Diminuarea impactului negativ al pandemiei COVID-19 și secetei în agricultură, o lecție publică de actualitate, susținută de prof. Boris Boincean, la Academia de Științe

13.05.2020
Unique visitors: 122

La Academia de Științe a Moldovei continuă seria lecțiilor publice, online, susținute de savanți, experți valoroși în diferite domenii de activitate științifică, organizate în cadrul platformelor științifice. Astfel, la 12 mai 2020, Academia a organizat lecția publică cu genericul „Diminuarea impactului negativ al pandemiei COVID-19 și secetei în agricultură”. Prelegerea a fost susținută de profesorul cercetător Boris Boincean, doctor habilitat în științe agricole, director interimar al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”, profesor la Catedra de Științe ale Naturii și Agroecologie a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți.

Precizăm că lecția publică respectivă este cea de-a doua sesiune, prezentată în cadrul platformei științifice „Securitatea alimentară și siguranța alimentelor”, lansată de AȘM la 12 martie curent și coordonată de dr.hab., prof.univ. Rodica Sturza, membru al Secției Științe Exacte și Inginerești a AȘM.

Invitații speciali la eveniment au fost dr. Corneliu Popovici, consilier prezidențial, dl Mihail Machidon, Secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, precum și acad. Boris Gaina, conducătorul Secției științe ale vieții a AȘM, m.c. Rodica Sturza, membru al Secției științe exacte și Inginerești a AȘM, coordonator al platformei științifice „Securitatea alimentară și siguranța alimentelor”

Manifestarea a fost precedată de un cuvânt inaugural al președintelui AȘM, acad. Ion Tighineanu, care a făcut o trecere în revistă a lecțiilor publice, susținute până acum, subliniind importanța și rolul platformelor științifice, inițiate recent de Academia de Științe. În numele Prezidiului AȘM, președintele a salutat prezența la eveniment a reprezentanților autorităților publice, cercetătorilor, cadrelor didactice, studenților, tuturor persoanelor interesate de problemele actuale ale societății Republicii Moldova. „Trăim timpuri când majoritatea activităților noastre au fost transferate online, fiind un exercițiu suplimentar atât pentru organizatorii evenimentelor, cât și pentru cei care ne vizionează. Platformele științifice de comunicare, lansate anul trecut de către Academia de Științe, au prins rădăcini sigure, devenind deja tradiționale. Astfel, astăzi Academia de Științe Vă invită la dezbaterea unor probleme de o deosebită actualitate pentru agricultura Republicii Moldova, subliniind înțelepciunea poporului că o zi de primăvara hrănește un an”, a menționat președintele AȘM, amintind că o săptămână în urmă, la 5 mai, Academia de Științe a organizat, de asemenea, online Lecția publică Competitivitatea Republicii Moldova: tendințe, progrese si provocări” susținută de acad. Grigore Belostecinic și m. c. Alexandru Stratan și care a însemnat, totodată, și lansarea celei de-a III-a platforme științifice „Securitatea economică, migrația și transformările demografice”, raportorii abordând inclusiv și subiecte specifice ce țin de problemele economice cauzate de pandemia COVID-19.

În același context, președintele Tighineanu a amintit și de ponderea incontestabilă pe care a avut-o evenimentul din 28 aprilie curent, remarcat prin desfășurarea lucrărilor Simpozionului științific online „Pandemia COVID-19: Suport științific medical sau ce trebuie să cunoaștem despre coronavirus SARS-CoV-2 și pandemie”, la care au participat membrii AȘM și experți notorii, specialiști epidemiologi, care au prezentat situația epidemiologică actuală, au analizat comportamentul coronavirusului de tip nou, au propus soluții practice și recomandări pentru depășirea pandemiei. „Astăzi, cu constatări și recomandări concrete cu privire la situația creată în domeniul agriculturii,  care actualmente este grav afectat  nu doar de secetă, dar și de pandemia care a blocat multe activități cotidiene ale oamenilor, vine profesorul Boris Boincean, membru al secției Științe ale Vieții, doctor habilitat în științe agricole, director interimar al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”, profesor la Catedra de Științe ale Naturii și Agroecologie a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți”, a specificat acad. Tighineanu, reiterând invitația și pentru următoarele lecții publice, care vor fi organizate de Academia de Științe a Moldovei. Președintele a remarcat, totodată, că recomandările și propunerile elaborate în cadrul acestor prelegeri și platforme științifice sunt plasate pe site-ul AȘM și transmise în adresa Guvernului, astfel încât să fie continuat dialogul între comunitatea științifică, autorități și societate.

