A avut loc Adunarea Generală a Secției Științe Exacte și Inginerești de raportare a activității pentru anul 2021

Au început Adunările Generale ale secțiilor de științe ale AȘM privind raportarea activității în anul 2021. Prima la raport a fost invitată Secția Științe Exacte și Inginerești, prezentându-și activitatea la 16 februarie 2022.

Pe ordinea de zi au fost introduse două subiecte:

1.Raportarea activității Secției în anul 2021, raportor mem. cor. Svetlana Cojocaru, vicepreședinte al AȘM;

2.Aprobarea rapoartelor de activitate ale membrilor titulari și membrilor corespondenți (în cadrul Adunării membrilor titulari și membrilor corespondenți).

Adunarea a fost deliberativă, întrunind numărul necesar de membri. Din cadrul Secției științe exacte și inginerești fac parte 13 membri titulari, 7 membri corespondenți și 15 membri desemnați ai secției.

Înainte de a trece la prezentarea raportului secției, membrii Adunării Generale au ținut un minut de reculegere în memoria academicianul Sveatoslav Moscalenco, care s-a stins din viața la 29 ianuarie 2022.

M.c. Svetlana Cojocaru a prezentat Adunării Generale cele mai relevante rezultate obținute de membrii titulari și corespondenți ai AȘM, membrii desemnați ai secției, organizațiile publice din sfera cercetării și inovării cu activități din domeniul științelor exacte și inginerești, care includ 6 institute și 4 universități:

Institutul de Chimie

Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale

Institutul de Energetică

Institutul de Fizică Aplicată

Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „D.Ghițu”

Institutul de Matematică și Informatică „V. Andrunachievici”

Universitatea de Stat „A. Russo” din Bălți (științe exacte și inginerești)

Universitatea de Stat din Moldova (științe exacte și inginerești)

Universitatea de Stat din Tiraspol (științe exacte și inginerești)

Universitatea Tehnică din Moldova (științe exacte și inginerești).

Astfel au fost prezentate elaborările grupului de cercetători a acad. Aurelian Gulea și echipa (USM); grupul dr.hab. Vasile Lozan (ICh); grupul dr.hab. Fliur Macaev (ICh); grupul dr.hab. Ion Bulhac (ICh); grupul dr.hab. Veaceslav Kulcițki (ICh); grupul acad. Gheorghe Duca (ICh); grupul dr.hab. Igor Povar (ICh); grupul acad. Leonid Culiuc (IFA); grupul dr.hab., Vasile Tronciu (UTM); grupul acad. Anatolie Sidorenko (IIEN); grupul dr. Eduard Monaico (UTM); grupul acad. Ion Bostan (UTM); grupul dr.hab. Viorel Bostan (UTM); grupul dr. Mihai Tîrsu (IE); grupul dr. Igor Nicoară (IGS).

M.c. Svetlana Cojocaru a prezentat, totodată, informația privind participările în proiectele de cercetare, inclusiv: monografiile, capitole în monografii, articole în reviste cu FI>1, articole în alte reviste naționale și internaționale, articole în culegeri, teze la conferințe. De asemenea, a fost raportată activitatea de brevetare (brevete obținute și cereri de brevete). Raportarea a inclus și audierile publice ale proiectelor de cercetare (bilaterale, multilaterale, proiecte de inovare și transfer tehnologic). Raportul a inclus participarea la organizarea și desfășurarea Săptămânii științei (7-12 iunie 2021), distincțiile de stat (acad. Aurelian Gulea – „Ordinul Republicii”), precum și distincțiile și premiile acordate de AȘM.

