- 1 view
Simpozionul științific „Nicolae Donici și astronomia pe meleaguri moldovene”, un duplex științific, organizat de Academia Română, Academia de Științe a Moldovei și Institutul Astronomic al Academiei Române, a avut loc pe 11 septembrie, simultan, în Aula Academiei Române și în Sala Azurie a AȘM. Evenimentul a reunit membri titulari și membri corespondenți din ambele academii, cercetători științifici, profesori universitari și școlari pentru a discuta atât aspecte istorice ale astronomiei, cât și evoluțiile moderne din acest domeniu, predarea astronomiei în școală etc.
La deschiderea simpozionului, academicianul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, a subliniat, importanța colaborării dintre cele două instituții academice, menționând că manifestarea dedicată lui Nicolae Donici este parte dintr-un complex de evenimente comune ale Academiei Române și Academiei de Științe a Moldovei, care se desfășoară cu succes în urma unui acord de colaborare semnat între cele două academii ce permite o apropiere și mai mare între ele. Președintele a ținut să menționeze că Nicolae Donici – figură emblematică a științei – merită această prețuire la împlinirea a 150 de ani de la nașterea sa. Savantul s-a impus realizând cercetări de anvergură la faimosul său observator privat de la Dubăsarii Vechi, Basarabia. A observat mai multe eclipse de soare și de lună pe diferite meridiane ale lumii. Savantul a fost primit în Academia Română în 1922, dat afară împreună cu „trădătorii” în 1948 și reprimit în 1991, împreună cu cei excluși datorită ideologiei staliniste sau comuniste generale.
Ioan Aurel Pop a amintit de perioada când Donici n-a fost binevenit nici în RSS Moldovenească și nici în România socialistă – cei plecați erau numiți „transfugi și trădători”, astfel că numele lui este azi mai puțin cunoscut în societate. Nu vei afla în stradă răspunsul la întrebarea cine este Nicolae Donici. De aceea prețuim editarea unor lucrări consacrate renumitului nostru astrofizician, născut în Basarabia, pentru a-l scoate din anonimat și a-i populariza opera. În context, Ioan Aurel Pop a apreciat lansarea la acest eveniment a cărții „Cerul văzut de pe meleaguri moldovene”, având-o ca autoare pe neobosita cercetătoare a operei și destinului lui Nicolae Donici, dr. prof. Magda Stavinschi, director al Institutului Astronomic al Academiei Române pe parcurs de 15 ani (1990-2005).
Concomitent, președintele Ioan Aurel Pop a evidențiat și contribuția lui Donici la cercetarea internațională în astronomie, care a privit cerul din toată lumea din perspectivă universală. Prin urmare, a concluzionat el, Nicolae Donici, rămâne peste timpuri și peste oamenii care nu l-au receptat, peste regimurile politice care l-au exilat, rămâne un savant român cu obârșie din Basarabia, alături de mulți alții care trebuie prețuiți, respectați și din când în când rememorați: Donici a știut să privească cerul cum nimeni n-a știut dintre savanți cel puțin în anumite aspecte ale lui.
În cuvântul său de salut, academicianul Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, a relevat contribuția științifică a unor savanți cu rădăcini basarabene, care s-au afirmat în diferite state ale lumii. În acest context, a precizat că Basarabia, astăzi Republica Moldova, este adesea menționată pe portalurile științifice internaționale și grație unor personalități notorii care s-au născut pe aceste meleaguri.
Totodată, a remarcat speakerul, plaiul nostru a avut și are personalități care au adus o contribuție remarcabilă la dezvoltarea științelor, activând, cel puțin o bună parte a vieți, acasă, pe pământul natal unde au văzut lumina zilei. Din șirul de celebrități basarabene, l-a evidențiat pe Nicolae Donici – savantul cu cea mai înaltă prestație, la nivel global. Renumitul astrofizician român s-a născut la Petricani, suburbie a Chișinăului, este unul din fondatorii Uniunii Astronomice Internaționale, membru de onoare al Academiei Române. Activitatea savantului s-a deosebit prin consacrare prodigioasă și imensă, pasiune pentru știință. Cercetările lui Nicolae Donici au cuprins o serie de subiecte importante, printre care se evidențiază astronomia soarelui, cromosferei, planetelor, luminii zodiacale. A studiat 7 eclipse de soare care au avut loc pe diferite meridiane și paralele ale lumii, precum și 8 eclipse de lună. Pentru acele timpuri, greu de călătorit, a fost un adevărat recordman.