În cadrul lecției publice, prezentată de dr.hab., prof.univ. Boris Boincean, au fost discutate o serie de măsuri pentru diminuarea consecințelor pandemiei și secetei în anul curent, inclusiv, măsuri de lungă durată ce țin de căile de intensificare a agriculturii pe viitor. Profesorul Boincean a menționat că pandemia COVID-19 și seceta din anul curent au scos în evidenta necesitatea abordării și soluționării unui șir de provocări cu care se confruntă agricultura la moment și se va confrunta în viitorul apropiat. Problemele apărute țin de realizarea scopurilor asigurării unei dezvoltări durabile adoptate de Organizația Națiunilor Unite în 2015, semnatarul cărora este și Republica Moldova.

Înainte de a trece la enumerarea măsurilor propriu-zise, profesorul Boris Boincean a menționat pricinile care au cauzat situația dramatică în agricultură la moment, la care se adaugă și dorința noastră, a oamenilor, aproape nestăvilită, de a domina natura fără a înțelege și respecta legile fundamentale ale ecologiei și agronomiei, care, în cele din urmă, au condus și continuă să genereze consecințe grave cu caracter ireversibil. Iată și datele cele mai recente prezentate de savant. Conform Stațiunii Meteorologice a ICCC „Selecția”, cantitatea totală de precipitații atmosferice, în perioada lunilor septembrie 2019 – aprilie 2020 a fost cu 127,5 mm mai mică decât media multianuală; rezerva de apă accesibilă în stratul de sol a fost de 3 ori mai mică decât media multianuală; temperatura medie a aerului  pentru perioada septembrie 2019 – aprilie 2020, a fost cu 3,7 grade C mai mare decât media multianuală, iar în februarie cu 6,1 grade C mai mare decât media multianuală. N-am avut practic iarnă, iar această situație a favorizat o vegetație lentă la culturile cerealiere de toamnă. „Situația este mai gravă pe câmpurile unde grâul și orzul de toamnă sunt amplasate după premergători târzii așa cum: floarea soarelui și porumbul la boabe.  O situație mai bună se atestă pe suprafețele însămânțate cu soiuri de grâu și orz de toamnă de origine autohtonă”, a precizat raportorul.

Vorbind de masurile necesare care trebuie de întreprins, savantul a specificat că acestea pot fi  divizate în masuri de scurtă și de lungă durată. Printre masurile de scurta durata, raportorul a menționat măsurile ce țin de restabilirea sistemului de producere de semințe de calitate biologică înaltă, de proveniență preponderent autohtonă, începând cu culturile cerealiere de toamnă, care au fost afectate grav de seceta din anul curent. Acestea ar fi următoarele:

1. Inventarierea tuturor loturilor semincere pentru culturile cerealiere de toamnă în vederea  stabilirii gradului  de asigurare cu semințe pentru aceste culturi;

2. Asigurarea gospodăriilor agricole cu material semincer de calitate biologică înaltă pentru soiurile preponderent de origine autohtonă la culturile cerealiere de toamnă, care s-au dovedit a fi mai adaptate la condițiile de secetă din anul curent;

3. Restabilirea sistemului de producere a materialului semincer de calitate biologică înaltă, de origine preponderent autohtonă, pentru toate culturile,  începând cu culturile cerealiere de toamnă din toamna anului curent.

În acest scop, savantul a propus:

- soluționarea problemei folosirii după destinație, adică pentru multiplicarea semințelor, a terenurilor din proprietatea statului, deținătorul cărora conform titlurilor oficial eliberate de către organele statale este ICCC „Selecția”, dar de facto sunt folosite în alte scopuri de către administratorul perioadei de insolvabilitate a Stațiunii Tehnologico-Experimentale „Bălți” (fosta Gospodărie Experimentală a ICCC ”Selecția”);

- stabilirea listei soiurilor recomandate pentru cultivare în condițiile Republicii Moldova în vederea elaborării unui program național de producere a semințelor pentru asigurarea securității alimentare a statului;

- revenirea la practica normală de testare a soiurilor de plante din străinătate analogic termenului de testare pentru soiurile și hibrizii autohtoni (adresările și argumentele instituțiilor științifice  au fost neglijate);

