Prof. Klaus Mainzer: „În era inteligenței artificiale, nu dimensiunea unei țări contează, ci puterea de inovare și creativitatea oamenilor săi”

Interviu cu Prof. Klaus Mainzer, Președinte al Academiei Europene pentru Științe şi Arte, realizat de Eugenia Tofan

MOTTO

Prof. Klaus Mainzer: Pe de o parte, trebuie să pregătim sistemele Inteligenței artificiale ca furnizori de servicii pentru noi, oamenii. Pe de altă parte, trebuie să antrenăm și judecata umană, astfel încât mașinile să nu ajungă să preia controlul, așa cum spune subtitlul uneia dintre cărțile mele: „Inteligenta artificială – când mașinile vor prelua controlul?”.

Acum patru ani, realizam un interviu în exclusivitate cu președintele nou ales al Academiei Europene pentru Științe şi Arte (AEȘA), Profesor Klaus Mainzer. Era un interviu care anticipa cumva o primă vizită a profesorului Mainzer în Republica Moldova, la invitația președintelui Academiei de Științe a Moldovei, academician Ion Tighineanu. Pandemia de coronavirus a împiedicat câteva tentative ale savantului de a ne vizita țara. Dar, așa cum timpul știe să facă ceva cel mai bine, adică să zboare pe neobservate,  în toate momentele vieţii noastre există și lucruri bune care, până la urmă, se întâmplă. Președintele AEȘA a ajuns în țara noastră mică și frumoasă.

Patru ani au trecut foarte repede, timp în care cele două Academii, prin comunicarea eficientă a celor doi președinți, au identificat diverse căi de colaborare și implicare în dezvoltarea unor idei și acțiuni comune de susținere și promovare a activității savanților.  Profesorul Mainzer a participat, cu prelegeri publice, la cele mai importante evenimente organizate de Academia de Științe a Moldovei, în cadrul cărora a prezentat comunității științifice din Moldova rezultate de ultimă oră în domeniul consacrat. Deși corpul academic de la noi îl cunoștea virtual pe profesorul Mainzer, președintele Ion Tighineanu a făcut posibilă și o cunoaștere reală a savantului, adresând încă o invitație profesorului din Austria. În contextul vizitei, savantul a susținut o nouă prelegere publică despre inteligența artificială în știință și educație. Într-un cadru festiv, președintelui AEȘA, Klaus Mainzer i-a fost acordată cea mai înaltă distincție a AȘM, Medalia „Dimitrie Cantemir”, distincție care, potrivit președintelui Ion Tighineanu, simbolizează aprecierea comunității academice moldovenești pentru contribuțiile excepționale ale profesorului Mainzer la avansul științei globale, precum și pentru susținerea dezvoltării cercetării și educației în Republica Moldova.

Spuneam și cu alte ocazii și n-o să obosesc să reiterez că orice vizită a unor distinse personalități din străinătate din domenii de referință, fie știință, cultură, artă, sport etc., nu face decât să ne onoreze țara noastră și să reliefeze o dată în plus că străduințele noastre de a fi în rând cu statele civilizate, au izbândă. Iar venirea profesorului Mainzer în Republica Moldova reconfirmă bunele intenții de colaborare cu comunitatea științifică din țara noastră, dar conturează și prioritățile de pe agenda comună a celor două foruri științifice înalte. Aceasta face și dovada faptului că savanții, cercetătorii din Republica Moldova se bucură de recunoaștere europeană și internațională, că sunt vizibili și că astăzi lumea științifică nu a devenit mai tăcută, cum s-ar încerca a crede, dimpotrivă.

Așadar, vă propunem un interviu cu și despre președintele Academiei Europene pentru Științe şi Arte, cu reamintirea faptului că din forul academic european făc parte și 13 personalități notorii din Republica Moldova. Un interviu care ne va oferi, inclusiv, un răspuns la întrebările noastre eterne - cât se lucrează în știință pentru oameni și cât pentru recunoaștere personală. Vom afla cât de importantă este consolidarea puterii de inovare a Europei și cum Europa ar trebui să redevină competitivă la nivel global. Tot din interviu vom desprinde contextul, atât de actual, de promovare a terminologiei de pace, profesorul venind cu  îndemnul la înțelepciune, inteligență și înțelegere - „Știința și arta deschid dialogul între Est și Vest, Nord și Sud, cu speranța la toleranță și pace în lume”. Investiți în educația și formarea tinerilor, ne sugerează profesorul, or, în era inteligenței artificiale, nu dimensiunea unei țări contează, ci puterea de inovare și creativitatea oamenilor săi.

