Genofondul animalelor de fermă – baza sectorului zootehnic, un subiect de actualitate discutat în cadrul unei Conferințe științifico-practice naționale, la AȘM

Institutul Științifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Veterinară (IȘPBZMV), în colaborare cu Secția Științe ale Vieții a Academiei de Științe a Moldovei, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Universitatea Agrară de Stat din Moldova, a organizat, la 27 iunie 2022, Conferința științifico-practică națională „Genofondul animalelor de fermă – baza sectorului zootehnic, probleme, soluții și perspective în Republica Moldova”.

Conferința s-a desfășurat în format mixt, cu prezență fizică în Sala Azurie a AȘM. La eveniment au fost invitați reprezentanți ai Direcțiilor raionale de agricultură și alimentație; ai structurilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor; ai structurilor teritoriale ale Centrului Republican pentru Ameliorarea și Reproducția Animalelor. Pentru o discuție mai constructivă, au fost invitați și specialiști de la fermele zootehnice de prăsilă, cercetători științifici și cadre științifico-didactice de la Institutul Științifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Veterinară și Universitatea Agrară de Stat din Moldova.

Lucrările conferinței au fost inaugurate de către directorul interimar al IȘPBZMV, dr. Oleg Mașner, care a salutat prezența participanților la întrunire, exprimând cuvinte de mulțumire  Academiei de Științe care AȘM care a devenit o buna și importantă platformă științifică de comunicare atât sub aspect academic, cât și practic, pentru domeniul zootehnic, pentru economia națională, dar societate, în general. Subliniind necesitatea organizării acestui eveniment, directorul Institutului a invocat faptul că efectivele de animale din ultimii ani continuă să scadă și este nevoie de a stopa această tendință. În context, dr. Mașner a opinat că este nevoie de o nouă abordare privind gestionarea resurselor genetice animale nu doar pentru a asigura producerea autohtonă de carne, lactate, ouă, dar și de mentenanța unor rase, unor tipuri de animale cu un set de gene specifice adaptării. Mai mult ca atât, a accentuat șeful instituției, sunt necesare și reluarea unor noi direcții de cercetare, pentru a obține hibrizi mai performanți, categorii de animale care să fie adaptate la condițiile locale și asta pentru că, la importul unor rase foarte importante la nivel mondial, persistă problema adaptării lor, pentru a asigura un nivel necesar de durabilitate.  

Întrebat ce așteptări are de la această reuniune  pentru a îmbunătăți situația în domeniu, directorul IȘPBZMV, speră să se conecteze un public cât mai larg pe toate segmentele ce vizează sectorul zootehnic, inclusiv, direcțiile agricole raionale, inspectorii zootehnici din teritoriu și inspectorii centrului republican pentru supravegherea animalelor, agenția națională, pentru ca rezonanța să fie resimțită cât mai profund pentru crescători de animale, dar și să fie sensibilizate atât structurile raionale, cât și cele ministeriale privind importanța dezvoltării acestui domeniu. Directorul Mașner a remarcat în context, că efortul ministerului de resort este unul considerabil, în special în ultimii doi ani, privind dezvoltarea sectorul zootehnic, dovada faptului fiind și prezența Secretarului de stat pe domeniul zootehniei, dl Iurie Scripnic, care este prezent nu doar cu un cuvânt de salut, ci și cu un raport amplu ce va avea în obiectiv Strategia dezvoltării sectorului zootehnic pentru viitor. Referitor la practicile altor țări, dr. Oleg Mașner a relevat că se ține cont și de acest aspect, doar că odată cu preluarea acestora trebuie de analizat cum pot fi adaptate la condițiile locului. Directorul a precizat, totodată, că odată cu schimbările climate foarte evidente, pentru a putea asigura o dezvoltare durabilă a fondului genetic animalier, e nevoie de un nou set de surse furajere, de implicarea unor noi resurse etc. În activitatea sa, Institutul se axează  pe specia bovină ca o ramură de bază, atât bovine de lapte, cât și bovine de carne, specia porcină, ovine, caprine, cabaline, păsări, iepuri de casă, astfel încât este cuprinsă cam majoritatea speciilor.

