Un simbol și un deschizător de drumuri - „Literatura și Arta”, șapte decenii de activitate

Joi, 3 octombrie 2024, Academia de Științe a Moldovei și Academia Română au organizat un eveniment special dedicat marcării a 70 de ani de activitate a ziarului săptămânal „Literatura și Arta”. Sala Azurie a AȘM a adunat oameni de știință și cultură, veniți pentru a celebra succesul publicației și a se bucura de  lansarea cărții „Literatura și Arta. Revista care a făcut istorie”, recent scoasă de sub tipar, la editura „Universul” din Chișinău.

În discursul său din deschiderea evenimentului, președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu a declarat că „Literatura și Arta” a fost cea mai importantă publicație care susținea revenirea limbii române la grafia latină și decretarea ei ca limbă oficială în RSS Moldovenească. De-a lungul anilor a devenit un aliat fidel al comunității academice. Astăzi publicația este deschisă nu numai către spațiul basarabean, ci și către întregul spațiu cultural românesc, fiind accesibilă și conaționalilor din întreaga lume. Mai mult, în ultimul timp, săptămânalul s-a impus și ca o tribună a celor două academii surori, Academia de Științe a Moldovei și Academia Română, reflectând cu generozitate viața intelectuală românească, în toată diversitatea evenimentelor științifice și culturale, realizate pe ambele maluri ale Prutului, în conformitate cu Planul comun de acțiuni academice. Cu prilejul celei de-a 70- aniversări, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a înmânat redactorului-șef al săptămânalului „Literatura și Arta”, Doina Dabija, Diploma de recunoștință a Academiei de Științe a Moldovei.

La rândul său, președintele Academiei Române, acad. Ioan Aurel Pop a transmis prin intermediul unui mesaj video înalta sa considerație față de cei care au fost și sunt parte a marii familii de la „Literatura și Arta”, menționând că în deceniile de activitate, acest periodic a reușit să influențeze conștiința publică și să ducă mai departe mesajul cronicarilor, mesajul oamenilor de cultură care au arătat pe parcursul timpului forța spiritualității românești.

Prezența în Sala Azurie a ex-Președintelui R. Moldova Nicolae Timofti și a ex-Președintelui interimar Mihai Ghimpu, precum și a mai multor persoane notorii din mediul cultural și științific al spațiului românesc, au asugurat o deosebită prestație evenimentului.

Președintele Consiliului Consultativ al Academicienilor al AȘM, acad. Mihai Cimpoi le-a reamintit tuturor celor prezenți la eveniment numele oamenilor care au pus bazele publicației „Literatura și Arta”. Mai mult, Mihai Cimpoi spune că această publicație a ctitorit o școală literară basarabeană și că înainte de a exista această școală literară basarabeană, a existat o școală de jurnalistică foarte bună. Scriitorii au dus și povara gazetăriei și o bună parte din ei au fost jurnaliști. Acad. Mihai Cimpoi precizează că atunci când spune despre o școală de jurnalistică, se referă nu doar la cei care au fost în echipa redacțională de la „Literatura și Arta”, dar și la jurnaliști din alte redacții.

Vicepreședintele Academiei de Științe a Moldovei, coordonatorul Secției Științe sociale, economice, umanistice și arte, membrul corespondent, Ion Hadârcă a reamintit numele celor care au fost activi nu doar în scrierea textelor de la „Literatura și Arta”, dar și implicați plenar în lupta de eliberare națională, unde însuși participa cu toată ființa: „am parcurs împreună lungul traseu al acestui exod spre libertate,. umăr la umăr”. Ion Hadârcă a declarat că are toată certitudinea că această revistă e unică pentru publicistica basarabeană, și nu numai. Aici face referință atât la tirajul fabulos, atins în ceasul deșteptării, cât și la impactul pentru edificarea independenței.

Doina Dabija, redactor-șef al săptămânalului, cea care acum poartă pe umerii săi responsabilitatea pentru tot ce este astăzi „Literatura și Arta” spune că această publicație este mai mult decât un săptămânal, este un simbol, un deschizător de drumuri și un spărgător de gheață. E revista care a scris și continuă să scrie istorie, fiind prima revistă din Basarabia care apărut în grafie latină cu mult înainte să de a intra în vigoare legea privind trecerea la grafie latină. Această revistă, care este o tribună a intelectualilor din Republica Moldova, va continua să lupte și să spună adevărul așa cum a făcut-o în vremurile grele de renaștere națională.

Prezent la eveniment, primarul comunei Dumbrăveni din județul Suceava, România, Ioan Pavăl a ținut să amintească de locul important al lui Nicolae Dabija în istoria culturală. Menționând că domnia-sa a făcut tot ce a putut și de multe ori lucruri care erau peste puterile sale, inclusiv prin intermediul publicației „Literatura și Arta”. El a declarat că astăzi nu e deloc ușor să duci mai departe ceea ce a construit Nicolae Dabija pentru că online-ul și-a luat avânt și tocmai de aceea întreaga redacție a săptămânalului merită toată admirația pentru stoicismul lor.

Directorul Agenției Naționale a Arhivelor de Stat, Igor Cașu a ținut să evidențieze faptul că datorită curajului lui Nicolae Dabija, abilității sale de a aduna oameni valoroși în jurul aceste publicații, „Literatura și Arta” a devenit o publicație legendară și simbol al presei naționale. El a menționat că s-au depus și se depun în continuare eforturi pentru a digitiza paginile revistelor ce au făcut istorie. În acest context va fi scanată și transpusă în format digital colecția completă a „Literaturii și Arta”, dar și a altor publicații din perioada sovietică, care reprezintă o parte importantă a patrimoniului cultural.

Literatura și Arta a fost și rămâne o instanță culturală, una care a reaprins flacăra conștiinței naționale, și nu doar la Chișinău,  dar a influențat pozitiv și mii de cititori de dincolo de Prut. A fost o instanță istorică, culturală, literară, iar această instanță a avut o personalitate extraordinară, pe Nicolae Dabija. Pentru foarte mulți scriitori, mai ales pentru cei care au debutat în paginile revistei, au însemnat foarte mult. Literatura și Arta a fost și rămâne pentru noi, ziarul de suflet și de minte. De această părere este Teo Chiriac, președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova care adaugă că 70 de ani pentru o revistă de cultură este așa cum ai spune un mileniu pentru o civilizație.

Cu o deosebită considerație a vorbit de la tribună și consilierul mitropolitului Basarabiei, preotul Maxim Melinte, care a menționat că „Literatura și Arta” se deosebește foarte mult prin conținutul său calitativ, că a rămas fidelă unui format standard, folosindu-se de două culori, negru și roșu, exact ca în cărțile de cult. Datorită conținutului și autorilor acestei reviste, ea a rezistat în timp și a avut o contribuție semnificativă în promovarea valorilor și credințelor strămoșești.

Actrița Ninela Caranfil, cu deosebită emoție în glas și-a amintit că ziua de joi, când apărea săptămânalul „Literatura și Arta” era o mare sărbătoare la începutul mișcării de eliberare națională. Atunci când o echipă de ziariști curajoși, în frunte cu Nicolae Dabija, în sfârșit spuneau adevărul despre limbă, despre cultură, despre identitate. Săptămânalul luptă în continuare pentru adevăr și dreptate, spune ea, pentru a ne deștepta de unde venim și mai ales încotro să mergem. Și deputatul în Parlamentul României, Boris Volosatâi s-a reîntors pentru o clipă în timp, atunci când era profesor, iar ulterior și director al Liceului Teoretic Român-Francez „Gheorghe Asachi”. Ziua de joi era o adevărată sărbătoare, spune el, deoarece atunci avea ore și tot atunci, venea în fața elevilor cu un număr proaspăt scos de sub tipar al săptămânalului „Literatura și Arta”, era o mare oportunitate pentru a discuta despre valorile veritabile. Despre setea de cunoaștere, despre ceea ce reușesc să soarbă cititorii astăzi din paginile revistei, a vorbit directoarea Liceului „Ion Creangă” din Cimișlia, Larisa Borodin. Potrivit ei, elevii și profesorii răsfoiesc „Literatura și Arta” cu drag, ori de câte ori numărul proaspăt al publicației ajunge în sala de lectură.

Evenimentul din Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei a fost completat armonios de momente artistice, pregătite de interpretele Maria Mocanu și Mariana Dobzeu, actrițele Teatrului Național „Mihai Eminescu” Ninela Caranfil și Ana Bunescu Leancă, dar și  Ansamblul de chitariști ai Centrului Cultural Multifuncțional „Regina Maria”.

Pe tot parcursul programului a fost asigurată transmisiunea live pe platformele ZOOM și pe youtube pentru cei care nu au reușit să fie prezenți fizic la acest eveniment organizat în Sala Azurie a AȘM. Evenimentul a fost preluat de partenerii noștri media externi citați în secțiunea parteneri ai AȘM, inclusiv agenția britanică de știri News247WP.

Menționăm că ziarul care apare în fiecare joi, a fost înființat la 3 octombrie 1954, devenind pe parcursul anilor o publicație combatantă a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Ziarul cu denumirea „Literatura şi Arta” a fost fondat în anul 1977. Primul redactor-șef a fost Victor Teleucă. În anii 1988–1989, „Literatura și Arta” a fost cea mai importantă publicație care susținea revenirea limbii române la grafia latină și decretarea ei ca limbă oficială în RSS Moldovenească. În iunie 1989, a fost tipărit în mod clandestin primul număr al săptămânalului cu litere latine. Timp de 35 de ani, din 1986, redactor-șef al săptămânalului „Literatura şi Arta” a fost Nicolae Dabija (membru de onoare al Academiei Române, în 2003, și membru corespondent al AȘM, din 2012), care a stat la straja promovării limbii române. Din martie 2021, la cârma săptămânalului „Literatura și Arta” se află Doina Dabija.

Cristina BUMBU