Workshop internațional - Piscicultura poate deveni o ramură de profit a economiei naționale

14.04.2022
Vizitatori unici: 850

La 8 aprilie curent, în Sala de ședințe a Institutului de Zoologie, a avut loc workshop-ul cu genericul „Starea actuală a pisciculturii în bazinul râului Prut și perspectivele ei de ameliorare”. Evenimentul a fost organizat cu prezență fizică și on-line în cadrul proiectului transfrontalier „Unirea eforturilor pentru creșterea peștilor sănătoși în sistemele de acvacultură din bazinul râului Prut” TeamUp Healthy Fish, realizat de Institutul de Zoologie, în colaborare cu Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate, în cadrul Programului Operaţional Comun „România–Republica Moldova 2014–2020”.

Proiectul își propune drept scop elaborarea în comun a metodelor ecologice de combatere a bolilor în crescătoriile de pești, ameliorarea situației ecologice  a bazinelor piscicole, crearea unei punți de legătură stabilă dintre cercetători, producători și stat.

La eveniment au fost prezenți atât cercetătorii și realizatorii proiectului, cât și producători, reprezentanți ai unor ONG-uri din domeniu, dar și ai Ministerului Mediului (on-line). Toată această lume, îngrijorată de situația pisciculturii din regiune și dornică de a schimba lucrurile spre bine, a fost salutată de membrul corespondent al AȘM Elena Zubcov, dr. hab. în științe biologice, profesor, șef al Centrului de Cercetare a Hidrobiocenozelor și Ecotoxicologiei, coordonator științific al proiectului TeamUp HealthyFish, Institutul de Zoologie; Laurenția Ungureanu, dr. hab. în științe biologice, profesor, director al Institutului de Zoologie, manager administrativ al proiectului; Liviu-Dan Miron, dr. profesor, Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad”, Iași, manager al proiectului din partea echipei ieșene.

Este surprinzător faptul că oficial economia Republicii Moldova nu are în componența sa un astfel de domeniu ca piscicultura, nu există un Cadastru și o statistică adecvate, o evidență a producerii, a stării ecologice în ecosistemele de creștere a peștilor, nu mai vorbim de calitatea produsului piscicol (larve-alevini-puiet-pește marfă-reproducători). În același timp, pe la piețele noastre se vinde pește, crescut în heleșteiele și lacurile din țară, dar nu se cunoaște cu exactitate care este calitatea lui și dacă nu prezintă pericol pentru sănătatea omului.

La aceste și alte detalii s-a referit dna Elena Zubcov în raportul său cu titlul „Starea calității apelor în heleșteie piscicole, problemele cu care se confruntă piscicultorii. Tehnologii și abordări de sporire a rezistenței peștilor”. Între altele, dânsa a specificat că piscicultura, ca ramură, include ciclul integral: reproducerea, aclimatizarea noilor specii, creșterea intensivă, extensivă sau ecologică a peștilor în heleșteie și viviere și comercializarea acestora. Starea acestui domeniu în Republica Moldova, inclusiv în bazinul r. Prut, este dezastruoasă – aici, de facto, nu există nici o întreprindere cu ciclul întreg de producere a peștilor. Sunt doar 2-3 întreprinderi cu ciclul complet în bazinul hidrografic al fl. Nistru și tot aici – câteva întreprinderi private cu tehnologii moderne de creștere a peștilor valoroși (păstrăv).

În republica noastră nu există un cadru legal, control de stat cu  statistici de evidență a producerii, a stării ecologice în ecosistemele de creștere a peștilor. Lipsesc cu desăvârșire subvențiile din partea statului privind tehnologiile utilizate. Majoritatea întreprinderilor din domeniu au nevoie de un suport financiar nu numai pentru creșterea peștelui, dar și pentru redresarea situației ecologice în ecosistemele acvatice arendate sau privatizate și modificate în heleșteie, starea cărora lasă mult de dorit. Dezvoltarea pisciculturii este frânată și de impozitele mari, lipsa specialiștilor și a lucrătorilor cu cunoștințe specifice în domeniu. Descurajează piscicultorii autohtoni și prioritatea comerțului peștelui importat asupra celui produs local, lipsa hranei de calitate, ceea ce subminează activitatea fermierilor de creștere a peștelui în Republica Moldova.

