Experiență inedită de adaptare a tehnologiilor de cultivare la schimbările climatice

14.07.2020
Unique visitors: 362

La invitația fostului conducător al gospodăriei agricole Rădoianca-Prim, Ion Pânzaru, actualmente primar al satului Rădoia, academicianul Teodor Furdui, prim-vicepreședinte de onoare al AȘM, împreună cu doctorul habilitat Vasile Botnari, cercetător științific principal în cadrul Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor, ex-director al acestui Institut, sâmbătă 12 iulie 2020, au evaluat, rezultatele adaptării tehnologiilor de cultivare a  culturilor cerealiere, porumb și  floarea soarelui implementate în Gospodăria  Agricolă Rădoianca-Prim din localitatea Rădoaia, raionul Sângerei, gospodărie cu care prof. Vasile Botnari are o colaborare de peste 10 ani și cu care, fiind director al IGFPP, a realizat mai multe contracte economice și proiecte de transfer tehnologic.

Academicianul Teodor Furdui, care a dat curs fără ezitare invitației, a fost întâmpinat cu căldură de primarul localității, dl Ion Pânzaru, însoțindu-l pe parcursul zilei la sectoarele de implementare. Primarul a exprimat recunoștință academicianului pentru interesul manifestat vizavi de impactul rezultatelor științifice ale colegilor din cercetare și reușitele gospodăriei agricole, pe care a vizitat-o periodic fiind în funcție de prim-vicepreședinte al AȘM, față de situația actuală și starea de lucruri din agricultură.  

La fața locului, academicianul Furdui a luat cunoștință de starea culturilor de grâu, triticale, porumb, floarea soarelui, amplasate pe diferite câmpuri, unde dr. hab. Vasile Botnari, a demonstrat cu convingere și asumare efectele unor noi abordări la menținerea și creșterea plantelor în condiții extremale de mediu. Dl Botnari a mărturisit că actualul șef al gospodăriei, Oleg Pânzaru, de nenumărate ori s-a adresat pentru unele îndrumări tehnologice de înființare și întreținere a culturilor cerealiere de toamnă în condiții de subasigurare cu umiditate, caracteristice unei secete pedologice  cumplite, care, contrar legităților climatice, a continuat să se intensifice și în perioada de iarnă. Întrucât lipsa de umiditate, starea nesatisfăcătoare a parametrilor agrofizici ai solului au condus la înrăutățirea condițiilor de înființare a culturilor cerealiere de toamnă, pentru el ca cercetător a fost și un prilej de a testa unele legități și cunoștințe acumulate anterior în astfel de condiții care, în opinia dânsului, prea  mult diferă de mediile multianuale cu care am fost obișnuiți noi toți până acum.

Savantul a menționat, totodată, că în aceste condiții a realizat încercarea funcționalității unor ipoteze de diminuare a stresului la plante cauzat de condițiile extremale ale factorilor de creștere, pe care le avea de ceva timp, în situații reale de producere: la 550  hectare de culturi cerealiere, 200 hectare de porumb, peste 700 hectare de floarea soarelui, având drept scop diminuarea impactului secetei asupra nivelului de productivitate a plantelor. Sunt nevoit să recunosc că noutatea nu poate fi redată într-un mod simplist, a explicat specialistul, deoarece în fiecare caz aparte trebuie de formulat decizii diferențiat, susține fostul director al IGFPP. Afacerile în agricultură sunt riscante de la sine, dar cu atât mai mult în condiții din start deficitare și situații  imprevizibile. „Recunosc că a fost riscant, ca cercetător, să-mi asum această responsabilitate, trebuia să iau unele decizii mult prea complicate din punct de vedere tehnologic, economic și social, de corectitudinea cărora depinde soarta și viitorul beneficiarului și a multor băștinași din localitatea dată. Am mers pe minimizarea cheltuielilor, cu aplicarea microelementelor, reglatorilor de creștere, fertilizanților în combinație cu substanțe biologice active și  utilizarea măsurilor agrotehnice întru menținerea viabilității și încetinire a procesului de îmbătrânire fiziologică a plantelor”, a spus cercetătorul.

