- Vizualizări: 27
Profesorul Randy Schekman: „Academiile de științe pot avea un rol special în stimularea colaborării, atât între discipline, cât și dincolo de frontierele naționale”
Într-o perioadă în care omenirea se confruntă simultan cu provocări sanitare, climatice și tehnologice fără precedent, rolul științei în dezvoltarea societății devine tot mai important. Cum pot academiile să contribuie la consolidarea încrederii publicului în cercetare? Cum va schimba inteligența artificială medicina viitorului și de ce colaborarea internațională este esențială pentru progresul cunoașterii? Acestea sunt câteva dintre temele abordate în dialogul cu profesorul Randy Schekman, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 2013, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (2021), una dintre personalitățile marcante ale biologiei celulare contemporane. Descoperirile sale fundamentale privind mecanismele transportului intracelular al proteinelor au schimbat înțelegerea proceselor esențiale ale vieții și au deschis noi perspective în studiul numeroaselor afecțiuni umane.
Randy Wayne Schekman, profesor la Universitatea California/Berkeley, SUA, unul dintre cei mai apreciați biologi celulari ai lumii, a vizitat Republica Moldova pentru a doua oară. Prima vizită istorică și, probabil, cea mai mult așteptată în țara unde își are rădăcinile familia sa, a fost în 2023. Ca fapt divers, curios și, cu siguranță onorant, pe portalul oficial al Premiului Nobel, în eseul său biografic, profesorul Randy Schekman face referire la originile sale basarabene. Profesorul american colaborează cu AȘM din 2019, dar având în vedere și legătura autentică cu Republica Moldova prin istoria familiei sale, conducerea AȘM, în persoana președintelui, acad. Ion Tighineanu, l-a invitat pe renumitul savant să viziteze Academia de Științe a Moldovei încă în anul 2020. Pandemia însă a zădărnicit acea vizită, astfel încât profesorul și-a văzut îndeplinită dorința de a vizita locurile natale ale strămoșilor săi abia peste trei ani, în 2023. Acea vizită, după cum s-a exprimat însuși citologul american, a fost prima întoarcere la rădăcini a unui membru al familiei în decurs de aproape 100 de ani, considerând o datorie sfântă să viziteze Republica Moldova.
Anticipând prima sa vizită în Republica Moldova, respectiv, la Academia de Științe a Moldovei, în 2020, mi-a revenit onoarea să realizez un interviu, în exclusivitate, cu laureatul Premiului Nobel Randy Wayne Schekman (https://asm.md/profesorul-randy-schekman-stiinta-poate-si-trebuie-utilizata-pentru-ghida-politica-publica).
Interviul a înregistrat peste 1000 de vizualizări doar într-o zi. Memorabilă a rămas prelegerea savantului susținută la Academia de Științe a Moldovei, în 2023, în care a subliniat rolul științei și beneficiile cercetării pentru sănătate, industrie și dezvoltare economică, dar și pentru oameni: „Știința poate și trebuie utilizată pentru a ghida politica publică în probleme urgente, precum sănătatea globală, aprovizionarea cu alimente, energia, educația și clima”.
Revenit în țara strămoșilor săi, cu ocazia aniversării a 65-a de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei, în iunie 2026, savantul american a avut o agendă diversă. Revenirea sa, nu face decât să confirme continuitatea relațiilor de colaborare cu Academia de Științe a Moldovei și interesul comun pentru consolidarea dialogului științific internațional.
În cadrul celui de-al doilea interviu, pe care l-am realizat după evenimentele organizate de AȘM, în context aniversar, am discutat despre rolul academiilor în lumea modernă, despre cercetarea de frontieră, importanța comunicării dintre oamenii de știință și public, impactul noilor tehnologii asupra cercetării, implicațiile etice ale inteligenței artificiale, precum și despre necesitatea cooperării internaționale în contextul Deceniului Internațional al Științelor pentru Dezvoltare Durabilă (2024–2033), proclamat de Organizația Națiunilor Unite.
Vă invităm, așadar, să urmăriți acest dialog, exclusiv, cu profesorul de peste ocean, care împărtășește unele reflecții despre viitorul biologiei și medicinei, despre vocația pentru știință, rolul, dar și responsabilitatea omului de știință în societatea contemporană. Sperăm că acest dialog va reține atenția deopotrivă a cercetătorilor, doctoranzilor, studenților și publicului interesat de știință.
A consemnat:
Eugenia TOFAN
………………………………
Domnule profesor Randy Schekman, într-o lume marcată de transformări rapide și tot mai multe provocări globale, care considerați că este rolul academiilor de științe?