- acordarea unui credit fără dobândă producătorilor agricoli pentru procurarea semințelor la culturile cerealiere de toamnă, iar în vederea restabilirii sistemului de producere a semințelor de calitate biologică înaltă, de origine preponderent autohtonă,  la culturile cerealiere de toamnă (grâu și orz de toamnă) de cumpărat semințele de la instituțiile științifice originatoare;

- necesitatea implicării directe a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în coordonarea și monitorizarea graduală a procesului de restabilire a sistemului de producere a semințelor la culturile cerealiere de toamnă în Republica Moldova, care necesită ca minim doi ani;

- restabilirea finanțării programului de stat la ameliorarea și producerea de semințe primare  realizat de ICCC „Selecția” începând cu  ameliorarea noilor soiuri de grâu și orz de toamnă, care din motive obiective și subiective a fost sistată în condițiile anului 2020;

- alocarea mijloacelor financiare pentru menținerea fondului genetic pentru toate culturile, începând cu culturile cerealiere de toamnă, care la moment include o colecție bogată de forme genetice valoroase de pe întregul mapamond, dar realizată din surse proprii cronic insuficiente.

Cu referire la măsurile de lungă durată necesare de întreprins pentru asigurarea securității alimentare a statului la moment (pentru culturile cerealiere de toamnă), profesorul Boincean a menționat următoarele:  

1. Tranziția la un sistem de agricultură durabilă presupune folosirea mai rațională a resurselor naturale și gospodărești de origine locală, cu reducerea folosirii resurselor de import (semințe, fertilizanți minerali, pesticide, surse energetice etc.). În acest scop necesită a fi reexaminată strategia dominantă de intensificare industrială a agriculturii bazată la moment pe conceptul „revoluției verzi”, orientat spre maximizarea nivelului de producție și profit cu neglijarea necesității restabilirii fertilității solului și protecției mediului ambiant.

2. Optimizarea structurii suprafețelor de însămânțare în vederea respectării asolamentelor cu o diversitate mai mare de culturi de bază și succesive menite, în ansamblu cu restabilirea sectorului zootehnic, să contribuie la ameliorarea calității (sănătății) solului ca una din precondiția primordială în tranziția spre un sistem de agricultură durabilă;

3. O problemă științifică și practică foarte actuală ține de reîntoarcerea lucernei în asolament cu folosirea biomasei vegetale pentru producerea biogazului prin metanizare. Astfel, am putea reduce drastic dependența de sursele energetice neregenerabile și de azotul tehnic din îngrășămintele minerale, folosind preponderent azotul biologic în agricultură.

4. Alocarea subvențiilor în agricultură la o unitate de suprafață ținând cont de respectarea cerințelor față de managementul durabil al solului, capabil să acorde servicii ecosistemice și sociale așa ca: apă potabilă de calitate înaltă; reducerea efectului de încălzire globală prin sechestrarea carbonului în sol; menținerea biodiversității la suprafața solului și în sol, pe întreg lanțul trofic din sol; obținerea produselor alimentare de calitate înaltă pentru majorarea imunității organismului uman și animal.

5. Extinderea suprafețelor sub sistemele inovaționale (agroecologice) de intensificare a agriculturii așa ca: sistemul conservativ de agricultură, sistemul de agricultură ecologică, folosirea elementelor din sistemul agriculturii de precizie, sistemul de agricultură regenerativă ș.a. Ele sunt determinate de manifestarea tot mai frecventă a secetelor și eroziunii solului în condițiile încălzirii globale, scumpirii surselor energetice neregenerabile limitate și derivatelor lor, de rând cu discrepanța în prețuri la aceste surse și materia primă agricolă;

6. Promovarea noilor tendințe în știința agricolă în conformitate cu tendințele globale este imposibilă fără suport din partea statului în elaborarea măsurilor alternative de intensificare a agriculturii, inclusiv a sistemelor conservative de agricultură, sistemelor de agricultură ecologică etc. Ele vor contribui în mod direct la majorarea competitivității producătorilor agricoli, aprovizionarea cu surse energetice regenerabile de proveniență locală, ameliorarea stării mediului ambiant și sănătății oamenilor;

7. Modernizarea sistemului de aprovizionare a populației cu produse alimentare de calitate înaltă la nivel local și de origine locală, cu susținerea producătorilor mici asociați în cooperative agricole. Aprovizionarea populației cu produse ecologice de origine locală, preponderent vegetală, a școlilor și grădinițelor, prin acordarea priorității produselor ecologice de origine locală la organizarea tenderelor.