Profesorul universitar, dr. Vasile Vulpe de la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad”, Iași, a reflectat situația din piscicultură în zonele studiate ale județelor Iași și Botoșani în raportul prezentat online „Diversitatea, diagnosticul, tratamentul și profilaxia celor mai frecvente boli întâlnite la pești în România, inovații în tratamentul bolilor”. Lucruri interesante și rezultate notabile au fost constatate de vorbitor, reieșind din această cooperare științifică transfrontalieră cu biologii din Republica Moldova.

Cu un subiect asemănător, dar cu caracter local, a luat cuvântul la acest workshop doctorul în științe biologice, Ilia Trombițki, președintele Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului „Eco-Tiras”, întitulat „Bolile prevalente la peștii din bazinele naturale și heleșteiele din Republica Moldova și măsuri de diminuare a lor”. Sunt surprinzătoare noile informații, în special, pentru nespecialiștii din domeniu, precum că peștii, mici sau mari, se îmbolnăvesc ca și oamenii de maladii infecțioase provocate de virusuri, bacterii, fungi, suferă de invazii ale diferitor paraziți, precum protozoare, helminți, crustacee. Există și boli neinfecțioase. Stresul rămâne factorul principal care provoacă maladiile peștilor – iarăși e o situație asemănătoare cu cea a oamenilor. Asupra peștilor planează și alte pericole: răpitorii și dăunătorii, îmbolnăviri / intoxicări –provocate de 160 de patogeni, zooparaziți (766 specii). Până în prezent savanții au stabilit la pești circa 50 de boli. Raportorul, însă, la acest workshop și-a concentrat atenția asupra maladiilor provocate de helminți în relație cu sănătatea omului.

Investigațiile experimentale ale savanților de pe două maluri ale Prutului, realizate în condiții de producere (în pepinierele gospodăriilor piscicole), le-au permis să elaboreze un șir de recomandări și metode atât privind perfecționarea tehnologiei de cultivare artificială a peștilor, de creștere a larvelor, cât și în obținerea unui puiet viabil ale speciilor de pești industrial valoroși. În consecință, au fost înregistrate patru brevete de invenții – un rezultat formidabil!

La dezbateri  pe marginea rapoartelor prezentate, au luat cuvântul Gheorghe Gheorghiu, directorul Asociației Naționale a Piscicultorilor din Republica Moldova (Uniune de persoane juridice), Ion Platon, administrator al SA „Piscinis”, acad. Ion Toderaș, șef al Centrului de Cercetare a Invaziilor Biologice, Institutul de Zoologie; dr. Ștefan Rusu, cercetător științific coordonator, Institutul de Zoologie; Dumitru Gorelco, șef al Direcției politici în domeniul biodiversității, Ministerul Mediului. Ultimul vorbitor a îndemnat cercetătorii să se implice cu propuneri la dezvoltarea cadrului legislativ în domeniul biodiversității, inclusiv cel al funcționării Consiliului Ihtiologic, care pe viitor va avea mai multe atribuții.

La final, Nadejda Andreev, dr. în științe biologice, șeful Laboratorului Hidrobiologie și Ecotoxicologie, managerul proiectului, în raportul „Proiectul TeamUp HealthyFish – realizări importante” a făcut concluzii și pe alte compartimente ale lui.

Echipele de cercetători, implicate în realizarea proiectului TeamUp HealthyFish, pe bune, dispun de o vastă experiență în domeniul hidrobiologiei, ecologiei acvatice, ihtiologiei, parazitologiei și medicinii veterinare. Pe lângă cercetarea în comun a situației actuale privind sănătatea peștilor și calitatea apei în unele heleșteie din bazinul hidrografic al râului Prut din Republica Moldova și județele Iași și Botoșani din România, care se confruntă cu mai multe provocări economice, sociale și de mediu, partenerii au încercat să orienteze cercetările către nevoile piscicultorilor, în scopul elaborării în comun a metodelor ecologice de combatere a bolilor și reducerii focarelor de parazitoze în stocurile de pești din crescătorii, de ameliorare a stării bazinelor piscicole și de consolidare a cooperării între cercetători și piscicultori.

S-a înscris integral în scenariul workshop-ului și conferința de presă cu jurnaliștii specializați în tematica de mediu.

 

Tatiana ROTARU

 

 

Sursa:
Categorie: