- Vizualizări: 220
Suntem în ultima lună a lui 2022, decembrie fiind denumit adesea în varianta populară Undrea, Andrea sau Ningău, an care a fost destul de rodnic și eficient. Dar care, din păcate, ne-a readus durerea războiului, a suferințelor refugiaților, când crezusem ferm cu toții că la început de secol XXI, într-un nou mileniu, războiul a devenit istorie, a rămas doar un arhaism pe continentul european. Însă dificultățile pe care le depășim împreună ne învață să fim și mai uniți în calea noastră democratică de aderare la Uniunea Europeană, ne fac și mai puternici în fața tuturor dificultăților, fie ale gerului, fie ale problemelor.
În 2022 am consemnat mai multe date aniversare și personalități notorii, care ne-au educat în spiritul respectului față de iluștrii noștri promotori ai culturii, limbii române și ai adevărului istoric – Mihai Cimpoi, Nicolae Bileţchi, Anatol Corobceanu, Spiridon Vangheli, Ion Vatamanu și mulți-mulți alți înaintași, dar și contemporani.
Totodată, am marcat 200 de ani de la tipărirea la Iaşi a „Odei către neamul Moldovei” de Gheorghe Asachi (1822); 190 de ani de la elaborarea primului Dicţionar explicativ complet al limbii române de Iordache Golescu (1832) și 190 de ani de la fondarea Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova; 110 de ani de la nașterea lui Andrei Lupan, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, numele căruia, din 2007, îl poartă Biblioteca Ştiinţifică (Institut) a AȘM; 100 de ani de la nașterea lui Raymund (Rajmund) Piotrowski, personalitate marcantă a lingvisticii ruse şi europene de origine poloneză, dr. hab. lingvist din Sankt Petersburg. Un merit incontestabil al lui R. Piotrowski îl constituie activitatea sa intensă în susţinerea promovării în Republica Moldova a limbii române (R. Piotrowski, O problemă vitală – ocrotirea limbii române în Republica Moldova, consemnare de Ilie Rad, în: România literară, București, 2006, 28 apr., p. 18-19). R. Piotrowski a fost participant la expediţiile dialectologice din Transnistria (1946); cercetător în sectorul de dialectologie al viitorului Institut de Limbă şi Literatură al AŞM (1956–1958); a ţinut prelegeri la Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălţi; a colaborat cu Academia de Științe a Moldovei și Universitatea Tehnică a Moldovei; a fost Doctor Honoris Causa al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (1998).
În contextul celor menționate, readucem în atenția comunității științifice Hotărârea Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei cu privire la limba română vorbită în Republica Moldova, când, la solicitarea Parlamentului Republicii Moldova din 28 iulie 1994 de a se pronunţa asupra istoriei şi folosirii glotonimului „limba moldovenească”, Academia de Ştiinţe a Moldovei a prezentat opinia, aprobată în unanimitate de Prezidiu la 9 septembrie 1994, în care se menţionează: „Convingerea noastră este aceea că Articolul 13 din Constituţie trebuie să fie revăzut în conformitate cu adevărul ştiinţific, urmând a fi formulat în felul următor: «Limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română»”. Adunarea Generală a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova a reconfirmat opinia ştiinţifică argumentată a specialiştilor-filologi din republică şi de peste hotarele ei, aprobată prin Hotărârea Prezidiului AŞM, potrivit căreia „denumirea corectă a limbii de stat (oficiale) a Republicii Moldova este limba română”.
Deciziile noastre rămân irevocabile.
În preajma sărbătorii Nașterii Domnului – Crăciunul – aroma de brad, de cozonac cald și Colindele să ne umple sufletele de liniște, bunătate, speranță și pace alături de cei dragi.
Dr. hab. Liliana Condraticova