Academicianul Ion Tighineanu a mai precizat că savantul a construit în anul 1908 la Dubăsarii Vechi un observator dotat cu un telescop care era printre cele mai performante din lume. Mai târziu, a fondat pe malul Nistrului și o stație meteo care a jucat un rol important în activitatea rețelei de stații meteorologice a României. Totodată, a scos în evidență faptul că Nicolae Donici si-a pus moșia, dăruită de mătușa sa Elena Lysakovska, în slujba științei, și anume a astronomiei. După 1920, în contextul reformei agrare în România, i s-au cerut documente doveditoare că folosește moșia în scopuri științifice. Și dânsul a reușit să facă acest lucru, având și scrisori semnate de reputați astronomi francezi trimise direct în adresa regelui.
Valeriu Matei, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române și director general al Editurii Academiei Române, a vorbit despre puterea de rezistență și dedicația lui Nicolae Donici, accentuând nevoia continuă de a publica opera sa pentru a transmite mesajele lui Donici și generațiilor actuale. Totodată, a adus în discuție și necesitatea de a restaura conacul de la Dubăsarii Vechi, care face parte din patrimoniul cultural românesc. În context, vom nota că ambii președinți ai celor două Academii au remarcat activitatea editorială a lui Valeriu Matei, evidențiind ultimul volum dedicat lui Nicolae Donici și lansat la acest eveniment.
Într-un mesaj video, transmis de la Buenos Aires, Maria Roemmich-Brunsiwg, nepoata soției lui Nicolae Donici de 93 de ani, a împărtășit amintiri despre bunicul său, subliniind momentele unice petrecute alături de el, accentuând pasiunea acestuia pentru muzică și retragerile sale frecvente în solitudine. Concomitent, ea și-a exprimat mândria față de moștenirea științifică lăsată de acesta.
Cu un mesaj video a venit și Ewine Van Dishoeck, fost președinte al Uniunii Astronomice Internaționale. Ea a salutat organizarea acestui simpozion și a menționat că Nicolae Donici a fost un pioner al Uniunii Astronomice Internaționale și a participat activ la acțiunile acesteia, iar cercetările marelui savant au avut un impact mondial.
Sesiunea de deschidere a simpozionului s-a încheiat cu un mesaj video transmis de către Excelența Sa, Nicolas Warnery, Ambasadorul Republicii Franceze în România, care s-a arătat impresionat de organizarea acestui simpozion. El a apreciat înalt contribuția științifică a lui Nicolae Donici în patrimoniul mondial, dar a ținut să menționeze că savantul a petrecut 15 ani în Franța și a publicat numeroase opere în franceză.
Evenimentul a continuat cu o sesiune de comunicări, deschisă de Magda Stavinschi, cercetător onorific la Institutul Astronomic al Academiei Române și autoarea cărții „Cerul văzut de pe meleaguri moldovene”, proaspăt scoasă de sub tipar la Editura Academiei Române. În prezentarea făcută pe coperta volumului de acad. Dorina N. Rusu se subliniază că această carte reunește medalioanele a 13 astronomi importanți, născuți sub cerul atât de binefăcător și de generos, dătător de mari nume în toate domeniile științei, literelor și artelor, al Moldovei. Lista este deschisă de Neculai Culianu și de Spiru Haret, pentru a continua cu mari astronomi români: Nicolae Donici, Constantin Popovici, Constantin Drâmbă și Călin Popovici. Acestora li se adaugă numele unor specialiști mai puțin cunoscuți sau aflați într-un con de umbră, precum Vintilă Șiadbei, Alexandru Nicolaevici Deutsch, Victor Nadolschi, Cornelia Cristescu, Victor Stavinschi, Eugeniu A. Grebenicov, Ieronim Mihăilă, ale căror contribuții au fost remarcabile la dezvoltarea cercetărilor în astronomie. Urmează numele unor astronomi amatori.