Ceea ce îl bucură însă sunt rezultatele, a spus cu satisfacție savantul. La unele chiar nu se aștepta din cauza condițiilor de secetă, care este un factor foarte agresiv, în cazul dat cu  intensitate mare și de lunga durată. „Mă bucură pe mine ca cercetător la fel ca și pe cei care au realizat aceste culturi”, a spus dl Botnari, chiar dacă producătorul agricol era în situația când nu avea de ales, atunci când și-a încredințat terenurile pentru implementări. Mai mult, prof. Vasile Botnari a dezvăluit că va continua aceste lucrări în condiții de producere și pe viitor, în alte condiții cu actualizarea parametrilor tehnologici și promovarea agriculturii de precizie. Totodată, dumnealui a menționat că este incorect să dăm vina doar pe secetă. În acest an nu doar seceta este cauza situației deplorabile în care s-a pomenit agricultura, dar și extinderea suprafețelor cultivate cu floarea soarelui, îndeosebi, a hibrizilor cu rezistență sporită la erbicide din grupa imidazolinonelor, care au o perioadă lungă de descompunere, mai ales, în lipsă de umiditate în sol, manifestând post acțiune pronunțată în condiții de secetă și după 18-24 de luni de la aplicare.

În măsura posibilităților a diminuat și acest factor, negativitatea căruia asupra plantelor culturilor cerealiere crește direct proporțional cu intensitatea secetei. Întrebat dacă toate aceste rezultate se vor materializa în vreo lucrare științifică, dr.hab. Vasile Botnari, a relatat că evident aceste materiale necesită a fi publicate, doar că el nu are de gând să îmble cu mâna întinsă în căutarea sponsorilor. Acest lucru va fi realizat pe parcurs, când organele responsabile vor conștientiza importanța și rolul științei în soluționarea mai multor probleme cu care se confruntă economia și  societatea noastră. Astăzi este greu de vorbit de o asistență științifică adecvată, corespunzătoare cerințelor de vârf în securitatea alimentară și siguranța a alimentelor. Tergiversarea deciziilor constructive și neglijența activităților legate de cercetare, îndeosebi cea din agricultură, poate conduce la ieșirea de sub control  a unor epitofii și fitotofii  cu consecințe imprevizibile și situații nu mai puțin complicate comparativ cu pandemia provocată de COVID-19.    

Fiind în fincția de prim-vicepreședintele AȘM, respectiv și de coordonator al Secției Științe ale Vieții, academicianul Teodor Furdui, vizita de câteva ori pe an sectoarele experimentale din gospodăria respectivă. A urmărit îndeaproape colaborarea dr.hab. Botnari cu agenții economici din agricultură care au avut încredere în recomandările propuse și și-au încredințat terenurile agricole pentru implementări și n-a greșit. „Am o plăcere și o mândrie deosebită pentru ceea ce văd, urmăresc pe parcursul multor ani și astăzi am avut posibilitatea să reconfirm rezultatele acestor conlucrări de lungă durată, fiind martor al acestui proces de colaborare cu rezultate incontestabile. Mă mândresc și pentru faptul că am putut compara rezultatele obținute de prof. Botnari la câmpurile de grâu, triticale, floarea soarelui, porumb, cu câmpurile altor gospodării agricole, în lipsa asistenței științifice. E o diferență colosală”, a declarat acad. Furdui.

Totodată, academicianul și-a exprimat regretul față de cei care astăzi sunt responsabili de agricultură în țară și nu au conștientizat la justa valoare ce reprezintă știința, știința agricolă, capacitățile creative ale specialiștilor din știință, implicit ale prof. Botnari, care cunoaște în profunzime domeniul. „Dacă ar conștientiza acest lucru, țara noastră nu s-ar afla în situația în care este astăzi. Cei care nu interacționează cu știința și realizările ei, nu colaborează cu oamenii de știință, nu pot fi siguri pentru ziua de mâine. Aș vrea să se schimbe atitudinea celor care sunt astăzi la conducerea țării față de oamenii de știință, fiindcă acest exemplu despre care vorbesc mărturisește încă o dată ca fără știință este imposibil de a avea succese, mai ales, în agricultură”, a rezumat acad. Teodor Furdui.

Amintim că săptămâna trecută președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, împreună cu ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, dl Ion Perju și Secretarul de stat al Ministerului, dr. Mihail Machidon, au efectuat o vizită de lucru la sectoarele de implementare a metodelor de adaptare, a parametrilor tehnologici ai culturilor cerealiere la condițiile de secetă pedologică de lungă durată. Scopul vizitei a fost familiarizarea cu rezultatele asistenței științifice în diminuarea consecinței secetei asupra culturilor agricole în anul curent. Oficialii, de asemenea, au atestat o situație îmbucurătoare a culturilor cerealiere, în pofida condițiilor dure de secetă din acest an.

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM,

s. Rădoaia, r. Sângerei, 11 iulie 2020

Categorie: