- Vizualizări: 192
La 22 martie 2023, în Sala Azurie a AȘM, s-a întrunit în ședință Sesiunea a XI-a a Adunării Generale a Academiei de Științe a Moldovei. Problema principală din agenda de lucru a fost aprobarea rapoartelor conducătorilor Secțiilor de Științe ale AȘM privind dezvoltarea științei în domeniile de competență și activitatea Secțiilor de științe în anul 2022. Dar mai întâi, în debutul acestui eveniment, acad. Ion Tighineanu și-a exprimat bucuria de a-i felicita pe cei 19 membri corespondenți noi aleși la 10 martie curent, prezenți în calitatea respectivă la primul lor eveniment, subliniind importanța alegerilor în contextul necesității de fortificare a corpului academic.
În prezent, lista personalului scriptic al Adunării Generale a Academiei de Științe este constituită din 114 membri, inclusiv 38 de membri titulari, 38 de membri corespondenți și 38 de membri desemnați ai Secțiilor de științe – doctori habilitaţi şi doctori. Cu trei cifre de 38 ne-am ales în rezultatul unui concurs de împrejurări, a unui hazard, s-ar putea zice. Până când ele se vor modifica – acest potențial intelectual să aducă noroc, succese și prosperare Academiei de Științe.
În lista personalului scriptic al sesiunii curente a Adunării Generale s-au înscris 98 de persoane, care și-au confirmat prezența online (pe platforma ZOOM) sau prezența fizică în Sala Azurie a AȘM. Celelalte persoane au lipsit motivat din diferite cauze. Prin urmare, Adunarea a fost deliberativă, prezența constituind mai mult de 2/3 din personalul scriptic.
Conform Agendei de lucru, președintele Ion Tighineanu a ținut să evidențieze câteva aspecte din activitatea per ansamblu a AȘM. Ea a fost orientată spre promovarea adevărului științific și a valorilor noastre spirituale și morale. AȘM a fost acea forță motrică care a dus știința țării în spațiul european de cercetare, Republica Moldova devenind primul stat din Parteneriatul Estic care a reușit, începând cu 1 ianuarie 2012, asocierea la Programele comunitare Cadru. După mai mulți ani, la 23 iunie 2022, Consiliul Europei a acordat Republicii Moldova statut de țară candidat pentru aderare la Uniunea Europeană.
Internaționalizarea științei din Republica Moldova și integrarea ei în spațiul european de cercetare, consolidarea relațiilor științifice cu echipe de cercetare din alte state reprezintă o prioritate strategică pentru Academia de Științe, a subliniat acad. Ion Tighineanu. În context, a menționat două inițiative ale conducerii AȘM, realizarea cărora au avut un impact în societate. Una dintre ele ține de crearea platformelor de comunicare în domeniile de importanță majoră pentru țara noastră, în cadrul cărora sunt susținute prelegeri publice nu doar de cei mai buni experți autohtoni, dar și de personalități notorii din străinătate, inclusiv președinți și vicepreședinți de academii, precum și un număr impunător de Laureați ai Premiului Nobel.
Platformele de comunicare au avut și continuă să aibă o importanță deosebită în informarea societății noastre cu privire la provocările din ultimii ani, fie generate de pandemia de COVID-19, fie de războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina, de schimbările climatice tot mai pronunțate sau cu privire la importanța cercetării în lumea modernă, inclusiv a științei fundamentale care are un rol decisiv în asigurarea dezvoltării sustenabile a statelor lumii.
A doua inițiativă, nominalizată de președintele AȘM, ține de crearea Comisiilor de Experți pe astfel de domenii prioritare ca medicina, agricultura, schimbările climatice, patrimoniul cultural, aprobate la ședințele Prezidiului AȘM din 30 ianuarie și 21 martie curent. Este îmbucurător faptul că în componența Comisiilor de experți au fost incluse și personalități notorii de peste hotare, ceea ce asigură o calitate înaltă a documentelor elaborate și a recomandărilor propuse. Merită a fi subliniată aici contribuția prof. Rattan Lal din SUA la elaborarea Raportului despre starea agriculturii și a științelor agricole, în fruntea acestei Comisii fiind directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia”, membrul corespondent Boris Boincean. Și o noutate de ultimă oră: este inițiat crearea Centrului Interdisciplinar de Suport al Proiectelor Europene (CISPE), care prevede implicarea experților notorii din țară și de peste hotare.
Un alt moment semnificativ. Academia de Științe a Moldovei a susținut inițiativa deputaților PAS, votată în lectura finală la 16 martie curent în Parlament, de a substitui în textul legilor Republicii Moldova și în Constituție sintagma „limba moldovenească” cu sintagma „limba română”. Astfel, a fost recunoscut adevărul științific, readucerea în normalitate legislativă a denumirii corecte a limbii noastre, care va pune capăt speculațiilor și discuțiilor inutile, purtate de-a lungul anilor în jurul acestei probleme. Această decizie, mult așteptată, va spori imaginea republicii noastre în lume și va asigura procesul de integrare europeană. Amintesc că poziția AȘM cu referire la limba română, aprobată prin Hotărârile Prezidiului din 1994 și a Adunării Generale a AȘM din 1996, rămâne irevocabilă.
Poziția Academiei de Științe a Moldovei a fost expusă tranșant și fără echivoc cu privire la condamnarea războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, declanșat la 24 februarie 2022. Un exemplu revelator, în acest sens, constituie recenta prelegere publică cu genericul „Războiul agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei: cauze, desfășurare, urmări”, susținută la AȘM de prof. univ. Anatol Petrencu la un an de la invazia Federației Ruse asupra Ucrainei.
În continuare, Adunarea Generală a AȘM a examinat chestiunea „Cu privire la aprobarea rapoartelor conducătorilor Secțiilor de Științe ale AȘM, vicepreședinți ai Academiei de Științe a Moldovei, privind dezvoltarea științei în domeniile de competență și activitatea Secțiilor de științe în anul 2022”. Rând pe rând, de la tribuna Adunării Generale, au prezentat rapoartele de activitate acad. Boris Gaină și acad. Eva Gudumac pentru Secția Științe ale Vieții; mem. cor. Svetlana Cojocaru pentru Secția Științe Exacte și Inginerești; mem. cor. Victor Moraru pentru Secția Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte. La final, raportorii au răspuns la întrebările celor prezenți în sală și online.
În cadrul dezbaterilor pe marginea rapoartelor prezentate, au luat cuvântul dr. hab. Vasile Botnari, mem. cor. Viorel Prisăcaru, dr. hab. Mihail Rapcea, mem. cor. Constantin Gaindric, care s-au referit cu aprecieri la unele rezultate științifice din domeniile lor de activitate. Totodată, savanții și-au exprimat îngrijorarea față de situația, în care s-a pomenit știința, ca rezultat al reformei în domeniu întreprinse de autorități în ultimii cinci ani. Astfel, nivelul de finanțare al cercetării este extrem de mic, degradează în continuare baza tehnico-materială a institutelor, scade nivelul de viață al cercetătorilor, tinerii părăsesc știința.
În proiectul de Hotărâre al Sesiunii a XI-a a Adunării Generale a Academiei de Științe a Moldovei „Cu privire la aprobarea rapoartelor despre activitatea Secțiilor de Științe ale AȘM în anul 2022”, acad. Grigore Belostecnic, președintele Comisiei de redactare (membri ai Comisiei fiind mem.cor. Veaceslav Ursachi și mem. cor. Svetlana Șciuca ) a propus unele redactări de conținut, urmând ca acest document să fie redus ca volum și să includă în varianta finală unele propuneri, doleanțe, care au răsunat în cadrul discuțiilor.
În baza materialelor examinate la Adunarea Generală a Academiei de Științe a Moldovei din 22 martie, va fi alcătuit Raportul despre starea științei în Republica Moldovei, care va fi discutat și aprobat în prima jumătate a lunii mai.
O altă chestiune din Agenda de lucru a Adunării generale a AȘM a vizat „Informația despre clădirea Academiei de Științe a Moldovei ca monument de importanță națională”, prezentată de dr. hab. Liliana Condraticova, secretar științific general al AȘM. Comunicarea a captivat atenția celor prezenți prin documentele inedite de arhivă, istoria construirii acestui edificiu din centrul Chișinăului, dar și prin problema includerii clădirii Academiei de Științe a Moldovei în Registrul mоnumеntеlоr Republicii Moldova ocrotite de stat ca monument de valoare istorică, arhitecturală și artistică. Sediul AȘM (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 1) a fost construit în anii 1951–1955, conform proiectului arhitecților Valentin Mednec și Aleksandr Vedenkin.
Tatiana ROTARU