Din spațiul virtual, participanții la for au fost salutați de președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu. Președintele AȘM a atras atenția asupra faptului că aceasta este prima conferință în cadrul Academiei de Științe după ce Consiliul European a decis acordarea Republicii Moldova statutul de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Președintele AȘM a exprimat certitudinea desfășurării cu succes a conferinței în cauză, mulțumindu-i directorului Institutul Științifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie și Medicină Veterinară, dr. Oleg Mașner, care este sufletul acestui eveniment. Acad. Tighineanu a subliniat, în context, reușitele și eforturile consolidate în domeniu ale Institutului care de altfel au fost raportate la finele anului trecut, făcând referință la două proiecte care sunt în curs de realizare în cadrul Programului de stat, și anume „Managementul potențialului genetic și al producțiilor animalelor de rasă reproduse și exploatate în condițiile pedoclimatice ale Republicii Moldova”. conducător, dr. Oleg Mașner și „Fortificarea lanțului hrană-animală-producție prin utilizarea resurselor furajere noi, metodelor noi și schemelor inovative de asanare”, conducător, dr. Igor Petcu.

„Cercetările în cadrul acestor proiecte cuprind în total 20 de ferme zootehnice de bovine, ovine, suine, caprine, ferme avicole din cele trei zone ale republicii. Sunt create nuclee de animale performante cu un potențial genetic superior față de mediile populațiilor testate și adaptabilitate sporită în condițiile specifice ale republicii. În scopul perfecționării standardelor de testare a taurinelor la rasele mixte – lapte-carne, a fost elaborată instrucțiunea de bonitare a taurinelor de rase specializate pentru lapte și mixte, ceea ce va contribui în anii următori la asigurarea securității alimentare în condițiile crizelor economice prin care trecem”, a menționat președintele AȘM. În acest sens, președintele Tighineanu a specificat că mai multe realizări ale colectivului au fost înaintate spre brevetare, iar în ultimul timp, cercetătorii Institutului și ai Universității Agrare de Stat participă și la expoziții naționale și internaționale, de unde au venit cu o serie de medalii de aur, argint care promovează o imagine pozitivă în regiune și în lume.

Acad. Tighineanu a ținut să sublinieze faptul că arealul tematic al comunicărilor științifice certifică faptul că acest domeniu are mari perspective de dezvoltare în țara noastră, raliindu-se la necesitățile Republicii Moldova, precum și la politica europeană în acest domeniu, ultimul aspect fiind important și prin prisma deciziei recente a Consiliului European despre care s-a menționat anterior.

„Ne bucură faptul că obiectivul principal ține de crearea unei platforme de comunicare pentru mediatizarea problemei cu privire la valorificarea eficientă și conservarea fondului genetic al animalelor de fermă, în contextul sporirii productivității și adaptării acestora la schimbările climatice”, a relevat președintele AȘM, exprimând mulțumiri tuturor instituțiilor organizatoare pentru exemplul bun, de consolidare a efeorturilor la nivel național. „Doar prin colaborare sinergică vom reuși să identificăm soluțiile la provocările timpurilor noastre”, a rezumat președintele AȘM, dorind succes lucrărilor Conferinței.

Secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dl Iurie Sscripnic, de asemenea, a ținut să mulțumească tuturor celor implicați în organizarea acestui for important pentru domeniul zootehniei și medicinii veterinare, pentru receptivitate și ajutor constant în organizarea unor atare conferințe, mese rotunde dedicate sectorului agricol, în special, cel zootehnic. „Sperăm foarte mult ca așa gen de conferințe să aibă loc cât mai des, deoarece numai în comun, prezentând rezultatele științifice, acestea pot deveni aplicabile în sectorul practic. Și să facem tot posibilul ca să dezvoltăm sectorul în continuare”, a sugerat demnitarul.

„Întrunirea de astăzi este una foarte importantă, o sărbătoare pentru toți acei care își dedică viață zootehniei și medicinii veterinare, dar și celorlalte activități aferente acestui sector foarte important al economiei naționale a Republicii Moldova”, a spus acad. Boris Gaina, vicepreședinte al AȘM, conducător al Secției științe ale vieții a AȘM. Acad. Gaina a subliniat că Secția științe ale vieții a fost și este receptivă la toate propunerile IȘPBZMV, dar și ale colegilor de la Universitatea Agrară de Stat, or, acești doi piloni ai cercetării și practicii țin această ramură pe un făgaș bun, în pofida tuturor dificultăților și provocărilor cu care ne confruntăm astăzi. „În anii 2019-2020 secetă ardea câmpul, ovinele nu aveau ce paște.  Sigur că știința a venit cu recomandări privind culturile rezistente la secetă care pot asigura sectorul zootehnic. Astăzi, prin intermediul platformelor inițiate de Academia de Științe și realizate cu succes, în ultimii doi ani, în perioada pandemiei suntem într-o formă sportivă pentru  a munci eficient și a servi această ramură a economiei naționale cu tot ce e necesar”, a remarcat vicepreședintele AȘM, aducând felicitări directorului Oleg Mașner pentru că a reușit să mobilizeze cel mai înalt potențial din Republica Moldova în domeniul zootehniei și medicinii veterinare.

Start sesiunii de comunicări științifice a fost dat de către Secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dl Iurie Scripnic. Oficialul a prezentat raportul „Priorități strategice în dezvoltarea sectorului zootehnic (2022 – 2027)”. Vorbind în cifre, Secreatrul de stat a prezentat și dinamica sectorului animalier în Republica Moldova, anii 1989-2001-2011-2021. Domnia sa a prezentat ramurile principale ale sectorului, evidențiind diminuarea efectivului aproape în toate sectoarele:

bovine: anul 1989 – 1112 mii de capete; 2021 – 109 mii;

porcine: anul 1989 – 2045 mii de capete; 2021 – 340 mii;

ovine și caprine: anul 1989 – 1344 mii de capete; 2021 – 616 mii;

păsări: anul 1989 25,5 milioane; 2021 – 4,9 milioane.

Secretarul de stat a remarcat o situație mai bună la păsări, chiar pentru a face față cerințelor de export. Reprezentantul MAIA a invocat și producerea de carne, dar și creșterea cerințelor la carne, venind totodată și cu o serie de propuneri, care, în viziunea sa, ar îmbunătăți considerabil sutuația în sectorul zooteteniei, dar ar dezvolta și întreg sectorul agroalimentar.

Alte subiecte care au fost prezentate în cadrul Conferinței au vizat preponderent:

 „Politicile Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare pentru asigurarea dezvoltării fondului genetic de animale și tehnologizarea sectorului zootehnic”, Valentin Roșca, MAIA;

„Cerințele de bază pentru alimentația animalelor cu un potențial genetic înalt”, dr. hab. Sergiu Coșman, șef laborator, IȘPBZMV;

„Reproducerea dirijată și ameliorarea animalelor”, dr. Vasile Harea, administrator CRARA;

„Provocări actuale pentru medicina veterinară în menținerea fondului genetic de animale”, dr. hab. Nicolae Starciuc, prof. univ.UASM;

,,Genofondul raselor de taurine omologate în Republica Moldova”, dr. hab. Valentin Focșa, șef laborator, IȘPBZMV;

„Polimorfismul genetic și prognozarea productivității la animale”, dr., conf. Tatiana Lupolov,  secretar științific, IȘPBZMV;

„Perspectivele utilizării raționale a resurselor furajere non tradiționale în alimentația animalelor”, dr. hab. Larisa Caisîin, prof. univ., șef Departament MPASA, UASM;

„Metode moderne în reproducția animalelor”, dr. hab. Grigore Darie, prof. univ., șef laborator, IȘPBZMV;

„Principalele elaborări și inovații ale Institutului pentru sectorul zootehnic”, dr., conf. Oleg Mașner, director interimar IȘPBZMV.

Evenimentul a fost realizat în cadrul Programului de Stat 20.80009.5107.20 „Managementul potențialului genetic și al producțiilor animalelor de rasă reproduse și exploatate în condițiile pedoclimatice ale Republicii Moldova”.

Obiectivul principal al conferinței a fost de a crea o platformă de comunicare pentru mediatizarea problemei cu privire la valorificarea eficientă și conservarea fondului genetic al animalelor de fermă, în contextul sporirii productivității și adaptării acestora la schimbările climatice.

Pentru realizarea acestui obiectiv, s-a propus editarea materialelor conferinței sub formă de ghiduri „Rase, tipuri și crosuri de animale omologate în Republica Moldova”, elaborate pe specii de animale (bovine, suine, ovine, caprine, cabaline, iepuri, galinacee, palmipede).

Eugenia Tofan,

AȘM