 2023, la emisiunea „Obiectiv comun” de la TVR Moldova, dr. hab. Liliana Condraticova, dr. hab., profesor Aliona Grati și dr. Larisa Sadovei au abordat mai multe fațete ale situației femeilor în cercetare, problema tinerilor, dar și a mentorilor în cercetare și educație. Emisiunea poate fi accesată la următoarele link-uri:
https://www.facebook.com/TVRMoldova/videos/emisiunea-obiectiv-comun/427095972916429/
Dr. hab. Liliana Condraticova
Secretar științific general al AȘM
Președintele Comitetului organizatoric
