- Представления: 18
La început de octombrie, Senatul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău s-a întrunit într-o ședință festivă cu prilejul unui eveniment deosebit: conferirea celei mai înalte distincții universitare – titlului de Doctor Honoris Causa prof. univ. Elena Prus, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei. Noua sală de festivități era arhiplină cu studenți și reprezentanți ai mediului academic, diplomatic și cultural, în semn de respect și gratitudine pentru realizarea unui parcurs academic strălucit.
La deschiderea acestei manifestări, rectorul Alexandra Barbăneagră a rostit cuvinte de considerațiune în adresa prof. univ. Elena Prus, care reprezintă o efigie a culturii umaniste contemporane, un veritabil ambasador al francofoniei și al dialogului intercultural. Opera Domniei sale, de o vastitate și o profunzime remarcabilă, a subliniat rectorul, cartografiază teritorii fascinante ale literaturii universale. Prin lucrări fundamentale precum „Poetica modalităţii la Proust”, „La francosphère littéraire et l’empreinte française”, „Literatura universală – transcendere a capitalului cultural” sau „Nobelul pentru literatură ca patrimoniu geocultural”, autoarea a redefinit modul în care înțelegem geografia literară și miturile fondatoare ale modernității. Cercetările sale ne propun o viziune integratoare, în care literatura devine o formă supremă de transcendere a capitalului cultural și un spațiu privilegiat al libertății.
Conform scenariului acestui eveniment, a urmat Discursul Laudatio prezentat de un cunoscut exeget al literelor – Adrian Ghicov, conf. univ., dr. hab., șef al Catedrei de limba și literatura română a UPSC „Ion Creangă”, care o apreciază pe Elena Prus ca pe un savant de anvergură internațională, ctitor, caligraf, hermeneut, artizan al spiritului și o voce inconfundabilă în studiul literaturii universale și comparate. „Opera științifică a doamnei Elena Prus – însumând peste 350 de publicații, zeci de articole în reviste indexate Web of Science și Scopus, precum și 10 volume de autor de o valoare incontestabilă – reprezintă chiar substanța vizibilă, copleșitoare a unei opere consistente.” Liniile de forță ale preocupărilor investigaționale ale omagiatei țin de domeniile în care ea și-a adus contribuția: critică literară, istoria literaturii și a mentalităților, geo- și sociopoetica, studiile europene, studiile de gen, publicistica. Savantul Elena Prus propune grile de lectură novatoare prin intermediul hermeneuticii rafinate și al unui lexic insolit. Edificiul filologic prusian investigat aici se manifestă ca o geografie spirituală dinamică, ca un Text-Aisberg viu în care cuvântul, spațiul și alteritatea culturală converg. Această triplă grilă de citire explică de ce Elena Prus, ca un veritabil Palimp/ Text intelectual, rămâne un reper intelectual de neocolit și o sursă inepuizabilă de inspirație, mereu gata să dezvăluie noi straturi ideogenetice generațiilor de discipoli, a constatat autorul discursului omagial.
Personalitățile de talia Elenei Prus nu apar din senin – sunt rezultatul unei munci asidue, al unei pasiuni cultivate pentru cultură și al unui parcurs academic de excepție. A absolvit școala medie la Bălți cu medalie de aur, Facultatea de Limbi Străine a USM, specialitatea limba și literatura franceză cu diplomă de excelență. Urmează activitatea științifico-didactică a dnei Elena Prus care s-a desfășurat în arealul a trei universități din Republica Moldova. A debutat la Universitatea Pedagogică de Stat „Alecu Russo” din Bălți, ulterior a activat la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, a fost decan al Facultății de Limbi și Literaturi Străine, ultimii 20 de ani activează la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, de aproape zece ani este în funcția de prorector pentru cercetare științifică și studii doctorale. Aici a fondat Institutul de Cercetări Filologice și Interculturale, unde au demarat cercetările în cadrul mai multor proiecte internaționale de anvergură: „La Francopolyphie”, „Parcursuri Interculturale”, „Universitas Europaea” ș.a. Activitatea universitară polivalentă, contactele cu tinerii studioși, manifestările științifice, stagiile de perfecționare au avut o semnificație profundă pentru parcursul academic de succes al dnei profesor. Prezentându-și la festivitate și lucrările de monoautor elaborate, Elena Prus s-a definit ca cercetător care a avansat cu permanență concepte despre corelația limbă – literatură - cultură ca argumente identitare în context francofon, european, dar şi internațional.
În analiza operei științifico-literară a prof. Elena Prus, acad. Mihai Cimpoi, președintele Consiliului Consultativ al AȘM, redutabilul critic și istoric literar a remarcat ceea ce o caracterizează esențialmente pe autoare, referindu-se la un termen frecvent în cercetările sale: transcenderea frontierelor și a capitalului cultural. O atare transcendere implică o preocupare sistemică de interconexiuni, de dialoguri interculturale, de o aspirație tensionată spre universalitate prin care dezvoltă conceptul goethean de literatură universală (Weltliteratur). Și o precizare a academicianului: pe profesorul Elena Prus o interesează nu ceea ce este static, încetățenit, cristalizat în ceea ce francezii numesc idées reçues (idei primite), în forme peste care s-a așezat patina imobilității și comodității, ci ceea ce Apollinaire definea drept l’esprit nouveau. E lesne de observat, în acest sens, că ea alege pentru studiu scriitorii care au produs revelații coperniciane în gândire (în gândirea ființei), în poetică, în Weltanschauung-ul specific pe care se așază creația, în formele lingvistice care îl exprimă. Așadar, preferații cercetătoarei sunt: Baudelaire, Proust, Eminescu, Cioran, Camus, Borges, Matei Vișniec, dintre postmoderni nobeliștii Mario Vargas Llosa, Orhan Pamuk și mulți alții.
Cu alte informații și detalii a venit la acest eveniment științific și cultural prof. dr. hab. Maria Șleahtițchi, directorul Muzeului de Literatură Română: „Doamna Elena Prus este autoarea a zeci de lucrări din domeniul receptării literaturii: exegeze, monografii, articole, dar mai știu că ea însăși scrie și literatură (eseu și poezie). Tot așa cum știu că ea uneori comite câte un tablou, formând împreună cu soțul dânsei, artistul plastic Cezar Secrieru, un cuplu de oameni talentați, cu viziuni moderne, așezați în miezul vieții culturale din spațiul european, nu doar cel românesc”.
Interesantă și judicioasă este viziunea Mariei Șleahtițchi cu privire la cele două doctorate inovative ale Elenei Prus. Cercetarea „Poetica modalității la Proust” este un act de asumare științifică a unui orizont pe cât de vast, pe atât de subtil, consemnează spicherul de la tribuna festivității. Doar să citești opera lui Marcel Proust înseamnă să dai dovadă de caracter, asiduitate, intuiție și putere de muncă, darămite să cercetezi modalitatea – una dintre caracteristicele definitorii ale marelui roman („În căutarea timpului pierdut”, n.n), observată și decelată doar de filologi cu mare disponibilitate hermeneutică. La scurt timp, ne informează scriitoarea Maria Șleahtițchi, omagiata a venit cu o nouă exegeză, la fel de complexă și temeinică ce vizează literatura franceză (romanul secolului al XIX-lea): „Pariziana romanescă: mit și modernitate”, lucrare apărută la ed. Institutul European din Iași și ulterior la editura „Peisaj” din Canada. Și de această dată cercetătoarea Elena Prus a dat literaturii științifice o lucrare de referință, precizează vorbitoarea.
Autoportret
Ceremonia de conferire a titlului de Doctor Honoris Causa preconizează în scenariu investirea mem. cor. Elena Prus cu însemnele Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” – roba, toca și Diploma de DHC, ghidate de acordurile celebrului imn studențesc „Gaudeamus igitur”. După mulțumirile de rigoare, noul Doctor Honoris Causa este invitat la tribună pentru a rosti Lectio Magistralis cu un titlu incitant: ,,Patrii imaginare, un traseu al lecturii și al interpretării”. Semnificația acestei denumiri a fost astfel definită de autoare: „Parafrazându-l pe scriitorul Salman Rushdie care în volumul Patrii imaginare face referire la țările pe care le-au pierdut exilații, emigranții sau expatriații și care construiesc ulterior ficțiuni, patrii imaginare ale minții lor, pot spune cu convingere că patria mea sunt bibliotecile, la fel ca și universitățile și „locurile de memorie” (v. P. Nora) care m-au format ca intelectual, la fel, ca și țările west-europene cu care spiritual m-am asociat. Je suis un Européen, voi spune și eu solidar cu Robert Badinter, fost ministru al justiției și președinte al Consiliului Constituțional al Republicii Franceze, care astfel și-a întitulat discursul pronunțat la conferirea titlului de DHC al Universității Charles din Praga. Patrii imaginare este o reflecție despre societățile moderne în plină transformare și despre locul scriitorului, artistului sau savantului în această lume. Aceste modele mentale ale lumilor imaginate de autor le-am analizat la cursurile de poetică și de hermeneutică și le-am restructurat în lucrările mele. În calitate de cercetător, am avansat cu permanență concepte despre corelația limbă – literatură – cultură ca argumente identitare în context francofon, european, dar şi internațional.” Vorbind de la tribună despre parcursul său științifico-didactic, într-un fel, dna Elena Prus și-a creionat propriul său portret de savant. A recunoscut fără rezerve: „Ca pregătire intelectuală sunt produsul celor trei şcoli cu tradiții: şcoala academică sovietică, școala gândirii naționale românești, apoi școala franceză şi occidentală cu deschideri spre universalitate.”
