Rezultate științifice valoroase obținute în anul 2020 prin implementarea proiectelor de cercetare în cadrul organizațiilor din domeniile cercetării și inovării

22.01.2021
Unique visitors: 979

În perioada 18 noiembrie – 2 decembrie 2020, în scopul evaluării rezultatelor obținute în cadrul implementării proiectelor din domeniile cercetării și inovării, s-a desfășurat raportarea rezultatelor obținute în cadrul Programelor de Stat (2020–2023), etapa anului 2020. Rapoartele pe proiectele de cercetare au fost audiate la ședințele consiliilor științifice ale institutelor de cercetare sau ale senatelor universitare, fiind delegați experți din cadrul Secțiilor de științe ale AȘM, conform Instrucțiunii cu privire la audierea publică a rezultatelor din cadrul proiectelor de cercetare și inovare, aprobată de Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare.

Ca urmare a desfășurării audierii publice a rezultatelor din cadrul Programelor de Stat, etapa anului 2020, Prezidiul Academiei de Științe a Moldovei a decis prezentarea sumară a celor mai relevante rezultate obținute în cadrul organizațiilor din domeniile cercetării și inovării.

 

Rezultate științifice valoroase obținute prin implementarea proiectelor de cercetare

la Institutul de Fizică Aplicată (IFA) în anul 2020

 

I) Pentru o serie de compuși multiferoici sau supraconductori a fost determinată diagrama de fază completă câmp magnetic – temperatură sau câmp magnetic – compoziție prin studiul propagării ultrasunetului și magnetizării în câmpuri magnetice puternice de până la 110 T sau prin cercetări complexe structurale, magnetice, de transport al sarcinii și capacității termice. În compusul multiferoic MnCr2S4 au fost evidențiate stări magnetice neconvenționale cu aranjarea complexă a spinilor ionilor de mangan și crom. În compusul GeV4S8 cu structura spinel lacunară au fost evidențiate tranziții neconvenționale și o secvență de stări magnetice, polare și orbitale diferite. Pentru sistemul supraconductor Rb0.8Fe1.6Se2-zSz cu temperatura critică înaltă a fost construită diagrama de fază T-z, care descrie stările de bază și evoluția lor în funcție de substituția anionică.

Materialele multiferoice sunt de perspectivă pentru elaborarea dispozitivelor de memorie cu capacitatea de înregistrare sporită, iar materialele ce manifestă supraconductibilitate neconvențională sunt de perspectivă pentru energetica modernă.

Executori: dr. Viorel Felea, dr. Lilian Prodan, dr. Dorina Croitori, dr. hab. Vladimir Țurcan

Rezultatele au fost publicate în următoarele lucrări:

1. V. Felea, P. T. Cong, L. Prodan, D. I. Gorbunov, T. Nomura, Y. Skourski, S. Zherlitsyn, J. Wosnitza, Z. Wang, A. Miyata, O. Portugall, S. Widmann, H.-A. Krug von Nidda, J. Deisenhofer, V. Tsurkan, A. Loidl. High-field phase transitions in the orbitally ordered multiferroic GeV4S8. Phys. Rev. B 101, 064413 (2020).

2. T. A. Miyata, H. Suwa, T. Nomura, L. Prodan, V. Felea, Y. Skourski, J. Deisenhofer, H.-A. Krug von Nidda, O. Portugall, S. Zherlitsyn, V. Tsurkan, J. Wosnitza, A. Loidl. Spin-lattice coupling in a ferrimagnetic spinel: The exotic H–T phase diagram of MnCr2S4 up to 110. Phys. Rev. B 101, 054432 (2020).

3. D. Croitori, I. Filippova, V. Kravtsov , A. Günther, S. Widmann, D. Reuter, H.-A. Krug von Nidda, J. Deisenhofer, A. Loidl, V. Tsurkan. Structure, superconductivity, and magnetism in Rb1−xFe1.6Se2−zSz. Phys. Rev. B 101, 054516 (2020).

 

 

II) A fost demonstrată eficiența cristalelor dicalcogenurilor metalelor de tranziție pentru generarea radiației terahertz la excitare optică. S-a stabilit că mecanismul acestui efect constă în acumularea dipolilor electrici ai excitonilor la excitare cu energia cuantelor corespunzătoare benzii interzise a cristalelor multistratificate MoS2, MoSe2, și WSe2 și crearea rapidă a câmpului electric intern în cristale.

 

Executori: acad. Leonid Culiuc, cerc. șt. Alexandru Micu

Rezultatele au fost publicate în lucrarea:

I. Nevinskas, R. Norkus, A. Micu, L. Kulyuk, K. Sushkevich, A. Krotkus. Terahertz pulse emission from photoexcited bulk crystals of transition metal dichalcogenides. J. Phys. D: Appl. Phys. 54, 115105 (2021).

 

 

III) A fost propus un model pentru descrierea tranzițiilor de spin în compuși mononucleari CoII și în sisteme cu clusteri trinucleari Fe-Co-Fe.

Executori: dr. hab. Sofia Klochișner, dr. hab. Serghei Ostrovschi

Rezultatele au fost publicate în următoarele lucrări:

  1. S. I. Klokishner and S. M. Ostrovsky, Interplay of Jahn-Teller Ordering and Spin Crossover in Co(II) Compounds. Magnetochemistry 6, 62 (2020).
  2. S. M. Ostrovsky and S. I. Klokishner. Modeling of Electron Transfer in a Linear Trinuclear Fe–Co–Fe Complex: Magnetic and Polarizability Properties. J. Phys. Chem. 124, 18, 3618-3625 (2020).

 

 

IV) Au fost sintetizați nanoclusteri heterometalici oxo-hidroxo-carboxilat în baza precursorilor hexanucleari {Mn6} cu cel mai mare număr de atomi actualmente cunoscuți.

Executori: dr. Victor Kravțov, cerc. șt. Mariana Darii, dr. Svetlana Baca

Rezultatele au fost publicate în lucrarea:

M. Darii, V. Ch. Kravtsov, K. Krämer, J. Hauser, S. Decurtins, S.-X. Liu, M. Affronte, S. G. Baca. Aggregation of a Giant Bean-like {Mn26Dy6} Heterometallic Oxo-Hydroxo-Carboxylate Nanosized Cluster from a Hexanuclear {Mn6} Precursor. Cryst Growth Des. 20, 33-38 (2020).

 

 

V) A fost dezvoltată ingineria de cristale pentru obținerea compușilor multi-componenți ai hexaaminelor de cobalt(III) cu efecte împotriva bacteriilor oncogenice ale plantelor.

 

Executori: dr. Svetlana Baca, cerc. șt. Mariana Darii, dr. Pavlina Bouroş

Rezultatele au fost brevetate:

  1. S. Baca, O. Sultanova. Aplicarea compusului 1,10-fenantrolină în calitate de inhibitor al dezvoltării cancerului la viţă de vie.  Brevet de Invenție nr. MD 1459 Y 2020.10.31.
  2. S. Baca, O. Sultanova, M. Darii, P. Bouroş. Compusul hexaminăcobalt(III) triclorură bis(1,10-fenantrolină) trihidrat cu proprietăţi de inhibitor al dezvoltării cancerului la vița de vie. Hotărâre pozitivă A 2019 0039, 2019.05.13

 

 

În anul 2020 cercetătorii din cadrul IFA au publicat 5 lucrări științifice în reviste cu factor de impact (IF) mai mare decât 5; 26 – cu IF între 3 și 5; 29 – cu IF între 1 și 3; 15 – cu IF între 0.3 și 1 (în total – 75 de lucrări în reviste cu factor de impact).

Au fost publicate 14 articole în alte reviste internaționale; 16 – în reviste naționale; 24 – în lucrări ale conferințelor științifice internaționale; 18 – în teze ale comunicărilor la congrese, conferințe, simpozioane.

Au fost obținute 13 brevete de invenție. Elaborările cercetătorilor au fost apreciate prin conferirea a 17 medalii la expoziții internaționale, dintre care 7 medalii de aur, 5 medalii  de argint și 5 medalii de bronz.

La Institutul de Fizică Aplicată au fost efectuate cercetări în 8 proiecte din cadrul Programelor de Stat 2020-2023, 5 proiecte din cadrul Programului bilateral cu Republica Belarus, 2 proiecte din Programul European Orizont 2020, 2 proiecte din Programul ERA.Net RUS Plus și un proiect din Oferta de soluții de cercetare-inovare privind combaterea și atenuarea impactului pandemiei COVID-19.

În cadrul Clusterului Inovativ „Elchim-Moldova” IFA realizează, în calitate de partener, un proiect de transfer tehnologic implementat la Întreprinderea Mixtă Uzina „Topaz” SA.

În anul 2020 cercetătorii din cadrul institutului au participat la 6 emisiuni de promovare a științei la posturi de radio, TV și internet, au publicat 11 articole de popularizare a științei în reviste din Republica Moldova. IFA a participat activ la evenimentul Noaptea Cercetătorilor Europeni, ediția 2020. Prezentarea video a instituției este disponibilă la link-ul https://noapteacercetatorilor.md/institutul-de-fizica-aplicata-video.

Institutul de Fizică Aplicată editează revista „Електронная обработка материалов” (EOM), inclusă în Registrul revistelor naționale Categoria A. Versiunea engleză a revistei „Surface Engineering and Applied Electrochemistry” (SEAE) este editată în SUA la Editura Pleiades Publishing și este difuzată de Compania de publcații științifice Springer. Revista SEAE este inclusă în 20 de baze bibliografice internaționale. În cadrul bazei de date Scopus revista este indexată în trei domenii: Materials Science, Engineering, Physics şi în trei secţii: Industrial and Manufacturing Engineering; Surfaces, Coatings, Films; Surfaces and Interfaces. Conform indicatorilor din prima secție, revista este inclusă în categoria 3 (din 4) a revistelor pe plan mondial: 0,775 (SCOPUS, Q3). (www.shimago), H-index = 14.

Din anul 2017 revista SEAE a fost inclusă în baza de date Emerging Sources Citation Index (ESCI), care include revistele indexate WoS.

În anul 2020 au fost lansate 5 numere ale revistei „Електронная обработка материалов”  și 6 numere ale revistei „Surface Engineering and Applied Electrochemistry”.

În anul 2021 cercetătorii științifici ai Institutului de Fizică Aplicată vor continua cercetările în domeniile de competență, în cadrul celor opt proiecte științifice, asumându-și responsabilitatea pentru mai multe activități.

 

Secția Științe Exacte și Inginerești

Sursa:
Categorie: