- Vizualizări: 359
Să ne amintim că cea de-a 76-a sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite din 2 decembrie 2021 a proclamat 2022 Anul Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă (IYBSSD – International Year of Basic Sciences for Sustainable Development), subliniind importanța lor pentru asigurarea progresului în medicină, industrie, agricultură, resurse de apă, energetică, mediu, tehnologie, cultură etc. Această inițiativa a proclamării Anului Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă aparține Uniunii Internaționale de Fizică Teoretică și Aplicată (IUPAP), susținută de circa 100 de uniuni științifice și organizații, inclusiv, de Academia de Științe a Moldovei.
Academicianul fizician Mircea Bologa e unul dintre acei care a activat în domeniul științelor fundamentale cu specializarea în termo- și electrofizică. Despre Domnia sa am scris de-a lungul vieții în mai multe rânduri. Ultima dată, cu doi ani în urmă, am postat pe F.B. o schiță cu prilejul împlinirii de către savant a onorabilei vârste de 85 de ani. Este admirabilă o altă vocație a dumnealui de-a promova publicistic, pe înțelesul oamenilor cu carte, a cercetării și oamenilor de știință. Pentru început, vom nominaliza câteva date biografice ale Domniei sale pentru a ni le împrospăta în memorie, înainte de a trece la subiectul propriu-zis, pe care mi l-am propus să-l abordez.
Acad. Mircea Bologa deja de 60 de ani muncește la Academiei de Științe a Moldovei, inițial în cadrul Institutului de Energetică şi Automatică al AŞM (1961-1964), reorganizat în Institutul de Probleme Electrofizice, ulterior – la Institutul de Fizică Aplicată (1964). A activat în calitate de şef de laborator, director adjunct, director al Institutului de Fizică Aplicată (IFA) al AŞM pe parcurs de 18 ani (1979-1997). Dl Mircea Bologa este redactor-şef al Revistei “Электронная обработка материалов”, reeditată și în SUA. A fondat o şcoală ştiinţifică în domeniul intensificării transferului de căldură şi masă. Autor a peste 1000 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 12 monografii, a peste 300 brevete de invenţie şi patente. A pregătit 50 de doctori şi doctori habilitaţi în științe. A fost apreciat cu mai multe distincții naționale și internaționale, inclusiv Ordinul Republicii.
Avem în fața noastră un savant prodigios, doldora de rod, îndrăgostit de știință și de Regina ei care este Fizica. Astfel, consideră cercetătorii din acest domeniu și cei mai de vază reprezentanți ai lui. În același timp, specialiștii din matematică sunt convinși că anume domeniul lor o reprezintă fastuos pe Regina științei. Aceste dezbateri prietenești nu au o importanță esențială pentru noi, dat fiind că cercetătorii din aceste domenii cunosc ambele discipline, la fel de bine, si-și dau perfect seama de importanța lor pentru dezvoltarea științei, în ansamblu.
Protagonistul nostru și-a demonstrat permanent atașamentul și fidelitatea față de știință, inclusiv de cercetarea fundamentală în fizică, având o singură înscriere în carnetul de muncă – Academia de Științe a Moldovei. Mai mult, el și-a respectat și iubit colegii de breaslă, în măsura și relațiile care s-au stabilit între ei, ținând cont și de cei 18 ani de directorie la Institutul de Fizică Aplicată al AȘM, când s-a aflat în centrul tuturor evenimentelor. Acum, la această vârstă onorabilă, când evident s-a rărit numărul colegilor săi de breaslă din generația de după război, își depune forța minții pentru a le păstra memoriile lor posterității, scriind schițe despre acești oameni și publicându-le în revista sa “Электронная обработка материалов”, pe care o redactează de zeci de ani și se reeditează în engleză în SUA, precum și în mass-media. În acest scop, redutabilul savant fizician Mircea Bologa și-a creat și o colecție bogată cu sute fotografii, care însoțesc aceste publicații despre oamenii noștri iluștri. Această activitate a academicianului e cu atât e mai importantă că, în situația în care a eșuat reforma în știință și a trecerii institutelor de cercetări de la Academia de Științe în subordinea unor ministere de profil, actualmente nimeni nu se mai ocupă de istoria științei și e mare păcat! Savantul își face griji că memoria celebrilor fizicieni moldoveni, care au făcut istorie la timpul lor, nu se va păstra. Iată și încearcă dumnealui să lase niște pagini inspirate pentru cei care ne vor urma.
Mă voi referi succint le trei materiale mai recente, care-i vizează pe academicienii fizicieni Valeriu Canțer (1950-2017), Vsevolod Moscalenco (1928-2018) și Sveatoslav Moscalenco (1928-2022), trei titani în domeniul fizicii teoretice, plecați, în ultimii cinci ani, pe drumul neîntoarcerii.
„Înainte de vreme ne-a părăsit un titan din domeniul științelor fizice, academicianul Valeriu Canțer, remarcă cu adâncă tristețe autorul Mircea Bologa ((Электронная обработка материалов 2020, 56(2)). L-am primit la serviciu în îndepărtatul an 1980, după ce absolvise doctorantura și susținuse cu succes teza de doctor în științe fizico-matematice la Moscova. Amintindu-mi adesea de el, mă întreb, într-o situație sau alta din activitatea noastră, dar cum ar fi procedat în acest caz Valeriu Canțer – fizicianul, specialistul de cea mai înaltă speță, devotat totalmente științei, educației generației în creștere, managementului și angajării sociale. La adunările Academiei el întotdeauna se prezenta foarte modest, dar cu fermitate și propuneri judicioase, expuse binevoitor. Îl ascultam cu mare atenție, admirând esența propunerilor, vocea sa expresivă, în pofida respirației îngreunate din ultimul timp de prea mult fumat”.
De-a lungul acestei schițe, dl Mircea Bologa scoate în evidență astfel de calități ale lui Valeriu Canțer ca dragostea față de muncă, de cercetare, dar și față de oameni, pe care i-a tratat întotdeauna cu atenție și respect și i-a susținut în caz de necesitate. În contextul dat, fizicianul teoretician și experimental Valeriu Canțer a fost un mare umanist, cunoștea foarte bine literatura clasică română, se interesa și de operele unor filosofi consacrați. A făcut o strălucită carieră științifică, temelia cunoștințelor fiind pusă la faimosul Institut de Fizică „P. N. Lebedev” din Moscova, iar în Secţia condusă de laureatul Premiului Nobel, acad. Vitali Ghinzburg, a susținut doctoratul. A dezvoltat direcţia ştiinţifică „Fizica proceselor electronice în materiale şi nanostructuri cu anizotropie a caracteristicilor cvasiparticulelor”. În ultimii ani de viață interesele sale științifice au vizat cercetările în domeniul fizicii nanomaterialelor şi nanostructurilor. Aceste cercetări de perspectivă deschid căi noi pentru elaborări științifice în practică.
Autoritatea științifică a lui Valeriu Canțer a fost atestată cu titlurile de membru de onoare al Institutului Internaţional de Fizică din Marea Britanie şi al Academiei de Arte şi Ştiinţe Româno-Americane (SUA); Doctor Honoris Causa al Academiei Internaţionale de Informatizare, al Universităţii de Stat din Tiraspol cu sediul la Chișinău, Universităţii de Studii Politice şi Economice Europene ”C. Stere”. A fost ales preşedinte al Societăţii Ştiinţifice „Omul şi Universul” și al Uniunii Societăţilor Tehnico-Ştiinţifice din ţară. Este deținător al titlului de Om emerit, al Ordinului „Gloria muncii”, Medaliei „Mihai Eminescu” ș.a.
În plan managerial, Valeriu Canțer s-a remarcat în calitate de preşedinte al Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare (CNAA), numit în această funcție din 2009 până 2017, realizând astfel două mandate de activitate, până la sfârșitul vieții. Savantul moldovean a fost membru al Consiliului ştiinţific al Institutului Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna, apoi a fost ales președinte al Comitetului Internaţional de Expertiză în domeniul Fizicii Stării Condensate în cadrul acestui institut, de asemenea, onorat cu două termene 2009-2017. Ultimul epizod din viață sa a probat temeinic reputația sa științifică internațională.
