- Представления: 279
Problema privind vaccinurile anti-COVID-19 și situația epidemiologică generată de virusul SARS-CoV-2 a fost subiectul de pe agenda unei prelegeri publice în regim online, inițiate de Academia de Științe a Moldovei și organizate, la 20 august 2002, în parteneriat cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF) și Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).
Sesiunea a inclus două prelegeri, susținute de personalități notorii ale comunității științifice medicale - prof. Constantin Spânu, renumit epidemiolog, dr. Nicolae Furtună, director ANSP și dr. hab. Adrian Belîi, USMF. Cu titlu de noutate, menționăm că prof. Adrian Belîi este proaspătul Laureat al Premiului Național, care, împreună cu dr.hab. prof. Mihail Ciocanu, directorul Institutului de Medicină Urgentă, un alt nume de rezonanță în medicină, au obținut premiul pentru lucrarea „Abordări inovative în managementul pacienților critici COVID-19 spitalizați în Institutul de Medicină Urgentă”.
În cuvântul său de deschidere, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, a subliniat importanța prelegerilor prezentate, dat fiind că acestea sunt dedicate situației dificile în care ne aflăm actualmente, atacați de coronavirusul de tip nou, care se credea inițial că a venit pentru câteva săptămâni sau luni, dar după cum se vede s-a răspândit fulgerător și nu dă nici un semn de retragere. „Acest virus este foarte schimbător, cu multe mutații și e de mirare că în sec. XXI ne-a găsit absolut nepregătiți la scară globală, planetară. Desigur că toți și, în primul rând, cercetătorii, încearcă din mers să schimbe planurile de activitate. Foarte multe echipe sunt preocupate de elaborarea unor noi vaccinuri. Informație este multă, dar din păcate, nu este credibilă. Și de aceea noi am invitat experți, cei mai buni experți pe care îi avem, să ne spună care este situația reală și la ce să ne așteptăm. Este clar că este o cumpănă pentru civilizație”, a menționat președintele Tighineanu, precizând că acest virus și această pandemie reprezintă o situație nouă și o încercare pentru noi toți și doar prin eforturi consolidate la nivel global, vom putea depăși situația, pentru că, coronavirusul de tip nou nu cunoaște și nu recunoaște hotare.
Președintele AȘM a felicitat laureații Premiului Național 2020, prezenți în sală, dar și pe ceilalți învingători ai prestigiosului concurs național anual din domeniul cercetării, inclusiv, m.c. Constantin Gaindric, prof. Ion Mereuță, prof. Holban Tiberiu, cu echipele de cercetători. Academicianul le-a dorit sănătate și succese notabile pe viitor.
Totodată, președintele Tighineanu a anunțat și o veste tristă legată de plecarea din viață a președintelui Academiei Naționale de Științe din Ucraina, acad. Boris Paton, care s-a stins din viața la 19 august, la vârsta de 102 ani. Președintele AȘM a dat citire unui pasaj din mesajul de condoleanțe expediat la Kiev, în adresa Academiei Naționale de Științe a Ucrainei. „Doi ani în urmă am vizitat Academia Națională de Științe a Ucrainei care împlinea 100 de ani și tot atunci am sărbătorit și aniversarea a 100 de ani a academicianului Boris Paton. A fost o personalitate de cel mai înalt rang, inclusiv la scară internațională”, a spus președintele Tighineanu.
„Onorată asistență academică, pentru noi, medicii, această perioadă de pandemie, astăzi, este o provocare. Din cele studiate din cărți noi doar ne-am imaginat ce este pandemie și când s-a declarat credeam că este o glumă. Vedem însă că realitatea este mult mai dură și toate tehnologiile moderne, toate mințile științifice nu fac față acestui mutant, acestui virus SARS CoV-2”, a spus în cuvântul său de salut rectorul USMF, dr.hab. prof. Emil Ceban, exprimând în context certitudinea că sistemul de sănătate din RM este la grea încercare și de aceea, medicina a mers pas în pas cu știința, pentru că nu poate fi medicină fără știință și viceversa. Rectorul Ceban a subliniat că în această perioadă, cu toată duritatea realității în care ne-am pomenit, comunitatea academică științifică, medicală din republică, paralel cu activitatea clinică, încearcă să studieze, să identifice soluții, inclusiv pe baza experienței colegilor din țările vecine. „Pe parcurs s-au schimbat multe lucruri, s-au schimbat tactici, se schimbă metode de tratament, se reevaluează protocoalele clinice internaționale, respectiv și cele naționale. Sigur că salvarea, despre care toți vorbesc, este vaccinul și astăzi toate aceste discuții atât în mediile științifice, medicale, academice, cât și în întreaga societate sunt contradictorii. Discuțiile vor continua până va fi perfectată în așa mod ca să dispară această maladie din punct de vedere științific, metodic, clinic și desigur, aplicativ”, a punctat prof. Emil Ceban. Rectorul a mulțumit experților care revin din medicina clinică pentru a-și împărtăși experiența, opiniile, pronosticul atât referitor la coronavirus, cât și tratamentul și metodele de profilaxie de viitor pe care le așteptăm cu nerăbdare.
