- Vizualizări: 355
A mai rămas o lună și jumătate până la 27 noiembrie, ziua când va avea loc evenimentul mult așteptat - Noaptea Cercetătorilor Europeni. Cercetătorii, dar și mulți dintre cei care sunt interesați de domeniul științei și ar vrea să facă o carieră în cercetare sunt, mai ales, curioși cum se va desfășura evenimentul anul acesta, în condițiile în care suntem bântuiți de urgia virusului, motiv din care evenimentul a și fost amânat cu două luni, în speranța că se va reuși o organizare tradițională. Organizatorii sunt puși pe treabă, încă din luna mai a anului în curs, cercetătorii se pregătesc să vină și ei cu cele mai relevante realizări în domeniile lor, iar societatea așteaptă să fie uimită, or, știința mai înseamnă și miracole.
Vom menționa în acest context, că Republica Moldova este la cea de-a VII-a ediție a evenimentului, primul organizator fiind Academia de Științe a Moldovei, urmată mai târziu de Universitatea Tehnică și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. În cadrul Programului Orizont-2020 a fost anunțat un nou concurs de proiecte pentru organizarea Nopții Cercetătorilor în anul curent, iar concursul a fost câștigat de consorțiul format din echipe ale Universității Tehnice din Moldova (UTM), Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) și Institutului Dezvoltării Societății Informaționale (IDSI).
Organizarea evenimentului pe 27 noiembrie, în loc de tradiționala ultimă zi de vineri a lunii septembrie, este în contextul pandemiei, iar Comisia Europeană a venit cu recomandarea de a transfera Noaptea Cercetătorilor 2020 pentru data de 27 noiembrie, cu plasarea majorității activităților în spațiul virtual. Organizatorii evenimentului susțin că s-au făcut ajustări și în planurile echipei din Moldova, care va trebui să dea dovadă de multă ingeniozitate pentru a avea un eveniment atractiv, nu mai puțin interesant decât cele din edițiile precedente, asigurându-se, în măsura posibilităților, și o participare interactivă online. Pe de altă parte, afirmă ei, transferul activităților în regimul online va aduce și unele avantaje, oferind posibilitatea de participare unui public mai larg, inclusiv din zonele rurale. Mai mult ca atât, nu este exclus că platformele virtuale din mai multe țări vor avea acces deschis, deci, tinerii de la noi ar putea să viziteze și evenimentele similare de peste hotare.
Serviciul de Presă al AȘM este încadrat activ în campania de promovare a evenimentului Noaptea Cercetătorilor, prin elaborarea de comunicate de presă, organizarea interviurilor cu persoane responsabile de buna desfășurare a acestuia, precum și organizarea, în comun cu posturi Radio și TV, a emisiunilor cu participarea tinerilor cercetători de la diferite instituții și centre de cercetare din Republica Moldova. În context, menționăm interviul realizat cu membrul corespondent Svetlana Cojocaru, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei, membru al Comitetului de conducere a proiectului (https://asm.md/mc-svetlana-cojocaru-speram-ca-prin-organizarea-evenimentului-noaptea-cercetatorilor-vom-aduce-o), precum și emisiunea „Spațiul Public”, realizată în comun cu Radio Moldova, la care au participat: dr. Maria Diacon, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice; dr. Lilia Anghel, Institutul de Chimie; dr. Tudor Braniște, Universitatea Tehnică din Moldova, drd. Vitalie Cobzac, Universitatea de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu” http://www.trm.md/.../spatiul-public-din-7-octombrie-2020.
Noi continuăm promovarea evenimentului, oferind publicului larg oportunități inedite de a cunoaște cele mai fascinante realizări ale tinerilor cercetători din diferite domenii. Și de data aceasta Vă propunem spre lectură opinia altor tineri cercetători care ne vor dezvălui câte ceva din miracolul cercetărilor lor, despre cum văd participarea lor la Noaptea Cercetătorilor din acest an, care se va șine într-un nou format, dar și ce impact cred ei că are evenimentul asupra societății. De asemenea, vom afla cu ce rezultate vin să marcheze acest eveniment de anvergură la nivel european, cum văd ei realmente atragerea tinerilor în lumea ştiinţei, inovaţiei, dar şi prin ce sunt încurajați să urmeze o carieră ştiinţifică? Pentru acei tineri pasionați de știință, dar indeciși în alegerea meseriei, tinerii cercetători le sugerează Noaptea Cercetătorilor Europeni este tocmai un îndemn de a-și transforma vocația în carieră profesională.
Pe această cale, ținem să le mulțumim tinerilor cercetători pentru participarea la această provocare, pentru răspunsurile lor sincere, dar și optimiste și le dorim succese în realizarea visului vieții – de-a face știință, indiferent de circumstanțe.
A consemnat:
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
Andrei EMILCIUC,
doctor în istorie, Institutul de Istorie, secretar al Seminarului științific de profil la istorie
Consider că avem oportunităţile pe care iată, istoria umanităţii ni le oferă, prin simplu fapt că suntem parte a erei digitale, care a revoluţionat întreaga mondenitate. Ori, noutatea presupune prin definiţie: originalitate, inovaţie şi schimbare. Pentru noi – cercetătorii ştiinţifici, aceasta semnifică actualitatea care vine simultan cu noi orizonturi de exploatare, colaborare, popularizare etc.
În opinia mea, acest eveniment are un impact pozitiv, mai ales, asupra modului de colaborare dintre cercetători, dar fără îndoială are o contribuţie importantă şi la popularizarea ştiinţei în rândul populaţiei.
Aria cercetărilor mele ştiinţifice se axează în principal pe Istoria economică a Basarabiei în epoca modernă (rute, instituţii şi legislaţie comercială, agricultură şi industrie), dar include şi tematica Basarabiei în Primul Război Mondial (militari încorporaţi, răniţi şi căzuţi pe câmpurile de luptă, presa despre şi de război, activitatea instituţiilor statului în timp de război). În cei 15 ani în care mi-am îndeplinit atribuţiile de cercetător ştiinţific, am participat la peste 80 de conferinţe naţionale şi internaţionale de profil, reuşind să elaborez peste 125 de publicaţii ştiinţifice, iar Noaptea cercetătorilor este o oportunitate pentru a aduce mai aproape de cititorul captivat de istorie rezultatele obţinute. Frumosul eveniment Noaptea cercetătorilor mă motivează, de asemenea, să mă gândesc mai intens la unul dintre ultimele proiecte la care lucrez – monografia, în care ţin să includ într-un conţinut unitar principalele rezultate ştiinţifice ale cercetărilor referitoare la istoria economică a Basarabiei în epoca modernă.
Atragerea tinerilor în lumea ştiinţei, inovaţiei, dar şi încurajarea acestora să urmeze o carieră ştiinţifică o văd prin dezvoltarea politicilor fezabile şi eficiente pentru susţinerea tinerilor cercetători, în primul rând, garantarea unui loc de muncă în cadrul institutelor de cercetare în baza rezultatelor obţinute, indiferent de factorul politic, sau alţi factori ce nu ţin de performanţa academică.
Dat fiind faptul că deja suntem la a XV-a ediţie (la nivel internaţional), iar la noi în ţară suntem la a VII-a ediţie, consider că este un eveniment cunoscut atât de noi – cercetătorii, cât şi de publicul larg. De fapt, acesta este momentul şi locul în care se întâlnesc excelenţa ştiinţifică şi interesul, ghidat de curiozitate, a cetăţeanului de rând. La acest eveniment pentru o zi, în mod miraculos, lumea ştiinţei e cu acces liber şi pe înţelesul oricui.
De menționat că Andrei Emilciuc a participat în mai multe proiecte internaționale cu România, Rusia, Grecia, Turcia, Italia etc. A condus proiecte ale tinerilor cercetători, a fost liderul echipei tinerilor cercetători de la Institutul de Istorie. În prezent este secretarul Seminarului științific de Profil la Istorie, din cadrul Institutului de Istorie. În curând va apărea de sub tipar o monografie, elaborată de tânărul cercetător. Acum lucrează și teza de doctor habilitat în istorie, pe care o va susține în viitorii doi ani.
Tudor BRANIȘTE,
doctor în științe tehnice, cercetător științific la Centrul Național de Studiu și Testare a Materialelor, UTM
Noaptea Cercetătorilor este un eveniment de promovare a activității de cercetare și a științei în general, menit să atragă tinerii spre explorarea noilor fenomene ale naturii și proprietăți ale materiei. Participarea fizică la astfel de eveniment oferă avantajul de a percepe lucrurile „pe viu”, folosind nu doar limbajul verbal. Cu toate acestea, organizarea evenimentului în format virtual va permite vizitatorilor să revadă și să analizeze cele mai interesante evenimente oricând.