În continuare, Elena Prus a descris activitatea sa științifico-didactică, concepțiile filosofice și estetice care au influențat-o, instrumentarul profesional, de care se conduce în cercetare. Prisma prin care și-a prezentat portretul a fost una poetică: „încep să mă identific metaforic cu un palimpsest, papirus de pe care s-a șters ori s-a ras scrierea inițială pentru a fi folosit din nou, dar pe care se mai pot distinge urmele vechiului text sau „desenul din covor”, expresie a criticului literar francez Pascale Casanova, autoare a faimoasei lucrări „Republica mondială a literelor”. Raportorul detaliază: „sunt un palimpsest, în care fiecare strat s-a sedimentat în timp: energia și rezistența generațiilor din care provin, studiile care m-am format, mentorii pe care i-am urmat, bibliotecile pe care le-am luat cu asalt, universitățile în care am activat, personalitățile și instituțiile cu care am avut onoarea să colaborez, orașele și continentele pe care le-am explorat prin stagii, mobilități, ca profesor invitat sau participând la evenimente științifice și culturale. Pornind de la palimpsestul scrierilor sale, scriitoarea și cercetătoarea Elena Prus se autodefinește prin credoul său estetic: „Eu sunt un palimp/text”, dat fiind că obiectul cercetărilor sale rămân textele literare și lucrările artistice studiate și interpretate. Prof. Elena Prus s-a referit și la critica criticii, ca ultim strat al palimpsestului scriiturii, care rămâne, la toate etapele dezvoltării, un domeniu pretențios și abordat mai mult fragmentar, decât integral, în arealul istoriei literaturii române din Basarabia. În condițiile în care literatura se află într-un proces de transformare, iar conștiința de sine a literaturii s-a radicalizat (v.Mincu), responsabilitatea actului critic față de literatură este mai mare ca oricând. Modelul critic pe care prefer să-l aplic, consemnează Elena Prus, abordează literaritatea operei în stil postcrocean, îmbogățind-o cu memoria culturală.”
Noului Doctor Honoris Causa al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” Elena Prus i-a adus un mesaj de salut și înalte considerațiuni prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, DHC al Universități de Stat din Moldova, fondatoare și președinte de onoare al Alianței Franceze din Suceava, România. De peste ocean, au fost transmise înregistrarările video ale E.S. Ceslav Ciobanu, DHC, prof. univ. dr., de la Virginia State University, fost ambasador al R. Moldova în SUA și cea a conf. univ. dr. Pierre Morel de la Université du Québec en Abitibi-Témiscamingue, Canada, care au apreciat parteneriatele de cooperare între ULIM și universitățile transatlantice prin medierea vice-rectorului Elena Prus. A fost dat citirii și mesajul de salut al acad. Ion Hadârcă, vicepreședinte al AȘM, DHC al UPSC „Ion Creangă”. Un cald omagiu a rostit și prof. univ. dr. Angela Solcan, decanul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, care a inițiat și recomandat candidatura prof. Elen Prus la înalta distincție.
La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai corpului diplomatic, instituțiilor academice, universitare și biblioteconomice – Secretarul de Stat al Ministerului de Afaceri Externe, recent numit ambasador al R. Moldova la Bruxelles Valeriu Mija, atașată pe cooperare la Ambasada Franței în R. Moldova Maria Neagu, responsabila Biroului național al Agenției Universitare a Francofoniei Claudia Vișan, acad. Victor Moraru și mem. cor. Liliana Codraticova, secretar general al AȘM, vice-rectorul UPSC „Ion Creangă” Sergiu Musteață, vice-rectorul ULIM Valentina Ciumacenco, vice-președintele Uniunii Scriitorilor Ivan Pilkin, criticii Alexandru Burlacu și Ana Bantoș, Lidia Kulikovski, director al Departamentului studii și inovații din cadrul Bibliotecii municipale „B.P. Hașdeu”, discipoli, colegi ai omagiatei și numeroși studenți.
A culminat evenimentul cu buchete de flori, urări de sănătate și succes pentru prof. univ. Elena Prus, doamna „cu mult har care se plimbă lejer prin limbile și literaturile străine” (M. Șleahtițchi) pentru a le valorifica și pune în circuitul internațional. Respect și prețuire, dna academician Elena Prus!
Tatiana Rotaru
Publicat în Literatura și Arta Nr. 43 (4232) din 22 octombrie 2026