În prelegerea sa „Vaccinuri anti-COVID-19: realizări și probleme. Situația epidemiologică în Republica Moldova”, prof. Constantin Spînu a făcut o recapitulare a informației existente referitor la tehnologiile aplicate pentru elaborarea vaccinului, prezentând realitatea la zi și problemele care apar la acest subiect. În context, a fost abordată, în premieră, situația privind elaborarea vaccinurilor contra virusului SARS-CoV-2 în diferite țări și perspectivele implementării în corespundere cu regulamentele internaționale, racordate la exigențele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). De asemenea, a fost expusă evoluția morbidității prin COVID în Republica Moldova.
În contextul situației încordate, în care s-a pomenit o lume întreagă, prof. Constantin Spînu a precizat că pe zi ce trece sporește numărul bolnavilor și respectiv apare întrebarea: când totuși va apărea vaccinul anti-COVID. „Sunt diferite păreri, sunt diferite anunțuri, sunt diferite speculații, potrivit cărora o țară deja a ajuns să pună pe masă vaccinul. Dar să reținem că sunt anumite cerințe pe care trebuie să le respectăm, cerințe internaționale, cerințe care trebuie respectate”, a subliniat renumitul epidemiolog, specificând că fiecare vaccin are mai multe faze de dezvoltare, inclusiv, faza de laborator, de studiul în baza laboratorului, în ce măsură se demonstrează că nu are efecte averse, că nu este toxică etc. Trebuie de efectuat studiul in-vitro pe animale de laborator, de asemenea, se studiază daca are acțiune imunologică, dacă demonstrează apariția anticorpilor, trebuie să le demonstreze fiecare vaccin. După ce se demonstrează că nu este toxică, se trece la testarea voluntarilor, un număr restrâns de persoane cu scopul de a demonstra că vaccinul nu induce la stări averse serioase. Urmează faza a doua care include un număr mai mare de persoane, care trebuie să demonstreze că într-adevăr vaccinul aduce imunitate. Faza a treia include un număr mult mai mare de persoane, peste 10 000, aceasta fiind și faza decisivă. „Dacă aceasta într-adevăr demonstrează protecție colectivă și nu dezvoltă boală, se pune în mișcare un număr mare de persoane care se află, de pildă, în focar și este expusă acestui factor de a se infecta. Mai mult ca atât, se demonstrează dacă apare această imunitate, cât durează ea, care este pragul de protecție, care este titlul de anticorpi specifici care se dezvoltă față de acest COVID și care e acesta. Se analizează dacă îndeplinește cerințele impuse, apoi urmează calificarea Organizației Mondiale a Sănătății”, a explicat expertul.
Făcând referință la totalul tulpinilor vaccinale existente în lume, prof. Spînu a spus că sunt mai mulți de 100 de candidați și 16 tulpini de vaccinare sunt puse în lucru, iar cât privesc discuțiile aprinse pe marginea vaccinului rusesc „sputnic”, „acesta se află pe locul 12 sau 13, cu toată stima față de acele institute în care a fost inițiat”. Deocamdată, a precizat expertul ei au ajuns în prima fază. Este înregistrat, dar este scris negru pe alb, că nu se știe care este nivelul de protecție și nu se cunoaște imunitatea acestui vaccin. Foarte important este și faptul că, dacă nu a intrat în faza 2 și 3, nu a fost folosit pe mai mult de 10 000 de persoane, nu este pus în evidență, care este eficacitatea lui imunologică, că acesta într-adevăr poate fi aplicat. „Cu alte cuvinte, nu exista nici dreptul moral de a spune că acest vaccin este gata pentru a fi valorificat, având în vedere că nu a trecut precalificările de profil ale Organizației Mondiale a Sănătății, asta este situația la zi”, a concluzionat renumitul epidemiolog. Eu nu vreau să critic, a spus expertul, dar sunt niște standarde, criterii internaționale de care trebuie să ne conducem. „Actualmente, sunt patru vaccinuri, inclusiv, unul din China, unul din SUA, care deja au pășit în faza a treia și aceste studii bazate pe dovezi, care demonstrează că poate fi fabricate în masă, vor dura cel puțin câteva luni”, a declarat prof. Spînu, abordând și o altă întrebare importantă ce ține de monopolul pe care-l va deține țara ce va oferi vaccinul. „De aceea, în cadrul întrunirii Organizației Mondiale a Sănătății cu Asociația Globală de Vaccinări și Imunizări s-a discutat problema alocării unui fond de un miliard de dolari, pentru a iniția fabricarea în masă a vaccinului și s-a convenit ca trebuie să fie fabricate pentru 20 % din populația globală”, a rezumat expertul.