A fost un profesor universitar iubit, președinte al Consiliului olimpic republican la fizică – îi plăcea să se întrețină cu tinerii, să le vorbească cu dragoste despre cunoaștere, să investească în ei cunoștințe, speranțe și încredere că viitorul țării le aparține anume lor. De acest lucru este convins și autorul portretului postum, Mircea Bologa, care îndeamnă tinerii să iubească cartea și știința – temelia creării unei economii și societăți durabile, ceea ce ne confirmă și inițiatorii proclamării anului 2022 – An Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă .
Moartea acad. Sveatoslav Moscalenco de la acest început de an – lider incontestabil în fizica teoretică – a fost comemorată de autor prin materialul întitulat „A rămas orfană lumea excitonilor. În memoria academicianului Sveatoslav Moscalenco”. „Sunt mândru și recunoscător destinului, – mărturisește dl Mircea Bologa, – că am avut fericirea să parcurg o cale lungă profesională și de viață alături de Vsevolod și Sveatoslav Moscalenco, academicieni, profesori, deținători ale celor mai prestigioase premii și distincții de stat, fondatori de școli științifice în domeniul fizicii teoretice în R. Moldova. Savanți consacrați, talente strălucitoare, cu o incomensurabilă dragoste față de muncă și de o ținută morală ireproșabilă – așa îi voi păstra în memorie. Ei se deosebeau prin credință infinită și fidelitate științei, vocația de cercetător, gândirea profundă analitică, prin caractere puternice și generozitate, fermitate și accesibilitate, sensibilitate și bunăvoință. Gemenii fizicieni întotdeauna ne inspirau încredere în viitor. Viața lor este un splendid model de servire științei. Cinste, onoare și prețuire fraților Moscalenco, colegului lor mai tânăr, plecat dintre noi prea devreme, Valeriu Canțer! Sincerele noastre mulțumiri acestor academicieni, piese de patrimoniu ale poporului nostru! Să-i apreciem din neam în neam!” Emoțiile acad. Mircea Bologa, pe rol de publicist, sunt sincere și argumentate.
Sveatoslav Moscalenco, la rândul său, după trecerea fratelui său geamăn din viață, a remarcat într-un material: Vsevolod Moscalenco, a fost lider incontestabil în fizica teoretică și matematică din Republica Moldova. Ambii frați, am completa noi, au fost personalități notorii științifice în domeniul cercetărilor fundamentale, recunoscute la nivel internațional. Sveatoslav Moscalenco, bunăoară, a fost primul și unicul savant din R. Moldova Laureat al Premiului de Stat al URSS. Exigențele pentru această înaltă distincție în acele vremuri erau la nivel de descoperire științifică, recunoscută în lume. Îmi amintesc, cu prilejul unei aniversări a gemenilor fizicieni, am realizat și eu un interviu cu ei întitulat „Veșnicii pretendenți la mâna Reginei – frații Moscalenco”. A fost o comunicare extraordinar de interesantă cu discuții serioase despre știință, dar și cu glume spirituale.
„Astăzi îmi vine gândul că cei care ne-au părăsit, n-au încetat să trăiască, ei , pur și simplu, nu mai sunt printre noi – meditează dl Mircea Bologa. – Le simțim mereu prezența lor, ei vor trăi pentru totdeauna în inimile noastre.” Am mai sublinia că ei au lăsat urme adânci în cercetarea fundamentală, care a revoluționat știința cu implementări de neimaginat anterior.
În ultima zi a lunii mai, academicianului Mircea Bologa marchează aniversarea a 87-a. Sa-i urăm Domniei sale sănătate deplină, noi realizări în cercetare, inclusiv în promovarea științei și a savanților. Să devină Fizica – Regina științei, un domeniu atractiv pentru cât mai mulți tineri!
Tatiana ROTARU