Randy Schekman: Un rol esențial al academiilor de științe este acela de a recunoaște meritele celor mai valoroși oameni de știință ai unei țări, a-i reuni, creându-le cadrul necesar pentru a promova interese științifice comune. Unul dintre cele mai importante obiective este însă dialogul cu societatea. Publicul este cel care susține cercetarea prin contribuțiile sale și prin politicile adoptate de factorii de decizie, iar oamenii trebuie să înțeleagă valoarea pe care știința o aduce societății.
Și rolul oamenilor de știință? Reușim să comunicăm suficient publicului rezultatele cercetării?
Randy Schekman: O responsabilitate importantă a oamenilor de știință este să explice societății ceea ce facem în laboratoare, care sunt beneficiile cercetării pentru sănătate, industrie și dezvoltarea economică, precum și despre perspectivele unor investiții suplimentare în activitatea științifică. Multe dintre realizările ultimilor ani nu sunt încă suficient cunoscute publicului larg. Cunosc foarte bine domeniul medicinei și al științelor biomedicale și pot spune, în termeni simpli, că progresele în tratamentul cancerului, al bolilor cardiovasculare și, mai recent, al bolilor genetice au schimbat profund medicina, au revoluționat și vor continua să revoluționeze sănătatea umană. Aceste descoperiri nu doar că prelungesc durata vieții, ci oferă oamenilor șansa unei vieți mai lungi și mai sănătoase.
Dispunem deja de medicamente extrem de eficiente care tratează bolile cardiovasculare prin reducerea colesterolului. În același timp, se dezvoltă terapii inovatoare care ar putea presupune o singură injecție capabilă să modifice o genă din genomul nostru, astfel încât organismul să producă permanent cantități mai reduse de colesterol dăunător.
Că tot ați adus în discuție acest subiect important, putem vorbi astăzi și despre tratamente pentru bolile genetice, considerate odinioară imposibil de tratat?
Randy Schekman: Da. Există, de asemenea, noi tratamente pentru bolile genetice. Dacă în trecut aceste boli erau practic imposibil de vindecat, astăzi devine posibilă corectarea unor mutații genetice și restabilirea funcției normale a genei afectate. Aceste progrese sunt strâns legate, de exemplu, de tehnologiile care au făcut posibilă dezvoltarea vaccinurilor pe bază de ARN mesager, vaccinuri care au salvat milioane de vieți în timpul pandemiei de COVID-19. Aceleași platforme tehnologice își găsesc deja aplicații în dezvoltarea unor noi terapii pentru cancer și pentru corectarea mutațiilor genetice dăunătoare.
Acestea sunt realizări care aparțin oamenilor de știință din întreaga lume și vor aduce beneficii oamenilor din Republica Moldova, România, Europa de Est și nu numai. Tocmai de aceea este important ca publicul să cunoască aceste lucruri, deoarece asemenea descoperiri necesită investiții din partea societății, prin impozite și prin deciziile legislatorilor, oferindu-le oamenilor de știință posibilitatea să facă ceea ce știu ei cel mai bine - să descopere. Oamenii de știință transformă aceste investiții în cunoaștere și inovație, care sunt ulterior valorificate de industrie, în medicină și pentru îmbunătățirea sănătății oamenilor.
Domnule profesor, inteligența artificială pătrunde tot mai rapid în aproape toate domeniile vieții, iar implicațiile sale etice devin din ce în ce mai evidente. Considerați că este necesară stabilirea unor limite clare privind utilizarea acestei tehnologii și cum putem asigura faptul că anumite frontiere etice nu vor fi depășite?
Randy Schekman: Inteligența artificială reprezintă un salt major în ceea ce privește capacitatea de procesare și analiză a informației. Ca orice tehnologie revoluționară, ea trebuie însă înțeleasă în profunzime, iar societatea trebuie să-i cunoască atât avantajele, cât și limitele.
În măsura în care inteligența artificială poate influența viața oamenilor, este firesc să existe mecanisme de reglementare, așa cum s-a întâmplat și în cazul altor tehnologii care au schimbat cursul istoriei. Tehnologia nucleară este un exemplu relevant. Ea a fost dezvoltată inițial ca o forță distructivă de o putere fără precedent. Ulterior, prin tratate internaționale și prin controlul proliferării armelor nucleare, comunitatea internațională a încercat să limiteze riscurile asociate acesteia. În același timp, energia nucleară a devenit o resursă importantă pentru producerea de electricitate, iar în viitor fuziunea nucleară ar putea oferi o sursă aproape inepuizabilă de energie, contribuind la reducerea dependenței de combustibilii fosili.
Orice tehnologie cu un impact atât de profund aduce beneficii, dar și riscuri. Tocmai de aceea este esențial ca societatea să fie conștientă de aceste provocări, iar cei responsabili de elaborarea politicilor publice să înțeleagă tehnologia suficient de bine pentru a stabili reguli clare privind utilizarea sa. În același timp, inteligența artificială este deja un instrument extrem de valoros pentru cercetarea științifică, inclusiv în domeniul științelor vieții. Ea este aplicată în prezent în descoperirea de noi medicamente. Cu ajutorul inteligenței artificiale, este posibilă crearea unor molecule care nu ar putea fi dezvoltate ușor prin metode chimice tradiționale. Aceste molecule pot sta la baza dezvoltării unor medicamente inovatoare pentru tratarea unor boli grave.
Așadar, inteligența artificială este o tehnologie emergentă cu un potențial extraordinar, pe care oamenii de știință o vor utiliza, în cea mai mare parte, în beneficiul umanității. Totuși, în cazul tehnologiilor de acest fel, este necesar să existe o supraveghere responsabilă și un cadru de reglementare adecvat. Această responsabilitate nu aparține exclusiv oamenilor de știință, ci și factorilor de decizie, persoanelor responsabile de legislație și de finanțarea științei.
Domnule profesor, Organizația Națiunilor Unite a proclamat perioada 2024–2033 drept Deceniul Internațional al Științelor pentru Dezvoltare Durabilă, subliniind necesitatea unor abordări multidisciplinare în soluționarea marilor provocări ale societății. În Republica Moldova, universitățile au, de regulă, profiluri specifice - inginerie, medicină, agricultură, științe umaniste etc., în timp ce Academia de Științe acoperă practic toate domeniile. Considerați că ar fi rezonabil ca Academia de Științe a Moldovei să promoveze și să coordoneze proiecte multidisciplinare de interes național, eventual cu sprijin dedicat din partea statului? Ar putea acesta fi un model eficient pentru abordarea provocărilor dezvoltării durabile?
Randy Schekman: Academiile de științe pot avea un rol special în stimularea colaborării, atât între discipline, cât și dincolo de frontierele naționale. Scopul cercetării fundamentale este înțelegerea naturii și realizarea unor descoperiri care ne ajută să explicăm lumea în care trăim. Nu ar trebui să existe nicio interferență politică în urmărirea unor asemenea descoperiri. Academiile ar trebui să convingă nu doar oamenii din propriile țări, ci și și factorii de decizie, la nivel regional și internațional, să permită, să încurajeze și să promoveze circulația transfrontalieră a oamenilor de știință în întreaga lume. Nu ar trebui să existe bariere artificiale în calea mobilității oamenilor de știință care urmăresc dezvoltarea științei fundamentale.
În același timp, tradiția în știința fundamentală a favorizat adesea cercetătorul individual. Sistemul de recunoaștere în știință recompensează, de regulă, un savant - o persoană care conduce propriul laborator și propria echipă de cercetare. Totuși, în cazul marilor probleme care afectează umanitatea, descoperirile mici și izolate nu sunt întotdeauna suficiente pentru a produce adevărate progrese decisive.
De aceea, este esențial să dezvoltăm mecanisme care să stimuleze colaborarea largă, nu doar în cadrul unei singure instituții, ci și între instituții și între țări. Noi proceduri de finanțare, care să susțină nu doar cercetarea interdisciplinară, ci și cercetarea colaborativă dincolo de frontiere, ar reprezenta o cale importantă pentru a progresa în soluționarea celor mai dificile probleme.
Ne puteți oferi un exemplu concret al unui asemenea efort colaborativ internațional?
Randy Schekman: Desigur. Din propria experiență pot spune că am beneficiat de sprijinul unei fundații private pentru dezvoltarea unei rețele internaționale de cercetare colaborativă, dedicate înțelegerii mecanismelor fundamentale ale bolii Parkinson. Un filantrop cu o viziune remarcabilă a investit un miliard de dolari pentru constituirea unor echipe interdisciplinare și internaționale, care colaborează pentru atingerea unui obiectiv comun: înțelegerea bazei moleculare și celulare a acestei boli. Un asemenea model de colaborare permite realizarea unor descoperiri care ar fi mult mai dificil de obținut de laboratoare care lucrează independent. Acesta este un exemplu convingător de efort colaborativ internațional care poate fi folosit pentru abordarea celor mai mari probleme științifice și societale.
Domnule profesor Randy Schekman, la finalul acestui dialog, țin să Vă mulțumesc pentru timpul acordat acestui interviu și pentru deschiderea cu care ați împărtășit experiențe, reflecții și perspective din activitatea dvs. Asemenea discuții aduc mai mult decât informație – oferă context, sens și repere pentru înțelegerea proceselor din spatele deciziilor și rezultatelor. Vă dorim succes în continuare în activitatea dvs și în proiectele pe care le coordonați.
Interviul cu Laureatul Premiului Nobel, Profesorul Randy Schekman este publicat în Revista „Literatura și Arta”, Nr. 30 (4219) din 23 iulie 2026, pagina 2.