O consemnare de

Eugenia Tofan

Stimate Domnule Prof. Klaus Mainzer, au trecut deja patru an de la primul interviu, pe care l-am realizat în contextul alegerii Dumneavoastră în funcția de președinte al Academiei Europene pentru Științe şi Arte (AEȘA), cu sediul la Salzburg, Austria, unul dintre cele mai de prestigiu foruri științifice europene. Ne bucură și ne onorează deopotrivă faptul să știm că, pe parcursul acestor patru ani, ați dezvoltat o colaborare susținută cu Academia de Științe a Moldovei, implicit, cu comunitatea științifică moldavă. Este semnificativ faptul că această colaborare este încununată de vizita Dvs în țara noastră mică, dar frumoasă sau, cum V-ați exprimat chiar Dumneavoastră, uneori, „mic” înseamnă și „inteligent”, iar Republica Moldova este un exemplu elocvent. Pentru început, Vă rugăm să ne împărtășiți cu ce sentimente ați venit în Republica Moldova?

-Eu vin din Germania care este o țară relativ mare în Europa. Recent, cancelarul german a vizitat Republica Moldova pentru a sublinia cât de importantă este țara dumneavoastră pentru Europa. Îmbinați Estul și Vestul în istorie, cultură și religie. Moldova este un stat extrem de important pentru construirea punților între Est și Vest, iar situația mondială s-a schimbat dramatic de la primul nostru interviu. Astăzi trăim într-o perioadă de conflicte și războaie, chiar și în Europa. Oamenii de știință nu sunt politicieni, dar prin cooperarea noastră științifică putem construi punți peste toate granițele politice. De aceea, am venit în Moldova cu multă speranță, dar fiind și foarte curios de țară și de oamenii ei.

Cu referire la titlul prelegerii Dumneavoastră ce vizează inteligența artificială, care este pe cât de actuală, pe atât de intrigantă, aș vrea să revenim la o intenție cu mari perspective, vocalizată acum patru ani, în care Vă propuneați să realizați o rețea tematică orientată către agenda UE privind digitalizarea, inteligența artificială, mediu, climă, sănătate etc., și asta pentru a încerca să combinați puterea de inovare, tehnologia și dinamica economică a Europei cu tezaurul cultural și spiritual al vechiului continent, or, acest lucru ar constitui și profilul de esență al Academiei Dumneavoastră. Ce realizări ați putea menționa în acest context?

-La începutul noului mandat, am început cu o rețea tematică inter-clasă pentru domeniile de interes interdisciplinare: digitalizare/IA, energie/climă/mediu și educație/formare pentru Europa. Rezultatele acestor comisii au fost coordonate de decanii Academiei și rezumate în rapoartele oficiale („cărțile albe”) ale Academiei, care au fost certificate de Prezidiu și Senat. Acestea au fost publicate în Academy Proceedings (PEASA – Proceedings of the European Academy of Sciences and Arts) și au condus la invitații către instituții europene și internaționale (de exemplu, Institutul Universitar European din Florența, Academia Chineză de Științe). PEASA s-a dezvoltat acum într-o revistă științifică de înaltă calitate la nivel internațional.

Personal, am fost întotdeauna în favoarea Europei ca zonă de inovare care își realizează potențialul tehnic și științific pe piață și îl îmbină cu tradițiile sale culturale. Cu toate acestea, din cauza schimbării dramatice a situației politice mondiale și a piețelor din Est și Vest, Sud și Nord, Europa trebuie să se reorganizeze. În afară de problemele aprovizionării cu energie, industria din unele țări europene (de exemplu, producția de mașini, oțel) a fost supusă presiunii. Piețele globale se reorganizează în prezent cu consecințe dramatice pentru piața muncii din Europa. Acest lucru subliniază importanța consolidării puterii de inovare a Europei. Europa trebuie să redevină competitivă la nivel global. Fără a ține seama de „inteligența artificială” (IA): cel mai mare atu este inovația și creativitatea oamenilor noștri. În cele din urmă, aceasta este o problemă de calitate a educației noastre. După cum puteți vedea, am luat pulsul vremurilor patru ani mai târziu, concentrându-ne pe rapoartele noastre oficiale în rețeaua tematică.

Domnule Profesor, pentru că sunteți de formație umanist, cum amestecăm energiile creative ca să fim cât mai utili viitorului omenirii? Și cât este de valabil acest lucru, nu doar pentru lumea academică, dar și pentru oamenii din afara domeniului științific?

-În prezentarea mea, am arătat cum chatboții moderni schimbă și științele umaniste. ChatGPT poate produce tot felul de texte și videoclipuri. La Hollywood, actorii și scenariștii au intrat recent în grevă, deoarece sunt din ce în ce mai mult înlocuiți în filme de sisteme ale inteligenței artificiale. În actualul război hibrid, alegerile politice pot fi, de asemenea, manipulate de IA. Pe de o parte, trebuie așadar să pregătim sistemele IA ca furnizori de servicii pentru noi, oamenii. Pe de altă parte, trebuie să antrenăm și judecata umană, astfel încât mașinile să nu ajungă să preia controlul, așa cum spune subtitlul uneia dintre cărțile mele: „Inteligenta artificială – când mașinile vor prelua controlul?” (Springer, Ediția a 2-a, 2019).

Pentru a extinde profilul Academiei de Științe și Arte, seria de evenimente „Arts meets Science” („Artele Întâlnesc Știința”) a fost, de asemenea, introdusă și organizată de către decanii din domeniul artelor, medicinei și științelor naturale. La fiecare două săptămâni, un public internațional se adună online, iar președintele face o scurtă introducere tematică la prelegerea respectivă, care pune în discuție o temă comună văzută prin prismă artistică și științifică. Moldova este cordial invitată să participe.

Și dacă mai putem păstra registrul la capitolul inteligenței artificiale, și asta pentru că, acum, toată ființa umană este tot mai mult interesată de ce ne va aduce aceasta bun pentru omenire și cum vom „conviețui” cu ea. Dumneavoastră, având ca domeniu de cercetare, pe lângă inteligența artificială, și paradigma autoorganizării, și teoria haosului, și logica, și știința cognitivă, dar fiind și reprezentant fidel al puterii tehnico-ştiinţifice, adică intelectuală, ați putea să ne spuneți, dacă este adevărat că vom deveni inutili odată cu „infiltrarea” inteligenței artificiale în viețile noastre? Căci, în mediile sociale anume asta se discută acut sau e vorba de o lipsă de orizont?

-În științele naturale și sociale observăm auto-organizarea noilor structuri și modele în sisteme complexe. Cercetarea complexității se ocupă de întrebarea interdisciplinară a modului în care interacțiunea multor elemente ale unui sistem complex (de exemplu, molecule din materiale, celule din organisme sau oameni din piețe și organizații) poate crea ordine și structuri, dar și haos și colaps. Cercetarea complexității își propune să recunoască tendințele, haosul și conflictele în sistemele complexe și să înțeleagă cauzele acestora pentru a obține perspective asupra noului potențial de modelare a sistemelor. Prin urmare, este vorba despre sisteme de avertizare timpurie în organisme, sisteme ecologice, modele climatice și piețe financiare, de exemplu.

Cu toate acestea, masa de date din aceste sisteme complexe poate fi gestionată doar de sistemele inteligenței artificiale. Învățarea automată modernă utilizează algoritmi de învățare statistică care calculează probabilitățile așteptate pentru patternuri de date. Pentru a face acest lucru, sistemele sunt antrenate folosind mostre. În acest sens, ele învață „din experiență” să rezolve din ce în ce mai bine anumite sarcini.

Din nefericire, totuși, acestea folosesc hardware cu un consum extrem de înalt de energie. În viitor, o mare parte din energia disponibilă va fi utilizată pentru digitalizare și IA. Aceasta nu este o veste bună pentru noi toți, dar mai ales pentru Republica Moldova, care este interesată de progresul digital, dar și de eficiența energetică. În comparație cu computerele digitale cu învățare automată, creierele biologice cu „inteligență naturală” au nevoie de incredibil puțină energie - doar până la 20 de Wt. Aceasta este energia unui bec mic, dar care asigură toate performanțele uimitoare ale minții umane.

