Membrii europeni din cadrul Consiliului Științific Internațional s-au convocat la Stockholm

În perioada  21-22 noiembrie 2024, la Stockholm, Suedia, a avut loc reuniunea anuală a membrilor europeni ai Consiliului Științific Internațional (ISC). Evenimentul a fost organizat de Academia de Științe din Estonia, în calitate de coordonator al Secției membrilor europeni ai ISC și a fost găzduit de Academia Regală Suedeză. În cadrul întrunirii a fost reiterat rolul Academiilor privind promovarea excelenței în cercetare și suportul acordat guvernelor și societății pentru depășirea situațiilor de criză și incertitudine, fiind astfel abordate mai multe aspecte privind dezvoltarea științei la nivel european și internațional. Subiectele principale, discutate în cadrul întrunirii membrilor europeni ai ISC, au vizat atât evaluarea priorităților globale ale Consiliului Științific Internațional, cât și identificarea aspectelor cheie în dezvoltarea științei ținând cont de provocările actuale la nivel global. Discuțiile s-au axat în jurul a trei tematici principale: Inteligența artificială; Suportul Academiilor la promovarea politicilor bazate pe evidențe științifice și manifestul „Reclaiming Europe”.

Academia de Științe a Moldovei a fost reprezentată la întrunire de către președintele AȘM,  acad. Ion Tighineanu, membru al Consiliului Științific Internațional și Dr. Tudor Braniște, șef al Secției management academic și relații externe din cadrul AȘM, președinte al Academiei Tinerilor din Moldova.

Discuțiile privind inteligența artificială, perspectivele și riscurile pe care le implică, precum și reglementarea utilizării acesteia au fost elucidate de către profesorul Amos Storkey de la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie. Problema inteligenței artificiale în domeniul științei este complexă și cuprinde mai multe aspecte importante, inclusiv etica și transparența, automatizarea proceselor, colaborarea om-mașină, ș.a. Totodată, este necesar de luat în considerare și posibilitățile inteligenței artificiale de a analiza rapid volume foarte mari de date, ceea ce aduce un beneficiu cercetării științifice.

În cadrul prezentării „Construirea capacităților pentru elaborarea politicilor bazate pe dovezi în Europa post-pandemică”, Dna Alexandra Olajos-Szabo de la Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, a demonstrat în baza rezultatelor obținute în cadrul mai multor proiecte, că cererea publică pentru politici bazate pe dovezi este mare, în timp ce răspândirea de știri false și dezinformare prezintă o provocare semnificativă. Elaborarea politicilor bazate pe dovezi este crucială în societățile complexe cu multiple crize și perspective sumbre, oferind cea mai bună perspectivă pentru luarea unor decizii informate și solide. Utilizarea dovezilor consolidează încrederea în guverne, așa cum este demonstrat de corelația dintre frecvența luării deciziilor bazate pe dovezi și gradul de încredere publică în guvernele naționale.

Dr. Helen Eenmaa, președintele YASAS (Young Academies Science Advise Structure) a prezentat inițiativa academiilor tinerilor „Reclaiming Europe”  -  un manifest care abordează necesitatea unei înțelegeri incluzive a Europei, mai ales în contextul crizelor și evenimentelor, precum este războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Manifestul evidențiază neglijarea și marginalizarea istoriilor și culturilor diversificate ale regiunilor adesea stigmatizate sub termenul „Estul Europei”. Manifestul face apel la o schimbare de la agendele naționaliste și iliberale către promovarea unității dincolo de simpla integrare politică. Se subliniază importanța acordării unei atenții sporite asupra regiunilor istoric periferice și se recunoaște țesătura complexă a culturilor și istoriilor locale. Academia este considerată o forță principială în această transformare, pledând pentru cooperare transnațională, abordări critice și cultivarea unor perspective noi. Manifestul încurajează sprijinirea tinerilor cercetători, în special din regiunile subreprezentate, și dezvoltarea de rețele pentru a facilita proiecte cooperative și viziuni pentru viitorul Europei.

În cadrul discuțiilor, Dr. Helen Eenmaa, președinta YASAS, a salutat inițiativa creării Academiei Tinerilor în Republica Moldova cu sprijinul Academiei de Științe a Moldovei, menționând disponibilitatea de a acorda suportul necesar privind integrarea tinerilor cercetători din Republica Moldova în comunitatea europeană a organizațiilor ce promovează vocea tinerilor în procesul de consultare a factorilor de decizie privind trasarea direcțiilor de dezvoltare a domeniului cercetării și inovării.

Întrunirea Secției membrilor europeni a Consiliului Științific Internațional a avut pe agendă și aspecte organizatorice, printre care aprobarea raportului pentru anul 2023, alegerea țării gazdă a organizației pentru anul 2025 și alegerea noilor membri ai biroului Secției. Astfel, în urma votului celor prezenți la ședință, Prof. Tarmo Soomere, președitnele Academiei de Științe a Estoniei a fost reales în calitate de coordonator al Secției membrilor europeni a Consiliului Științific Internațional, iar în calitate de membri ai biroului Secției au fost aleși Anna Mauranen, Consiliul Academiilor Finlandeze, Augusta Maria Paci, CNR, Italia, Ilkay Erdogan-Orhan, Academia de Științe a Turciei, Manuel De Leon, Academia de Științe a Spaniei, Jūras Banys, Academia de Științe din Lituania.

În ziua de 20  noiembrie curent, președintele AȘM a întreprins o vizită de lucru la Universitatea din Uppsala, care este una dintre cele mai mari instituții de învățământ superior din nordul Europei. În cadrul vizitei au avut loc discuții cu privire la posibilitățile de colaborare științifică în baza căreia cercetătorii din Republica Moldova ar putea utiliza infrastructura tehnologică de importanță europeană existentă în Uppsala.

Cristina Bumbu