- Представления: 49
Pentru studiile asupra fenomenelor haotice și aparent aleatorii trei profesori au devenit laureați ai Premiul Nobel pentru fizică în 2021.
Syukuro Manabe (Universitatea Princeton, SUA) și Klaus Hasselmann (Institutul Max Planck pentru Meteorologie din Hamburg, Germania) au pus bazele cunoașterii despre clima Pământului și modul în care umanitatea o influențează.
Giorgio Parisi (Universitatea Sapienza din Roma, Italia) este apreciat pentru contribuțiile revoluționare la teoria materialelor dezordonate și a proceselor aleatorii. Sistemele complexe se caracterizează ca fiind aleatorii și sunt greu de înțeles, iar premiul din acest an pune în evidență noi metode pentru a le descrie și a le prevedea comportamentul pe termen lung. Un sistem complex, de o importanță vitală pentru omenire este clima Terrei.
Syukuro Manabe a demonstrat în ce mod nivelurile crescute de dioxid de carbon din atmosferă duc la creșterea temperaturilor la suprafața Pământului. În anii 1960, domnia sa a condus dezvoltarea modelelor fizice ale climei Pământului și a fost primul om de știință care a explorat interacțiunea dintre echilibrul radiațiilor și transportul vertical al maselor de aer. Munca sa a pus bazele dezvoltării modelelor climatice actuale.
Aproximativ zece ani mai târziu, Klaus Hasselmann a creat un model care leagă vremea și clima, răspunzând astfel la întrebarea de ce modelele climatice pot fi fiabile, în pofida vremii schimbătoare și haotice. De asemenea, a dezvoltat metode pentru identificarea semnalelor specifice, a amprentelor digitale, pe care atât fenomenele naturale, cât și activitățile umane le imprimă în climă. Metodele sale au fost folosite pentru a demonstra că temperatura crescută în atmosferă se datorează emisiilor umane de dioxid de carbon. În 1980, Giorgio Parisi a identificat tipare ascunse în materiale complexe dezordonate. Descoperirile sale se numără printre cele mai importante contribuții la teoria sistemelor complexe. Acestea fac posibilă înțelegerea și descrierea multor materiale și fenomene aparent complet aleatorii, nu doar în fizică, dar și în alte domenii foarte diferite, cum ar fi matematica, biologia, neuroștiința și învățarea automată.
Mai multe informații sunt disponibile la link-ul https://www.nobelprize.org/prizes/physics/2021/summary/
Dr. Tudor Braniște
Secția Management Academic și Relații Externe