Noua mea carte despre noile arhitecturi de calculatoare orientate spre creier („Artificial Intelligence of Neuromorphic Systems”, World Scientific Singapore, 2024) este, prin urmare, despre IA eficientă din punct de vedere energetic și, prin urmare, sustenabilă.

Mulțumindu-Vă pentru aceste răspunsuri exhaustive, aș vrea să revenim la relațiile de colaborare cu Academia de Științe a Moldovei. Țin să amintesc publicului larg că Dumneavoastră ați fost foarte conectat la activitatea Academiei noastre, participând la multe evenimente de referință, cu prelegeri publice de impact, fie în cadrul Săptămânii Științei dedicate aniversării a 60-a de la fondarea Academiei, conferințelor științifice cu tematici de pace, fie în cadrul Școlilor de Vară etc. Pentru contribuții remarcabile menționate, dar și alt suport acordat cercetătorilor moldoveni, conducerea AȘM V-a conferit cea mai înaltă distincție academică - Medalia „Dimitrie Cantemir”. Dacă ar fi să intrăm într-un registru un pic mai sentimental, căci și emoțiile fac parte din cele omenești și induc o stare de fapt, ce semnifică această distincție academică pentru Dumneavoastră?

-Dimitrie Cantemir a fost un mare polimat. Când i-am citit biografia, mi-am amintit imediat de marele polimat german Gottfried Wilhelm Leibniz. Leibniz a fost un matematician și filozof. Dimitrie Cantemir a fost un mare lingvist și polimat. Ambii sunt numiți polimatici, deoarece nu numai că aveau la timpul lor o mulțime de cunoștințe de specialitate, dar și-au construit o mare rețea științifică. Așa o abordare m-a motivat de-a lungul vieții. De aceea, mă simt onorat să primesc această distincție. Acest tip de abordare universală cu rețea științifică este mai relevantă astăzi decât oricând. În atare condiții putem începe să construim din nou punți.

Cu ce impresii plecați din Republica Moldova?

-Recunoștință și speranță. În ultima zi a șederii mele, am avut ocazia să vorbesc cu ministrul dumneavoastră al Culturii, cu ministrul Educației și Cercetării, precum și cu câțiva membri ai Parlamentului Republicii Moldova. Am discutat despre dezvoltarea unor idei de perspectivă în Moldova cu IA în cercetare, știință și educație, coordonată de Academia de Științe a Moldovei.

Este un avantaj că Moldova este o țară mică. Am putut experimenta cât de scurte și lipsite de birocrație sunt căile dintre factorii de decizie individuali. Țările și organizațiile mari sunt împovărate de procese greoaie de luare a deciziilor și de birocrație. Acest lucru ar putea facilita soluții rapide și eficiente în Moldova.

Și pentru că suntem pe final de an și ne despart zile numărate de Noul An, ce mesaj ați avea pentru corpul academic, dar și pentru comunitatea științifică de la noi în anul șarpelui?

-În discursul meu, după ce am fost onorat cu Medalia Dimitrie Cantemir, proclamasem deja mesajul că viitorul țării dumneavoastră stă în educație și formare. Investiți în educația și formarea tinerilor! În era inteligenței artificiale, nu dimensiunea unei țări contează, ci puterea de inovare și creativitatea oamenilor săi. Investiți în „spiritul materiei prime” și păstrați oamenii acasă pentru a construi această țară frumoasă! Atunci, veți fi un partener foarte binevenit în comunitatea europeană, care poate ajuta la construirea de punți între Est și Vest.

Societățile noastre tehnice, științifice și culturale nu se bazează doar pe știință și artă. Știința și arta deschid dialogul între Est și Vest, Nord și Sud, cu speranța la toleranță și pace în lume. Omenirea are atât de multe probleme vitale de rezolvat pentru viitorul planetei noastre. De aceea, nu trebuie să ne mai despărțim, ci trebuie să cooperăm peste toate frontierele. Mesajul pentru anul viitor al șarpelui: Se spune că un șarpe este inteligent și deștept. Am putea învăța din asta.

Stimate Domnule Președinte, ne-ați făcut o deosebită onoare, acordându-ne acest interviu de mare rigoare, motiv pentru care Vă exprimăm întreaga gratitudine și recunoștință. Și dacă V-a plăcut la noi, Vă mai așteptam în țara noastră mică și cu alte ocazii!

-Vă mulțumesc și eu.