Dat fiind că Simpozionul este consacrat astrofizicianului Nicolae Donici ne vom referi la activitatea savantului, destinul său dramatic, căruia Magda Stavinschi i-a acordat în comunicare atenția principală. În slide-uri, fotografii și note explicative este arătat parcursul vieții și activitatea lui Donici în dependență de istoria locurilor unde s-a aflat, de revoluții, războaie, ocupații străine etc. Vom concentra esența acestor repere biografice într-un text:
Născut la 1 septembrie (14) 1874 la Chişinău în familia înstărită a lui Nicolae Donici şi a Limoniei Macri-Donici. De mic copil a rămas fără părinți, de educaţia lui în continuare s-a ocupat mătușa sa de
În
A făcut cercetări în cadrul Observatorului Pulkovo de lângă Petersburg, a participat la numeroase expediții în țară şi peste hotare, devenind o personalitate cunoscută în cercurile științifice ale Academiei Imperiale Ruse şi în alte centre științifice de pe Mapamond.
În 1908, a fondat pe moşia sa din s. Dubăsarii Vechi un observator astronomic, în care ulterior a făcut cercetări. Telescopul a fost construit
La doar 23 de ani (a.1897), a fost ales membru al Societății Astronomice Franceze; în 1901 – membru al Academiei Imperiale Ruse din Petersburg, în 1904 – membru al Societății Astronomice din Rusia, în 1913 – membru al Uniunii Internaționale pentru Cercetarea Soarelui; timp de 3 ani a reprezentat Rusia în Comisia pentru eclipse. Mai apoi devine membru al Comisiei de spectroheliografie. In 1912 este ales membru de onoare si Doctor Honoris Causa al Institutului de Științe din Coimbra (Portugalia). Din anul 1922 este membru al Comisiei pentru fizica Soarelui şi al Comisiei pentru planete. Meritele științifice ale astrofizicianului au fost apreciate și de țara sa: în același an s-a învrednicit de titlul de membru de onoare al Academiei Române, membru al Comitetului Național pentru Astronomie. Tot în 1922, la primul congres al Uniunii Astronomice Internaționale, Nicolae Donici devine membru al ei şi face parte din comisiile pentru meteori și lumină zodiacală.
Cel de-al doilea Război Mondial, cu intemperiile istoriei de pe meleagul nostru şi al României, s-a răsfrânt nefast asupra destinului lui Nicolae Donici. În 1940, a fost nevoit să părăsească Dubăsarii Vechi. În 1941, conacul i-a fost devastat, de unde au dispărut fără urmă toate bunurile, inclusiv utilajul științific. În 1944, a fost bombardat complexul hotelier din Bucureşti, în care dânsul locuia. Peste câteva zile, a căzut o bombă şi pe a doua clădire, unde s-a mutat la un văr Nicolae Donici. A pierdut totul, dar a scăpat cu viață – în momentul deflagrației nu era acasă. Înaintarea Armatei Roșii l-a motivat să părăsească în același an Bucureștiul. Soarta l-a purtat prin Germania, apoi – în Franţa. S-a angajat la lucru
În 1948, de rând cu alți oameni de ştiință, Nicolae Donici a fost exclus din rândurile Academiei Române. În 1990, după Revoluția din decembrie, este reabilitat. Se credea multă vreme că savantul a decedat în anul 1956, la vârstă de 82 ani, fără a se ști cu siguranță locul unde a fost înhumat:
Până la urmă, căutările nesperate ale Magdei Stavinschi a locului înmormântării lui Nicolae Donici s-au încununat cu rezultatul mult așteptat. În dosarul lui Nicolae Donici, descoperit într-un centru de evidență a pensionarilor, a fost descoperit certificatul lui de deces. Astfel, a fost stabilită dată morții – domiciliat într-o casă de bătrâni din comuna Puget-Theniers, departamentul Alpes-Maritimes din sud-estul Franței, a închis ochii la 4 ore, în zorii zilei de 21 noiembrie 1960, la răsăritul Soarelui – atracția lui științifică de o viață. Enigma morții lui Nicolae Donici a luat sfârșit.