Dr.hab. Boris Boincean a ținut să specifice că toate aceste propuneri au fost discutate și aprobate la ședința Consiliului științific al ICCC „Selecția” din 11 mai, 2020, adică cu o zi înainte de a fi raportate. Totodată, profesorul a menționat că ar fi foarte recunoscător, dacă vor parveni anumite comentarii sau doleanțe referitor la măsurile propuse, deoarece, istoric, acum suntem la un punct culminant, de răscruce. Pandemia care persistă și nu se lasă dusă, seceta devastatoare din acest an impune imperios de a reexamina, de a regândi modul de a face agricultură azi, dar și pe viitor. Expertul crede că modelul vechi este depășit. „Noi poate nu spunem lucrul acesta în voce, dar eu m-am străduit să-l spun în voce. Noi trebuie să schimbăm modul de abordare a problemelor, de a-l regândi”, a conchis prof. Boincean, specificând că misiunea oamenilor de știință în cadrul Academiei este de a uni specialiști din diferite domenii, de a-i oferi un caracterul interdisciplinar, o abordare sistemică, efort ce ar permite în mare măsură soluționarea problemelor și provocărilor actuale, dar și celor de viitor.

Președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a felicitat raportorul pentru susținerea unei lecții excelente la o temă arzătoare, subliniind importanța celei mai mari bogății ce ne-a dat să o avem – solul, noi fiind singura țară în lume care are 80 % cernoziom, această bogăție trebuie să fie păstrată și transmisă generațiilor viitoare. Președintele Tighineanu a reiterat ideea savantului, potrivit căreia abordarea trebuie să fie multidisciplinară. „Este ceva principial și noi, la Academia de Științe, facem tot posibilul să creăm aceste platforme multidisciplinare. Este ceva nou, nu este simplu, dar este o experiență europeană, pe care noi trebuie s-o preluăm, să preluăm excelența și s-o aducem la noi acasă”, a conchis președintele AȘM.

Consilierul prezidențial, dr. Corneliu Popovici a mulțumit profesorului Boris Boincean pentru lecția publică susținută, care a reprezentat un interes deosebit, în situația în care s-a pomenit agricultura azi, lucru ce demonstrează că cel mai bun agronom e totuși natura. Oficialul a felicitat conducerea AȘM care a venit cu ideea de creare a platformelor, precizând că este un moment oportun, când oamenii de știință din RM trebuie să demonstreze că anume ei pot schimba spre bine situația din țara noastră, anume ei pot veni cu soluții concrete referitor la acele probleme care s-au acumulat pe parcursul timpului, dar și celor care s-au acumulat în ultimele luni. „Este o mare provocare pentru comunitatea științifică din țara noastră să demonstreze că da, noi suntem capabili să ne soluționăm propriile probleme și să venim cu soluții concrete. Este și momentul pentru a demonstra acelor persoane care au o atitudine critică față de cercetători”, a remarcat demnitarul, subliniind în context rolul decisiv al cercetătorilor în identificarea soluțiilor pentru depășirea situațiilor precare din diferite sfere, generate de pandemia COVID-19, provocările cu care se ciocnește mediul academic la etapa actuală și oportunitățile pentru consolidarea cercetării științifice. Totodată, consilierul Popovici s-a adresat cu rugămintea către conducerea Academiei ca aceste rapoarte, discuții, recomandări, propuneri concrete care au fost și vor fi prezentate, discutate în cadrul platformelor științifice să fie sistematizate într-un document și să fie transmise în adresa președinției, care ar contribui semnificativ la modificarea și îmbunătățirea cadrului normativ privind această ramură.  

Și Secretarul de Stat de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, dl Mihail Machidon, a apreciat înalt lecția publică prezentată, dat fiind că Domnia Sa vine din acest domeniu. Secretarul de Stat a catalogat expunerea savantului Boincean drept un strigăt personal vizavi de ceea ce se întâmplă în acest sector, în situația în care agricultura este singurul suport, singura sursă reală de existență pentru țara noastră, în lipsa altor bogății naturale.

Cu aprecieri, recomandări și concluzii au venit și acad. Boris Gaina, conducătorul Secției științe ale vieții a AȘM, precum și m.c. Rodica Sturza, membru al Secției Științe Exacte și Inginerești a AȘM, coordonator al platformei științifice „Securitatea alimentară și siguranța alimentelor”.

Evenimentul a fost transmis online și poate fi accesat la link-ul https://idsi.md/tv

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM

Categorie: