Problemele morbidității post-COVID discutate în cadrul conferinței științifico-practice cu participare internațională

01.07.2024
Unique visitors: 642

Academia de Științe a Moldovei în parteneriat cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” au organizat la 28 iunie 2024 Conferință științifico-practică cu participare internațională „Medicina – specialitate multidisciplinară”,  care oferă oportunitatea unică de a explora cele mai recente descoperiri științifice și soluții inovatoare în domeniul stării de sănătate a populației post-COVID. La eveniment au participat membrii Secției Științe ale Vieții a AȘM, specialiști din domeniu, profesori universitari, doctoranzi, rezidenți și studenți ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

Moderatoarea evenimentului, acad. Eva Gudumac, vicepreședinte al Academiei de Științe, i-a salutat pe cei prezenți în Sala Azurie a AȘM și online, le-a urat succes tuturor participanților la Conferință.

La inaugurarea acestei importante manifestări științifice a participat online acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, care se află în prezent peste hotare, dar fiind interesat de eficiența întrunirii. – Invazia coronavirusului de tip nou SARS-CoV-2 a fost un adevărat examen pentru sistemul de sănătate publică în majoritatea țărilor lumii, a remarcat dumnealui. Mii de savanți notorii ai lumii au bătut clopotele de mai multe ori, exprimându-și îngrijorarea în legătură cu impactul negativ al activității omului asupra Planetei prin poluarea sistematică a surselor acvatice și a atmosferei, defrișarea necontrolată a pădurilor, extracția excesivă de resurse, distrugerea biodiversității, schimbarea climei etc. Cu regret, savanții au fost ascultați, dar nu și auziți, factorii de decizie din lumea întreagă preferând să susțină prioritar business-ul, activitățile economice, în detrimentul tot mai evident al naturii.

În acest context, președintele AȘM s-a referit la discuțiile pe care le-a avut cu prof. Randy Schekman, Laureat al Premiului Nobel pentru medicină, membru de onoare al AȘM, cu privire la situația dezastruoasă în care s-a pomenit omenirea în urma răspândirii coronavirusului de tip nou. Savantul american a mărturisit atunci următoarele: „Este de mirare că această molimă ne-a găsit absolut nepregătiți, pentru că existau toate premisele de a prevedea apariția noilor coronaviruși distrugători”. Chiar și în aceste condiții, a subliniat acad. Ion Tighineanu, Academia de Științe a Moldovei, în colaborare cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică, a fost printre primii care a sensibilizat societatea noastră despre situația epidemiologică cauzată de noul tip de coronavirus: la 6 februarie 2020, a convocat o masă rotundă cu participarea experților notorii autohtoni, discuțiile fiind transmise în direct de către patru posturi de televiziune. Amintim că primul caz de infecție cu noul tip de coronavirus a fost înregistrat la noi în republică, pe 7 martie, iar la 16 martie 2020 Organizația Mondială a sănătății a declarat starea de pandemie de COVID-19.

Această cooperare a oamenilor de știință pe subiectul abordat a continuat. Împreună cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, a precizat președintele Tighineanu, Academia de Științe a organizat în ultimii ani numeroase prelegeri publice, simpozioane și conferințe cu participare internațională, în cadrul cărora au fost discutate metode de prevenire și de tratare a infecției. Grație eforturilor eroice ale medicilor noștri, a fost depășită pandemia de COVID-19, dar cu prețul pierderilor de vieți omenești, printre victime figurând și savanți notorii, membri ai Academiei.

Astăzi, a specificat acad. Ion Tighineanu, întâmpinăm noi provocări generate de complicațiile ce urmează după infectarea cu coronavirusul SARS CoV-2, acestea variind în funcție de severitatea bolii și de rezistența individuală a pacientului. În context, pot fi făcute referințe la pneumonie, la tulburările cardiovasculare, la problemele neurologice, la tulburările gastrointestinale etc. Pe termen lung, foștii pacienți pot avea o serie de complicații adesea numite „COVID-19 de durată”. Din acest punct de vedere, este binevenită organizarea Conferinței naționale cu participare internațională, având genericul „Coronavirusul SARS CoV-2: Morbiditățile post-COVID”. Suntem încrezători că forumul științific va deschide noi oportunități de colaborare și identificare a soluțiilor pentru a depăși provocările legate de complicațiile „COVID-19 de durată”.

