- Представления: 125
Pe data de 8 aprilie 2025, Prof. Peter Gluckman, Președinte, și Prof. Robbert Dijkgraaf, Președinte nou ales al Consiliului Știinșific Internațional, au transmis o scrisoare către membrii Consiliului în care au formulat unele priorități în condițiile actuale, marcate de o serie de provocări și schimbări în landșaftul geopolitic mondial. Se menționează necesitatea finanțării adecvate a cercetărilor științifice în țările lumii, păstrării și dezvoltării în continuare a cooperării internaționale, fortificării încrederii în știință și promovării luării deciziilor pe bază de dovezi. Conținutul integral al Scrisorii este disponibil mai jos.
Stimați Membri ai Comunității Internaționale,
Vă scriem într-un moment în care mulți dintre Dumneavoastră așteaptă de la Consiliul Științific Internațional îndrumări privind răspunsurile la provocările globale în domeniul științei.
A trecut doar un deceniu de când au fost lansate Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, a fost convenit cadrul Sendai și acordul climatic de la Paris. În primii ani ai ultimului deceniu am asistat la o creștere remarcabilă a colaborării științifice globale, o concentrare tot mai mare pe problemele care afectează bunurile comune globale, o contribuție tot mai semnificativă a științei din țările mai puțin dezvoltate și emergente, o diversitate mult mai mare în cadrul comunității de cercetare, mișcări îmbunătățite către știința deschisă și datele deschise și emergența cercetării transdisciplinare care apropie științele naturale și sociale și alte forme de cunoaștere. Exista un sentiment că, deși erau multe provocări, oamenii de știință din întreaga lume puteau colabora cu guvernele, fundațiile, afacerile și societățile pentru a aborda aceste probleme urgente, în special cele ale bunurilor comune globale.
Într-un sens, pandemia de COVID-19 a fost o demonstrație a ceea ce s-ar putea face, dar a accelerat și schimbările de percepție. Investițiile anterioare în științele vieții au permis o cooperare remarcabilă și fără precedent pentru a dezvolta o nouă clasă eficientă de vaccinuri. Dar, pe de altă parte, au crescut tensiunile între polii tehnologici majori, a existat o discordie între nordul și sudul global legată de tehnologie și proprietatea intelectuală, iar sistemul multilateral a fost văzut de unii ca fiind ineficient sau politizat, iar în unele țări, știința a devenit un instrument politic, iar tensiunea dintre știință ca sursă de cunoaștere și un instrument al puterii a devenit evidentă. Criza COVID-19 a avut consecințe financiare și sociale care încă se manifestă.
Dar chiar înainte de venirea pandemiei COVID-19, am asistat la apariția așa-numitei „erei post-adevăr”. Încrederea în multe dintre instituțiile societății a scăzut. Schimbarea rapidă sociologică, demografică, geopolitică, de mediu și tehnologică a fost destabilizatoare. Nemulțumirea a fost alimentată de multe probleme nerezolvate și inegalități în creștere în multe societăți.
Mediul informațional schimbat, cu explozia rețelelor sociale, nu a ajutat și a permis oamenilor să-și întărească prejudecățile și să ignore dovezile inconvenabile. A alimentat transmiterea dezinformării și teoriilor conspirației. Acestea au ajutat la subminarea capacității societăților de a folosi bine cunoașterea științifică. A modificat luarea deciziilor publice. Pandemia a alimentat în continuare turnura populistă, impactând rolul științei. În esență, populismul respinge știința organizată de a avea orice privilegiu în definirea adevărurilor și de a avea orice privilegiu în luarea deciziilor.
Pe măsură ce peisajul geopolitic s-a schimbat, țările își reorientează resursele pentru a susține apărarea și securitatea. Această schimbare, combinată cu provocările economice care decurg din pandemie, din barierele tarifare emergente și o retragere din globalizare, poate determina țările să fie mai puțin angajate în finanțarea eforturilor globale necesare, deoarece sunt acum mai concentrate pe propriile nevoi mai utilitare. În acest context, cooperarea internațională în știință a fost pusă în pericol.
În același timp și determinate de aceiași factori, am fost martorii unei creșteri a atacurilor asupra științei, universităților și libertății academice, nu doar într-o țară sau pe un continent. Din păcate, o mare parte din acest atac este asupra problemelor și științei care contează cel mai mult: schimbările climatice, riscurile de pandemie, știința socială, sustenabilitatea mediului, capitalul natural și multe altele. Aceste domenii sunt printre cele mai relevante pentru societate. A existat o respingere tot mai mare a dovezilor în promovarea politicilor bazate pe dovezi științifice în unele țări. Sprijinul global pentru cooperarea științifică internațională sa schimbat. Știința este definită de principiile sale, principii care o fac un limbaj universal. Știința este necesară pentru a aborda multe dintre problemele cu care ne confruntăm la fiecare nivel, de la local la global. Este extrem de important în acest moment ca comunitatea științifică să se reunească și să nu lase pe termen scurt și naționalismul să împiedice furnizarea de dovezi pentru a aborda acele probleme care ne vor determina viitorul pe această planetă. Consiliul Științific Internațional este cea mai cuprinzătoare organizație științifică internațională și unică în componența și misiunea sa. Prioritățile sale trebuie să fie modelate de acest mediu în schimbare. În primul rând, deși sistemul multilateral poate fi slăbit, acesta rămâne singura structură prin care politicile globale pot fi influențate și efectuate. În ultimii doi ani, ISC a investit pentru a se asigura că vocea comunității științifice globale poate ajuta mai bine atât agențiile de politică, cât și cele tehnice în utilizarea Științei în aceste vremuri dificile și urgente. O parte critică a acestui lucru este contribuția la modelarea agendei globale de cercetare. În al doilea rând, ca organizație situată în mod unic datorită apartenenței noastre globale pentru a juca un rol în diplomația științei informativă, unde Știința ajută la promovarea dialogului pașnic între țări, lucrăm cu alți parteneri pentru a încerca să promovăm Știința ca un bun public global și, acolo unde este posibil, ca o modalitate de a reduce tensiunile. Trebuie să ne reînnoim eforturile pentru ca țările să înțeleagă că este în interesul național direct să sprijinim acțiuni urgente cu privire la problemele comunității globale. În al treilea rând, importanța promovării cooperării științifice internaționale rămâne, atât pentru că lumea are nevoie de ea, cât și pentru că este un adeziv pentru a ajuta la prevenirea fracturării în continuare a lumii. Facem acest lucru în mai multe moduri: promovând valorile și principiile care permit oamenilor de știință să coopereze între culturi și contexte, apărând știința deschisă și susținând organismele noastre afiliate care joacă un rol atât de critic în organizarea și coordonarea științei internaționale. Unele dintre acestea se confruntă acum cu provocări reale din cauza evenimentelor recente și a acestui mediu schimbat, iar ISC lucrează pentru a le proteja și dezvolta. Vom face noi schimbări interne pentru a fi mai eficienți în aceste roluri. Platforma noastră extinsă de birouri regionale este un pas suplimentar pe care l-am făcut pentru a promova cooperarea regională. În al patrulea rând, trebuie să reexaminăm contractul social pentru Știință și să recunoaștem că sunt necesare eforturi mai mari pentru a proteja încrederea în Știință și pentru ca aceasta să fie percepută ca demnă de încredere. Există lacune în cadrul normativ pentru cercetarea științifică care trebuie abordate și trebuie să înțelegem mai bine de ce cunoștințele științifice pot fi respinse mai degrabă decât utilizate. Și în acest context, trebuie să fim clari: știința are o capacitate unică și critică de a oferi cunoștințe despre lumea noastră. Ca sistem de cunoaștere universal, știm că știința poate contribui atât de mult la găsirea unei căi mai sigure și mai bune pentru noi toți de pe această planetă și la protejarea biotei planetei. Avem responsabilitatea de a ne concentra asupra locurilor în care putem face diferența. Abordarea problemelor îngrijorătoare și cu mai multe fațete menționate mai sus este o agendă complexă și sensibilă pentru o organizație internațională mică, chiar și cu membrii noștri extinși și influenți. Pentru că suntem într-o poziție unică și, prin urmare, avem responsabilități mari. Modul în care facem acest lucru trebuie să fie nuanțat și bazat pe principii. Calitatea noastră de membru în fiecare țară și în fiecare disciplină științifică ne oferă un atu unic. Dar ISC va fi cel mai eficient atunci când fiecare organizație științifică eligibilă devine membru. Ca și alte părți ale sistemului științific, avem resurse limitate, așa că trebuie să acordăm prioritate. Protejarea științei globale pentru binele public global, facilitarea cooperării științifice internaționale, utilizarea capacităților noastre de a asista sistemul internațional vulnerabil și promovarea diplomației către o planetă mai bună trebuie să fie obiectivele noastre principale. În mod clar, eficiența ISC ar fi îmbunătățită prin accesul la mai multe resurse. Sperăm, chiar și în aceste vremuri dificile, că țările donatoare, fundațiile sau donatorii privați pot vedea valoarea a ceea ce face ISC. Între timp, vom face schimbări interne pentru a ne concentra pe sarcinile cu cea mai mare prioritate. În timp ce ISC are o poziție unică, are o povară unică. Acestea sunt vremuri foarte dificile pentru Știința Internațională. Este critic să găsim modalități de a fi mai eficienți. Suntem încrezători că vom reuși să consolidăm vocea globală a științei.
Versiunea în limba engleză a scrisorii poate fi accesată aici.
Prof. Peter GLUCKMAN, Președintele ISC
Prof. Robbert DIJKGRAAF, Președintele ales al ISC