Evenimentul Noaptea Cercetătorilor este o oportunitate inedită de a prezenta publicului larg rezultatele lucrului în laborator, precum și o posibilitate de a cunoaște cele mai fascinante realizări din alte domenii.
În ultimii ani am fost implicat activ la elaborarea nanomaterialelor cu grad de porozitate foarte mare, așa numitele aero-materiale, care denotă proprietăți remarcabile, cum ar fi hidrofob-hidrofil, blocarea câmpului electromagnetic într-un diapazon foarte larg, sensibilitatea la presiune, ș.a.
Atragerea tinerilor în lumea științei, inovației, dar și încurajarea acestora să urmeze o carieră științifică o văd prin informarea obiectivă a tinerilor despre actualitatea științifică și despre posibilitățile tehnice disponibile, elaborarea de programe și burse (competitive), precum și oferirea unui parcurs de dezvoltare la nivel național și internațional.
Victor CEBAN,
doctor în științe fizice, cercetător științific, Laboratorul Fotonică Cuantică, Institutul de Fizică Aplicată
Anul acesta am susținut teza de doctor în științe fizice și, împreună cu echipa, am început cercetările din cadrul proiectului din Programul de stat 2020-2023 „Tehnologii cuantice hibride avansate” (director de proiect dr. hab. Mihai Macovei).
Sunt fizician teoretician și lucrul meu constă să cercetez și să descopăr diverse fenomene cuantice care ar putea avea loc în diverse situații. Domeniul meu de cercetare studiază cum lumina interacționează cu materia. Pe lângă faptul că lumina poate fi absorbită sau emisă de materie, aceasta mai poate influința și felul cum materia se mișcă. Noi toți știm că lumina soarelui încălzește, însă fizica cuantică ne permite să identificăm situații când lumina răcește materia și asta e doar unul din multiplele exemple unde materia poate fi „pregătită” în tot felul de stări cuantice care, până nu demult, erau de neimaginat.
În viziunea mea, Noaptea Cercetătorilor Europeni este un pod care leagă lumea științei de oamenii pasionați de ea și o ocazie deosebită care permite cercetătorilor să informeze publicul larg despre ce este mai frumos în știința din Republica Moldova. În societate se spune adesea că științele exacte sunt greu de însușit și că e nevoie de mult efort pentru a deveni cercetător. Despre ce se vorbește mai rar, este că atunci când ești pasionat și curios de știință, e o plăcere să îți petreci viața descoperind tainele universului care te înconjoară. Pentru acei tineri pasionați de știință, dar indeciși în alegerea meseriei, Noaptea Cercetătorilor Europeni este un îndemn de a-și transforma vocația în carieră profesională.
Vitalie COBZAC,
doctorand, anul IV, Laboratorul de Inginerie Tisulară și Culturi Celulare al USMF „N. Testemițanu”.
Îmi desfășor activitatea în cadrul laboratorului asupra unui proiect, în comun cu CNSTM al UTM, ce constă în testarea și utilizarea de nanoparticule în bază de nitrură de galiu în îngineria tisulară a pielii, osului, cartilajului și etc.
Din punctul meu de vedere, știința este esența progresului, iar progresul mișcă lumea spre ziua de mâine. Astfel, în calitatea mea de om al științei, cred că educarea și informarea populației trebuie începută încă din anii de școală, pentru ca oamenii să știe că orice idee de a crea ceva poate fi dezvoltată, testată și implementată doar prin știință.
Așa evenimente ca Noaptea Cercetătorilor Europeni au anume acest scop, de informare, demonstrare și convingerea, chiar și a celor mai mari sceptici, că la noi în țară știință există. Mai săracă, mai puțin dotată, dar care tinde să fie în pas cu toți. Participând de mai multe ori la acest eveniment, am rămas plăcut surprins de faptul că de fiecare dată cercetătorii prezentau publicului larg diferite rezultate ale activității lor. Făcând cercetare în domeniul Medicinii Regenerative, am prezentat diverse rezultate ale activității mele, dintre care, în premieră la noi în țară, regenerarea unui defect critic de cartilaj articular pe model animal utilizând o grefă specială, creată în cadrul laboratorului și îmbogățită cu celule ale cartilajului și stem din măduva osoasă, de asemenea, izolarea de celule ale ficatului și utilizarea acestora pentru recelularizarea unui ficat decelularizat, extragerea de colagen din diverse țesuturi și utilizarea lui pentru pregătirea spongiilor de colagen – material utilizat în medicină, testare a diverse grefe osoase pentru regenerarea cît mai rapidă a defectelor respective și altele.
În pofida pandemiei de COVID-19, sper ca Noaptea Cercetătorilor Europeni din acest an, să fie la fel de reușită ca și în anii precedenți, chiar dacă aceasta se va desfășura în format online. Presupun că fiecare instituție de cercetare care va participa la eveniment o să tindă să demonstreze ingeniozitatea sa față de modalitatea de prezentare cât mai reușită a rezultatelor obținute.
Irina GÎNSARI, 
cercetător științific în cadrul Laboratorului Chimie Ecologică, Institutul de Chimie
Activez în cadrul proiectului din Programul de stat 2020-2023 „Diminuarea impactului substanțelor chimice toxice asupra mediului și sănătății prin utilizarea adsorbanților și catalizatorilor obținuți din materie primă autohtonă” (director de proiect acad. Tudor Lupașcu).
În general, sunt preocupată de adsorbanți carbonici (cărbuni activi). Pe parcursul cercetărilor am modificat, caracterizat și utilizat cărbunii activi în procesul de adsorbție a poluanților din apă. Colegii din laborator, în care am onoarea să activez au elaborat tehnologii noi de potabilizare a apelor subterane de hidrogen sulfurat, ioni de amoniu etc.
În același timp, activez în proiectul din cadrul Programului H2020 cu titlul „Materiale nanoporoase și nanostructurate pentru aplicații medicale - NANOMED” (director de proiect academician Tudor Lupașcu), în cadrul căruia sunt antrenați specialiști din mai multe țări (Spania, Franța, Marea Britanie, Portugalia, Grecia etc.).
Cercetarea în Republica Moldova are un statut modest, dar avem o societate destul de modernă care o să aspire către cercetare și inovație. Avem o mulțime de talente tinere care sunt capabile de performanță și anume lor, cercetarea le oferă disponibilitatea de a avea o carieră de prestigiu și multă cunoaștere. Tinerii au început să înțeleagă toate provocările create de epoca în care suntem și tind spre a le dezvolta. Noaptea Cercetătorilor Europeni ne permite, în calitate de cercetători, să demonstrăm societății că știința are potențial în Republica Moldova și suntem convinși că aceasta este cheia spre succes. La evenimentul dat, societatea are posibilitatea de a vedea ce reprezintă știința și cercetătorii, de a găsi minți curioase.
Sunt mândră că fac știință, pentru că, pe lângă toate cunoștințele acumulate și multe încercări de a le implementa, chimia are nevoie de foarte multă creativitate și de un mod original de gândire. Dacă e să privesc chimia, atunci scopul general al științei date este de a descoperi frumusețea acestei lumi și de a ajuta natura și oamenii.
Mariana JIAN,
cercetător, Laboratorul de Inginerie Tisulară și Culturi Celulare al USMF „N. Testemițanu”
Noaptea Cercetătorilor Europeni este un eveniment științific destinat membrilor societății care nu au neapărat tangență cu acest domeniu, dar sunt curioși de a descoperi misterul acestuia și de a asimila noi cunoștințe din cadrul unor ramuri mai puțin cunoscute ale științei, la care nu au acces în viața cotidiană.
Necesitatea evenimentului Noaptea cercetătorilor europeni este relevat prin caracterul informativ, demonstrativ, dar și empiric al unor fenomene științifice care au un imens impact pentru societate, redând științei importanța în evoluția și progresul societății atât pe plan medical, economic, cât și tehnic.
Pentru noi, cercetătorii, organizarea acestui eveniment oferă posibilitatea de a disemina unui public larg și eterogen o parte din realizările științifice și de a-i implica în anumite experimente științifice pentru a-i familiariza cu lucrul interesant, captivant, dar pe alocuri și laborios din cadrul unei cercetări.
În calitatea mea de cercetător științific în cadrul Laboratorului de Inginerie Tisulară și Culturi Celulare al USMF „N. Testemițanu” de mulți ani particip la evenimente similare și demonstrez oamenilor de rând cât de extraordinară este știința. Sperăm ca după desfășurarea evenimentului, numărul tinerilor creativi implicați în cercetare să se amplifice semnificativ, iar munca asiduă să-i asigure succesul în acest domeniu.