Dr. prof. Magda Stavinschi a făcut o trecere în revistă a evenimentelor științifice de după anii `90, care au avut ca scop scoaterea din anonimat a operei astrofizicianului Nicolae Donici de la Dubăsarii Vechi și repunerea ei în circuitul științific și cultural al românilor de pe ambele maluri ale Prutului. În această ordine de idei, a fost nominalizat Simpozionul științific din 1994, organizat la Academia de Științe de doi împătimiți de figura emblematică a lui Nicolae Donici – acad. filolog Haralambie Corbu, vicepreședinte al AȘM, născut la Dubăsarii Vechi și care l-a cunoscut în copilărie pe savant, și astronomul Magda Stavinschi. Atunci ei au inițiat un parteneriat de succes dintre cercetătorii din domeniu din Republica Moldova și România. A culminant primul eveniment cu dezvelirea bustului astronomului fizician Nicolae Donici în curtea fostului conac din Dubăsarii Vechi, vizitarea cavoului familiei lui, reparat și amenajat cu acest prilej, construit în secolul trecut pe teritoriul bisericii din sat, conform proiectului renumitului arhitect Alessandro Bernadazzi.
Și Simpozionul din 2004 convocat de cercetătorii de pe ambele maluri ale Prutului a fost mediatizat pe larg în republica noastră. Aprecierea sugestivă a lui Nicolae Donici, „Un Einstein al Basarabiei”, făcută în cadrul manifestării științifice de fizicianul Valeriu Canțer, a fost preluată de jurnaliști și evidențiată în titlurile și în unele materiale din presa scrisă. Din nou participanții la manifestare au mers la baștina savantului, unde acad. Haralambie Corbu și-a lansat cartea „Dincolo de mituri și legende”, în care a fost inclus și un studiu despre Nicolae Donici.
Așa s-a întâmplat că în februarie 2010 bustul lui Nicolae Donici a fost furat și distrus de un nătărău pentru a face niște bani din metalul sculpturii, fiind la evidență psihiatrică. Se întrebau atunci cei care îi cunoșteau destinul dramatic al savantului: pedepsit și după moarte? Această stare de lucruri a durat mai mult de un deceniu până în sfârșit administrația locală a găsit resurse ca bustul să fie restabilit. Sâmbătă, la Dubăsarii Vechi, vor avea loc din nou manifestări consacrate aniversării a 150-a de la nașterea savantului. Pe bune, lung și spinos a fost drumul revenirii acasă a astrofizicianului Nicolae Donici.
Manifestarea științifică din 2014, consacrată aniversării a 140-a de la nașterea lui Nicolae Donici, și-a ținut lucrările la București. Și iată că am ajuns la Simpozionul de azi cu genericul „Nicolae Donici și astronomia pe meleaguri moldovene” la 150 de ani de la naștere, un duplex științific, organizat de Academia Română, Academia de Științe a Moldovei și Institutul Astronomic al Academiei Române, simultan, în Aula Academiei Române și în Sala Azurie a AȘM. Moderatorul evenimentului dr. Mirel Bîrlan, directorul Institutul Astronomic al Academiei Române, și-a îndeplinit misiunea cum se poate mai bine, invitând la tribună, rând pe rând, pe toți cei programați pentru comunicări cu respectarea timpului oferit. Însuși domnia sa ne-a informat la tema „Prezentul și perspectivele astronomiei române” care a reflectat tabloul acestui domeniu important și interesant de cercetare științifică.
Autorii comunicărilor – pe de o parte cercetători din România, pe de altă parte, cercetători din Republica Moldova care au reprezentat Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, ONG-uri, au dezvăluit și alte aspecte ale vieții și activității astrofizicianului Nicolae Donici; au abordat valorificarea patrimoniului cultural și istoric de la Dubăsarii Vechi; predarea sau excluderea astronomiei din procesul de învățământ școlar. Cu materialele acestor autori puteți lua cunoștință la adresa https://asm.md/nicolae-donici-si-astronomia-pe-meleaguri-moldovene-11-septembrie-2024-duplex-academia-romana, Programul conferinței și prezentările pot fi consultate aici. Înregistrarea video a Simpozionului poate fi accesată la linkul: https://youtu.be/fdXsOcGIZzU
Tatiana ROTARU
Cristina BUMBU