Un capitol aparte a fost rezervat informațiilor privind problemele și dificultățile parcurse în anul de referință, acestea fiind selectate în cadrul audierilor publice de la conducătorii de proiecte. Dificultăți au fost create ca rezultat al reducerilor inițiale a bugetelor proiectelor și anume: Impactul negativ al reducerii cu circa 30%, din start, a finanțării proiectelor instituționale, demarate în 2020, persistă pe parcursul întregii perioade a derulării proiectelor, întrucât, în cea mai mare parte, această reducere a fost efectuată din contul mijloacelor preconizate pentru achiziția materialelor și a unor dispozitive indispensabile pentru asigurarea lucrărilor experimentale (acad. L. Culiuc); dificultăți ce indică parcursul anevoios la achiziționarea bunurilor în proiect. Aici s-a subliniat: Finanțarea trebuie planificată sau repartizată pe articole sau coduri economice la începutul anului și nu poate fi modificată pe parcurs (cu excepția delegațiilor și acestea doar din cauza pandemiei); Este imposibil de revăzut din timp toate necesitățile din proiect, care pot apărea pe parcursul realizării lucrărilor; Mai mult ca atât, pe parcursul realizării proiectului prețurile unor componente necesare a crescut considerabil, comparativ cu cele inițial planificate, iar operarea modificărilor în devizul de cheltuieli este greu de realizat (m.c. A. Dicusar, m.c. Gaindric, dr. M. Tîrșu ș.a). O serie de dificultăți au fost invocate în promovarea cadrelor. În context, s-a specificat că, cadrul normativ existent creează dificultăți pentru promovarea cadrelor și creșterii profesionale, făcând practic imposibilă avansarea în post a personalului de cercetare pe parcursul derulării proiectului (dr. I. Nicoară); dificultăți la identificarea surselor financiare pentru achitarea sporului pentru titlu științific în cazul când un cercetător a susținut teza de doctor sau doctor habilitat în procesul derulării proiectului (dr. V. Kravțov).

Alte dificultăți au vizat imposibilitatea procurării echipamentului performant din lipsă de finanțare și realizării unor cercetări, în particular, ale celor experimentale în centrele științifice de peste hotare; insuficiența cadrelor tinere agravată de situația instabilă în cercetare, imposibilitatea creșterii în carieră; necesitatea unei interacțiuni mai flexibile între institute (conducători de proiecte) și organizații finanțatoare; neconcordanțe în actele normative care creează probleme în activitatea institutelor de cercetare.

Au fost conturate două propuneri și activități de perspectivă și anume:

Identificarea mecanismelor de valorificare a impactului audierilor publice ale rapoartelor pe proiectele de cercetare finalizate asupra procesului de cercetare și inovare;

Accelerarea proceselor de modificare a actelor normative existente referitoare la domeniile de cercetare și inovative – „Acum ori niciodată!”

Întrucât raportul nu a putut reflecta toate rezultatele activității cercetătorilor din cadrul secției, dr.hab. Veaceslav Ursachi, adjunct al conducătorului Secției, a venit cu anumite explicații, precizând că toate rezultatele se vor regăsi în raportul anual care va fi prezentat în luna martie curent.

Adjunctul conducătorului Secției a făcut și o succintă prezentare a fișelor de raportare ale membrilor titulari și corespondenți, trecând în revistă cele mai relevante rezultate ale acestora.

Raportul de activitate al Secției științe exacte și inginerești, precum și activitatea membrilor titulari și corespondenți au fost votate, în unanimitate, de către membrii Adunării Generale a Secției.

La finele Adunării a luat cuvântul președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, aducând mulțumiri vicepreședintelui Svetlana Cojocaru pentru prezentarea unui raport desăvârșit, dlui dr.hab. Veaceslav Ursachi pentru sinteza impecabilă realizată, precum și membrilor secției pentru rezultatele obținute. Chiar daca a fost raportată o activitate științifică de apreciat, în ciuda tuturor dificultăților, președintele AȘM a atenționat că se așteaptă timpuri și mai dificile pentru comunitatea științifică și dacă nu va fi modificat cadrul normativ privind finanțarea instituțională, cercetătorii nu vor mai putea face față provocărilor de ordin financiar. În acest sens, președintele Tighineanu a îndemnat la consolidare, căci, consideră academicianul, numai astfel se va reuși o schimbare în bine. „Trebuie să avem o viziune consolidată, trebuie să demonstrăm că suntem o comunitate consolidată și să sperăm că vom convinge guvernanții că trebuie să fie făcută ordine privind modul de finanțare. Trebuie să intrăm în anul viitor cu o nouă paradigmă a finanțării”, a conchis președintele AȘM.

Notăm, că la 17 februarie curent va avea loc Adunarea Generală a Secției științe ale vieții, iar la18 februarie – Adunarea Generală a Secției științe sociale, economice, umanistice și arte.

Eugenia Tofan,

AȘM