Conferința de la Chișinău a fost salutată online de acad. Mircea Beuran, președintele Academiei de Științe Medicale din România. „Este un bun prilej să fim împreună, a remarcat academicianul, vă mulțumim pentru invitația primită atât în numele meu, cât și în numele biroului executiv al Academiei de Științe Medicale din România de a participa la această conferință. Aducem salutul nostru academic forului de la Chișinău!

 În altă ordine de idei, acad. Mircea Beuran a solicitat să rămânem uniți în promovarea cercetării medicale și farmacologice, a științei medicale de calitate, indiferent de mediul în care trăim și muncim. Este o bucurie și o mare onoare să fim împreună la dezbateri de înalt nivel științific. Perioada Pandemiei  Covid-19 și post-Covid 19 a modificat și a adus noi forme de patologie medicală. S-a accentuat starea de sănătate a pacienților cu comorbidități, a crescut numărul pacienților de la camera de gardă cu diabet zaharat decompensat, cu patologie neurologică, cardiologică, renală, digestivă. A crescut numărul depresiilor și s-a agravat situația bolnavilor din stadii diferite de neoplazie. Dezbaterile Dvs. vor aduce experiența și atitudinea în această criză sanitară. Închei cuvântul meu de salut prin a vă confirma prietenia, solidaritatea și continuitatea în cercetare a diverselor subiecte și proiecte pe care dorim să le înfăptuim împreună. Doresc succes Conferinței și sănătate tuturor! ”

La eveniment a fost prezent acad. Stanislav Groppa, prorectorul pentru știință al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF), care, la rândul său, s-a adresat cu un cuvânt de salut și apreciere către participanții la Conferința științifică: „Îmi amintesc de anul 2015, a relevat dumnealui, când eu fiind în calitate de vicepreședinte al AȘM, am semnat în această sală cu acad. Irinel Popescu, președintele de atunci al Academiei de Științe Medicale din România primul Acordul de Colaborare, care ne-a deschis posibilități frumoase de a continua împreună cercetările științifice. Actualmente, suntem parte componentă la câteva proiecte serioase de colaborare dintre Republica Moldova și România în domeniul de cercetare. Chiar zilele acestea s-au deschis posibilitățile de a iniția proiectele care au câștigat concursul, fiind nominalizate ca prioritare. În timpul apropiat, vom avea următoarele apeluri pentru cercetare dintre laboratoare și institute din Republica Moldova și cele din România. Este un prilej să vă salut, să vă mulțumesc pentru inițiativa de a intensifica această colaborare care ne va duce la un alt nivel de cercetare între oamenii de știință din ambele țări.

Referindu-se la subiectul Conferinței, acad. Groppa a subliniat că Covidul consecințele lui este o problemă globală de impact medical, medico-biologic  și social, care ne-a implicat pe noi toți în soluționarea ei. Cu pași timizi, cu un sindrom de fobie și cu diferite strategii pe care încă nu le cunoșteam, dar ni le propuneam, am inițiat lupta și asistența pacienților cu Covid. Deja s-a menționat că chiar din primele zile ale pandemiei, dar și mai înainte, au fost organizate conferințe cu prezența colaboratorilor și elitei științifice de la  Universitatea noastră. Întru-un timp rapid, am stabilit relații de cooperare cu Institutul de Bioinginerie Genetică din Trieste, Italia, instituție a ONU. Astfel, cu sprijinul colegilor italieni, am reușit să determinăm structura virușilor SARS CoV-2, care atacase pacienții din Republica Moldova. Ulterior, i-am inclus în Registrul Internațional. Sigur că secvențierea virusului ne-a permis să cunoaștem mai profund structura și poate să abordăm împreună cu colegii de peste hotare strategii mai concrete de prevenție și asistență. Au fost elaborate diferite lucrări metodologice, dar am început și câteva aspecte importante de organizare a luptei cu infecția. Principalul, consider eu, este acel Registru al pacienților cu SARS CoV-2, pe care l-am creat, ce ne oferă astăzi o posibilitate unică de a revedea grupul de pacienți care a suferit de diferite forme grave ale maladiei pentru a stabili care este astăzi starea lor de sănătate.

Ca specialist în neuroștiințe, a precizat prorectorul Stanislav Groppa, voi menționa că virusul SARS CoV-2 are o afecțiune majoră cu implicarea în proces a tuturor organelor corpului omenesc. Acel proces al sindromului trombotic –  formarea de microtrombi, cu implicarea sistemelor pulmonar, cardiovascular, cerebral, ulterior osteotendenos, muscular ș.a.m.d. a generat un polimorfism clinic extrem de extins. Concomitent, cercetările genomice din ultimul timp ne vorbesc de o afinitate a unor subiecți către acești viruși. Cercetările ulterioare post-covid necesită de a determina structura recipientului, modalitățile de implicare și acei factori care sunt caracteristici pentru afectarea SARS CoV-2. Totodată, voi specifica că procesul inflamator, procesul hipoxic generat, induc diferite stări de afectare a creierului. Astăzi suntem martori la un tablou clinic de afectare a sistemului nervos, în principal cu dereglări intelectuale, cognitive dar și cu diferite sindroame vegetative de implicare a pacienților. Toate aceste duc la o dezabilitare și o diminuare a calității vieții. Problema dată este în centrul de evaluare în cadrul Institutului de Cercetare în domeniul Medicinei și Sănătății al Universității noastre. De prezentul și viitorul medicinei autohtone ține lansarea a câtorva centre importante în cadrul institutului universitar: Centrul de medicină moleculară – foarte bine dotat, Centrul de medicină personalizată și Biobanca. Toate aceste structuri vor asigura posibilitatea integrativă de analiză, evaluare și apreciere a problemei pe care azi o discutăm și altele.

Prezentarea Cuvântului de salut al organizatorilor Conferinței naționale cu participare internațională, având genericul „Coronavirusul SARS CoV-2: Morbiditățile post-COVID” ne-a inclus în miezul problemei de azi – starea sănătății foștilor pacienți infectați în forme grave cu COVID. Cercetătorii pe domenii au evaluat starea pacienților pe specialități și au prezentat de la tribuna academică analize științifice cu date, cifre, tabele, grafice, fotografii, care confirmă că foștii pacienți pot avea o serie de complicații adesea numite „COVID-19 de durată”. Voi aminti doar de unele subiecte prezentate la Conferință, căci fiecare merită să fie ascultat, cu atât mai mult că exista imprimarea video a Conferinței, care poate fi studiată de cei care n-au avut posibilitatea să participe la eveniment. Lecțiile  Coronavirusului SARS CoV-2 aduse civilizației umane, care ne-a îngrozit până nu demult, nu trebuie uitate, dar însușite în numele numeroaselor victime de mii și milioane de persoane. Datele respective, de asemenea, au răsunat în rapoartele savanților.

Îl voi nominaliza pe primul raportor, dr. hab. Vitalie Ghicavîi, profesor universitar, care a dezvăluit tema „Afecțiunile urologice, consecințele post-Covid”. M.c. Svetlana Sciuca a analizat „Consecințele post-Covid în afecțiunile bronhopulmonare la copii”, iar m.c. Mircea Sofroni  – „Problemele oncologice la pacieții post-Covid”. Dr. Natalia Ciobanu de la Catedra de neurologie nr. 2 a USMF „Nicolae Testemițanu” a reflectat tema „Modificări neurologice la pacienții post-Covid”, iar m.c. Viorel Prisăcari – „Cum a evoluat flora bacteriană și cea nozocomială la pacienții post-Covid?”. M.c. Valeriu Fala și-a prezentat, de asemenea, tema sa de specialitate – „Probleme de diagnostic și tratament stomatologic la pacienții post-Covid”, iar prof. univ. Eugen Bendelic – „Modificările văzului la pacienții post-Covid” ș.a.m.d. În total au fost prezentate 16 comunicări științifice, inclusiv 2 de la Iași.

A fost la această conferință științifică și o situație mai puțin obișnuită. Un fost pacient infectat cu Covid, a luat cuvântul și a mulțumit de la tribună medicilor care l-au salvat, a povestit despre viața sa de după această gravă maladie. Ceea ce îl întristează astăzi mult pe fostul p        acient, sunt consecințele infecției – și-a pierdut auzul la nivel de 45%. Acesta a fost acad. Boris Găină, pacientul și savantul, care a avut curajul să vorbească public despre sine.

Felicitări organizatorilor conferinței științifice cu genericul „Coronavirusul SARS CoV-2: Morbiditățile post-COVID”, inițiată de acad. Eva Gudumac, vicepreședinte al AȘM, care a depus efort și suflet pentru a aduna această lume bună în Sala Azurie și să abordeze problemele dintr-un recent trecut, lecțiile căruia trebuie însușite. Calea cea mai importantă vizează elaborarea strategiilor de profilaxie și organizare a sistemului de sănătate.

 

Tatiana ROTARU

Categorie:

Înregistrări online