- 1 view
Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au celebrat în comun Ziua Culturii și marcarea a 175 de ani de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu. Sala Azurie a Academiei de Științe din Republica Moldova și Aula Academiei Române au fost locurile care, pe 15 ianuarie, au reunit într-un spațiu virtual comun oameni de știință și de cultură, interesați de promovarea și valorificarea culturii naționale și a operei eminesciene.
În Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei și online, din Aula Academiei Române de la București, au răsunat discursuri profunde cu privire la viața și activitatea marelui poet Mihai Eminescu, menționându-se și despre importanța scrierilor sale pentru reflecțiile asupra vieții politice a vremurilor demult apuse, dar încă actuale.
În cuvântul de deschidere, președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop a menționat că cultura națională cuprinde ansamblul manifestarilor spirituale ale unui popor, concretizate în creație și realizate în instituții: „Când se vorbeste despre cultură la români e imposibil să se facă abstracție de Eminescu. Eminescu cuprinde cultura românească însuși, iar din uriașa zestre se vede capacitatea miraculoasă a scriitorului de a cuprinde în mintea sa lumea”. Președintele Pop a reiterând angajamentul mediului academic de a susține organizarea și promovarea evenimentelor ce vor avea loc în „Anul Mihai Eminescu”.
Președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu a declarat în discursul de deschidere a evenimentului că, în context actual, consolidarea cooperării oamenilor de știință este o chemare a timpului, ținând cont de provocările la nivel global. În acest sens, a salutat deschiderea Academiei Române de a organiza în comun cu Academia de Științe a Moldovei o serie de evenimente și pe parcursul anului 2025, în bunele tradiții de colaborare și în conformitate cu planul de acțiuni comune. Totodată, acad. Ion Tighineanu a menționat că elaborarea politicilor bazate pe dovezi este crucială în societățile complexe cu multiple crize și dezinformare. Mai mult decât atât, cercetările arată că gradul de încredere în guverne crește în cazul luării deciziilor bazate pe dovezi științifice.
Președintele AȘM a precizat în acest sens că, sub egida „Anului Mihai Eminescu”, vor fi organizate un șir de evenimente importante, unde vor fi abordate viziunile poetului cu privire la identitate, tradiție și valori, chestiuni ce sunt discutate și astăzi de către cercetători și oameni de cultură. Astfel, asemenea discuții vor fi purtate cu ocazia Zilei Europei, Sărbătorii Naționale „Limba noastră cea română”, de asemenea și cu ocazia ceremoniei de deschidere a celei de-a 14-a ediții a Congresului Mondial al Eminescologilor, care va avea loc pe 31 august. Acad. Ion Tighineanu a reiterat că acțiunile planificate pentru 2025 solicită o responsabilitate majoră și pot fi realizate doar fiind uniți prin Eminescu.
Prezent la eveniment, Ministrul Culturii Republicii Moldova, Sergiu Prodan a declarat, de la tribuna centrală din Sala Azurie a AȘM, că opera lui Eminescu este un testament al limbii române, al aspirațiilor naționale și al unității spirituale dintre românii de pretutindeni. Esența operei sale este vie și actuală. Într-un context european tot mai dinamic, Eminescu rămâne reperul identitar care reamintește de valorile fundamentale.
Ministra Culturii din România, Natalia-Elena Intotero a ținut să menționeze că urmează activități comune pe ambele maluri ale Prutului și acestea vor oferi posibilitatea de a consolida și mai mult relația dintre oamenii de cultură din spațiul românesc. Ministrul Educației și Cercetării din România, Daniel David a atras atenția asupra faptului că Cultura Națională reflectă lucrurile cele mai valoroase pe care românii le produc în zona culturală și care trebuie să fie diseminate pentru a fi cunoscute pe larg în spațiul public.
Vicepreședintele Academiei de Științe a Moldovei, conducător al Secției de științe sociale, economice, umanistice și arte, membrul corespondent Ion Hadârcă a declarat în discursul său că anul 2025 dedicat lui Mihai Eminescu „își va depăna orbita solară sub lumina sărbătorii unificatoare și recuperatoare, atât pentru destinul postum al nefericitului Poet, cât și pentru perspectivele tot mai pline de speranțe în recuperarea definitivă, prin limbă, credință, istorie, știință și cultură a spațiului cultural unic, cel încă trunchiat de regimuri barbare, un spațiu propice, totuși, renașterii și deschiderii pentru revenirea acasă la matricea izvorului, în spațiul devenirii noastre istorice, naționale și euroatlantice”.
În cadrul evenimentului, a avut un discurs profund despre opera lui Eminescu și președintele Congresului Mondial al Eminescologilor, acad. Mihai Cimpoi, care a făcut referință la aforismul eminescian, menționând că acum lucrează asupra unui volum de cugetări și maxime ale lui Eminescu. La rândul său, de la București, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, prof. univ., dr. Ioan Cristescu a reiterat că puntea care unește trecutul cu viitorul este anume cultura națională, cea care unește românii de pretutindeni și deschide aspirația către universalitate.
Cu o comunicare din Aula de la București a venit în fața publicului și prof. univ., dr. Rodica Zafiu, membru corespondent al Academiei Române, președintă a Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române. Dumneaei a relevat necesitatea păstrării pe rafturile librăriilor a literaturii de calitate, menționând că tot mai mult apare în librării literatură despre dezvoltarea personală. Astfel, cu regret a atras atenția asupra faptului că, în plan social, obligația de a cunoaște reperele culturale, operele fundamentale, pare să fi dispărut.
Evenimentul dedicat culturii românești a fost marcat și de conferirea câtorva distincții și diplome din partea AȘM, dar și de prestații artistice înălțătoare. Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” a oferit un excepțional moment muzical ce a putut fi urmărit online și din Sala Azurie a AȘM. De asemenea, un moment deosebit a fost lansarea „Odei lui Eminescu” de profesorul Constantin Rusnac, compozitor, Doctor Honoris Causa al AȘM, secretar general al Comisiei Naționale a Republicii Moldova pentru UNESCO. Oda a fost interpretată în Sala Azurie a AȘM de Capela Corală „Moldova”, IP Compania „Teleradio-Moldova”, dirijor Gabriela Tocari. Specială și relevată a fost și demonstrarea la Chișinău a filmului documentar „Cufărul lui Eminescu” în regia lui Cristian Radu Nema, moment care a încheiat evenimentul festiv dedicat Zilei Culturii.
De asemenea, în holul Sălii Azurii a Academiei de Științe a Moldovei, a fost organizată expoziția „Eminesciana 2025”, cu fotografii și cărți dedicate lansării „Anului Mihai Eminescu”.
Evenimentul a fost transmis live-stream de către Institutul pentru Dezvoltarea Societății Informaționale și de Privesc.Eu.
Menționăm că în contextul împlinirii a 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, considerat simbol al literaturii naționale și universale, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au venit cu inițiativa ca anul 2025 să fie declarat drept Anul Mihai Eminescu, acțiune susținută de Guvernul Republicii Moldova. Parlamentul Republicii Moldova, în ședința din 26.12.2024, a decretat 2025 drept Anul Mihai Eminescu.
Cristina BUMBU