Dr. hab. prof. Adrian Belîi, șef al Secției de anestezie și terapie intensivă a Institutului de Medicină Urgentă a ținut un curs referitor la tratamentele convenționale și cele experimentale în terapie intensivă și a relatat despre unul din tratamentele experimentale bazat pe plasma convalescentă. Prof. Adrian Belîi a comunicat despre experiența acumulată cu acest tratament în Institutul de Medicină Urgentă, în comparație cu rezultatele din alte țări. Totodată, specialistul a trecut în revistă experiența cu tratamentele dovedite de a fi eficiente și cele care și-au dovedit ineficiența pe parcursul acestei perioade, pentru a împărtăși această experiență și altor colegi.
Ca un sinopsis al cursului referitor la tratamentele convenționale și experimentale ale pacientului critic tratat în unitățile de terapie intensivă, prof. Adrian Belîi a menționat că la baza tratamentului pentru COVID-19 este cel suportiv, ce constă în oxigeno-terapie, suportul ventilator care este bazat pe ventilarea non-evazivă și, în cazul de eșec, pe ventilarea pulmonară invazivă. „Ca importanță, tratamentele coagulante care reprezintă baza intervențiilor medicamentoase și într-o fază ulterioară crește importanța tratamentului de imunosupresor pentru grupul de pacienți care fac o furtună citochimică. Acestea sunt tratamentele fundamentale care au fost asociate cu o rată minimă de mortalitate comparativ cu alte tratamente”, a declarat șeful Secției IMU.
Prof. Belîi a remarcat că pe parcursul acestor luni s-a constatat că nici un antiviral nici hidroxi-clorochina nu a atins efectul sperat. „La momentul actual, în lume, se află pe rol mai mult de 1300 de studii înregistrate doar pe portalul Clinical Trials.gov, în care sunt testate zeci de substanțe medicamentoase diferite pentru a găsi eficiența. Rezultatele vor fi disponibile mult mai târziu, dar actualmente rămâne ceea ce s-a demonstrat a fi eficient, tratamentul suportiv, tratamentul anti-coagulant și tratamentul imunosupresiv de scurtă durată pentru pacienții de gravitate extremă. Noutatea este comunicarea rezultatelor preliminare ale tratamentului cu plasma convalescentă care reflectă experiența tratărilor la 47 de pacienți din Institutul de Medicină Urgentă și o scurtă trecere în revistă a comunicărilor similare care se desfășoară în alte state.
Întrebat care e opinia sa referitor la vaccinul despre care se discută atât de aprins în societate, expertul a spus că sunt multe țări care sunt în diferite faze de elaborare a vaccinurilor și aceste vaccinuri au ca țintă diferite parți ale moleculelor virusului. Nici o țară însă nu a reușit deocamdată să finalizeze cercetările asupra vaccinurilor, inclusiv Federația Rusă, Statele Unite, oricare altă țară. „Dacă discutăm asupra acestui aspect, și Rusia, și China, și SUA au suficientă competență și tehnologie la dispoziție ca să dezvolte acest tip de medicament, aceste vaccinuri, însă eficiența lor, a tuturor vaccinurilor trebuie aprobată prin studiu de faza a treia, după care să fie răspândite în masă. La momentul dat menționez că nici o țară nu a finalizat faza a treia de cercetare a vaccinurilor”, a conchis prof. Adrian Belîi.
Președintele AȘM le-a mulțumit profesorilor Constantin Spînu și Adrian Belîi pentru prezentările de înaltă ținută științifică, susținute și abordările inovative cu care au venit. În context, academicianul a informat asupra faptului că săptămâna viitoare va fi convocată Comisia AȘM pe coronavirus și pandemie pentru a discuta aceste rezultate, situația curentă și ce-ar putea propune comunitatea științifică în contextul acestei situații critice.
Și rectorul USMF a mulțumit autorilor acestor prelegeri captivante, medicilor din prima linie și celor care sunt în ajutorul lor, începând cu epidemiologi, virusologi etc., tuturor instituțiilor de cercetări științifice. „Numai printr-o abordare științifică putem lucra și lupta cu acest flagel. De aceea, abordarea științifică trebuie să fie în capul mesei și noi, cei care suntem în acest domeniu, împreună cu Academia de Științe, paralel cu activitatea clinică, trebuie să realizăm această activitate de cercetare care este foarte importantă în ziua de astăzi”, a spus retorul USMF.
Evenimentul a fost transmis online și putea fi accesat la link-ul https://idsi.md/tv, privesc.eu.
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
