Un proiect de lege din Parlament susține adevărul științific. Istoria limbii e din vieți închinate cuvintelor

14.03.2023
Vizitatori unici: 1076

Am rămas plăcut surprinsă, auzind vestea despre aprobarea de Parlamentul Republicii Moldova, în prima lectură, a proiectului de Lege pentru implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curții Constituționale. Mai pe înțelesul tuturor, în textul tuturor legilor din Republica Moldova sintagma „limba română” va lua locul sintagmelor „limba moldovenească”, „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”. Totodată, în acest proiect de lege, majoritatea parlamentară propune să fie considerată desuetudinea textului „funcționând pe baza grafiei latine” din articolul 13 al Constituției.

Astfel, se realizează Hotărârea Curții Constituționale din anul 2013, potrivit căreia  prevederea conținută în Declarația de Independență de la 27 august 1991 referitoare la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează asupra prevederii referitoare la limba moldovenească conținute în art.13 al Constituției.” Nota informativă la acest proiect de Lege mai precizează că, în Hotărârea Curții Constituționale nr.4/2021 pentru controlul constituționalității Legii nr. 234/2020 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, Înalta Curte a statuat: „potrivit articolului 13 alin.(1) din Constituţie, în interpretarea Hotărârii Curții Constituționale nr.36/2013, limba de stat a Republicii Moldova este limba română”. Consacrarea constituțională a limbii române ca limbă de stat îi conferă acesteia caracterul de limbă oficială a țării.

Atât de simplu și atât de lung și de chinuitor a fost acest drum. Dacă am  calcula traseul parcurs, începând cu anul 1991, am aduna 32 de ani; dacă vom începe numărătoarea cu 1994, anul când a fost adoptată Constituția RM cu acel buclucaș articol 13, sunt 29 de ani; unii calculează termenul pornind de la anul 1989, în acest caz, se adună 34 de ani. Aproape ca la evrei, după ce au plecat din Egipt, 40 de ani au rătăcit prin deșert până au ajuns pe Pământul Făgăduinței. Cazul nostru, nu a constituit o problemă existențială, ci una de ordin lingvistic – aplicarea adevărului științific în denumirea limbii vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.

Academia de Științe a Moldovei a reacționat la discuția și votarea acestui proiect de Lege și a venit cu o Declarație în acest sens: „AȘM susține inițiativa deputaților PAS din Parlamentul Republicii Moldova pentru substituirea în textul legilor Republicii Moldova și în Constituție a sintagmei „limba moldovenească” cu sintagma „limba română”, astfel fiind recunoscut adevărul științific. Readucerea în normalitate legislativă a denumirii corecte a limbii noastre ar pune capăt infinitelor discuții inutile care se duc în jurul acestei probleme, tuturor speculațiilor care se fac de câteva decenii, ar spori imaginea republicii noastre în întreaga lume și ar asigura procesul ei de integrare europeană”.

Cu regret, dezbaterile din Parlament cu privire la această chestiune au trezit reacții violente din partea opoziției, blocând tribuna și, în continuare, în semn de protest, părăsind sala de ședințe. Un scenariu similar a avut loc cu 28 de ani în urmă în Parlamentul Republicii Moldova, la 20–21 iulie 1995. În acele zile, la inițiativa conducerii Parlamentului de atunci și sub auspiciile Academiei de Științe a Moldovei, a fost organizată în legislativ, pentru prima dată, o Conferință științifică cu genericul „Limba română este numele corect al limbii noastre”. Organizator al evenimentului a fost Institutul de Lingvistică al AȘM, împreună cu catedrele de specialitate de la instituțiile de învățământ superior din republică, uniunile de creație și redacția revistei „Limba Română”. În sală au fost prezenți filologi, istorici, filozofi, juriști, cadre didactice universitare, oameni politici din Republica Moldova, reputați lingviști din Ucraina și Federația Rusă. La eveniment au participat și au dat interviuri Președintele Republicii Moldova Mircea Snegur și Președintele Parlamentului Petru Lucinschi.

S-ar părea că un for științific de o astfel de anvergură, cu o reprezentativitate unită de forțe intelectuale ar lumina cugetul și ar topi inimile încrâncenate ale celor care, din considerente politice, ignoră adevărul științific și se ghidează de glotonimul „limba moldovenească” pentru a manipula și altă lume mai puțin instruită. Ei bine, atunci, aleșii noștri nu s-au tras de haine lângă tribună, agrarienii, care constituiau majoritatea parlamentară – pur și simplu, nu s-au prezentat la acea ședință, boicotând-o, deși în sala se afla floarea intelectualității: poetul Dumitru Matcovschi, deputata Lidia Istrati, filologii Anatol Ciobanu, Anatol Eremia, Arcadie Evdoșenco, Vitalie Marin, Nicolae Bilețchi, Mihail Dolgan, Vasile Zagaevachi, Ion Melniciuc. Îl nominalizez cu un respect deosebit pe patriarhul lingvisticii noastre,  Nicolae Corlăteanu, membru fondator al AȘM, care la cei 80 de ani ai săi, a prezentat în Parlament raportul plenar cu genericul „Româna literară în Republica Moldova”. Discipolul său, eminentul filolog, acad. Silviu Berejan, dr. Maria Cosniceanu și alții au prezentat comunicări despre diverse aspecte lingvistice. Semnificația acelui eveniment era marcată și de  transmisiunile în direct, pe parcursul a două zile, ale Companiei TeleRadio Moldova, de care își mai amintesc și în prezent unii cetățeni, deși s-a scurs atâta amar de vreme (N.N.: Conferința și-a continuat lucrările a doua zi la Uniunea Scriitorilor). Vă propunem drept mărturie – un veritabil document al timpului – un video reportaj, realizat de jurnalista Elena Melnic de la Compania TeleRadio Moldova, care poate fi accesat la finele acestui material.

Din cele relatate și din cele pe câte le cunoaștem cu toții, limba română în Republica Moldova a fost mereu captivă în mâinile politicienilor. La cumpăna din­tre secolele XX-XXI, celebrul savant lingvist de talie mondială, Eugen Coşeriu, născut în Basarabia, constata axiomatic: „A promova sub ori­ce formă o limbă „moldovenească” deosebită de limba română este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greșeală naivă, ori o fraudă științifi­că; din punct de vedere istoric şi practic e o absurditate şi o utopie; și din punct de vedere politic – e o anulare a identității etnice și culturale a unui popor și, deci, un act de genocid etnico-cultural”. Pământeanul nostru n-a fost la acea conferință națională din Parlament, dar a participat la multe alte manifestări științifice de la Chișinău, Bălți, Iași etc., care au precedat evenimentul descris și de fiecare dată și-a exprimat poziția sa fermă în această chestiune, apelând la înțelepciunea politicienilor.

Este uimitor că timp de peste trei decenii societatea, partidele care s-au perindat la putere, intelectualitatea așa și n-au reușit să soluționeze problema de identitate și denumirea limbii vorbite în spațiul dintre Prut și Nistru. Nici vorbă de alte sarcini cu mult mai complicate – de edificare a unui proiect de țară, de așezare a ei pe un făgaș de dezvoltare economică și socială, de educare și culturalizare a cetățenilor noștri.

Este îmbucurător că noua majoritate parlamentară, creată de deputații PAS, a găsit soluția de ieșire din acest impas legislativ: prezenta inițiativă legislativă nu constituie o inițiativă ordinară de modificare a Constituției, ci una tehnică, care rezultă din obligativitatea executării și/sau implementării actelor Curții Constituționale.

Societatea academică apreciază realizarea acestui deziderat național – cel de modificare a prevederilor articolul 13 din Constituție și a celor din textele tuturor legilor, prin substituirea perimatelor sintagme „limba moldovenească”, „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă” precum și a celor de la cazurile oblice, cu sintagma limba română. De asemenea, forul academic apreciază gestul de restituire a unei întârziate  datorii umane și  etice față de cetățenii care s-au ridicat de-a lungul anilor pe baricadele luptelor lingvistice pentru tronarea adevărului științific, menționând că au căzut cei mai activi ostași, alții și-au deteriorat sănătatea, nu au fost puțini luptători destituiți din funcții și lăsați pradă tristeții și deznădejdii. Mulți au părăsit această lume, nevăzându-și visurile realizate. Prin urmare, să le facem dreptate și celor care se află astăzi printre îngeri: să menționăm undeva (în preambul sau în nota informativă) că această istorică decizie, ce urmează să fie adoptată în lectura a doua, a pornit de la o mișcare populară de la sfârșitul anilor `90, susținută și argumentată științific de savanții lingviști, profesori universitari, de scriitori, intelectualitate, studenți. Astfel, adevărul științific cu privire la denumirea limbii vorbite în Republica Moldova – limba română, va fi recunoscut și implementat în toate domeniile, fără discuții și ezitări.

 

Tatiana Rotaru,

Academia de Științe a Moldovei

 

 

Sursa:
Categorie:

Înregistrări online