Memorie și recunoștință eternă: membrul corespondent Ion Dediu ar fi împlinit 90 de ani

Omagierea personalităților noastre științifice cu ocazia unor aniversări este un bun prilej de a ne reaminti de acei care până nu demult ne-au fost colegi, prieteni, șefi, au muncit alături de noi, ne-am intersectat pe la diverse evenimente științifice și culturale, îi vedeam de la ecranele azurii în Parlament, Guvern. Dar vremea trece, ne trecem și noi și într-o zi omul dispare, cu bune, cu rele, cu bucuriile și tristețile vieții, transferându-se într-o altă lume ce ține de veșnicie. Întâlnirile aniversare ne permit de a revedea, reevalua în retrospectivă viața și activitatea personalităților noastre, dar, probabil, și pe noastră înșiși: suntem satisfăcuți de ceea ce-am realizat până în prezent? Protagonistul acestui material m.c. Ion Dediu (24.06.1934 – 04.11.2019) avea o expresie  preferată a lui Cicero pe care a inclus-o în calitate de mottou în una din cărțile sale  –  „Enciclopedia de Ecologie”: „Am făcut ce am putut, să facă ații mai mult ca mine”, citat care a răsunat în cadrul discuțiilor de la masa rotundă.

Biologul Ion Dediul s-a încadrat în cercetare la sfârșitul anilor `50 ai secolului trecut, după absolvirea Universității de Stat din Moldova, fiind repartizat la servici în Filiala Moldovenească a Academiei de Științe a URSS. În acea perioadă, cercetările viitorului academician în domeniul biologiei animale au fost ghidate de directorul Institutului de Biologie al Filialei Moldovenești Mihail Iaroșenko, membru fondator al AȘM (1961). Anume mentorul său, convingându-se de cunoștințele profunde universitare ale lui Ion Dediu i-a propus să inițieze cercetări științifice în materie de fiziologie a hidrobionților. Tânărul cercetător a fost fascinat de noua direcție în științele biologice, ce se afla la început de cale – ecologia. Efectuarea cercetărilor în acest domeniu al științei, formată la intersecția mai multor discipline biologice, presupunea deținerea unui volum semnificativ de cunoștințe. Astfel, Ion Dediu a ajuns la doctorantură la Universitatea de Stat  „M.V. Lomonosov” din Moscova, sub tutela profesorului universitar Iacob A. Bernstein. A susținut teza de doctor în biologie, mai târziu, în 1978, teza de doctor habilitat, a devenit profesor universitar, membru corespondent al AȘM (1992). Începând cu anul 1971, și-a dedicat integral activitatea științifică și didactică ecologiei și protecției mediului.

La inaugurarea mesei rotunde, pe 21iunie 2024, în Sala mică a AȘM, acad. Eva Gudumac, vicepreședinte al AȘM, coordonatorul Secției Științe ale Vieții, a subliniat că evenimentul este organizat în memoria remarcabilului om de știință, parlamentar și demnitar de stat Ion Dediu, care la 24 iunie ar fi împlinit 90 de ani. „Nu este ușor de reflectat în câteva minute viața și activitatea unui om, cu atât mai mult a unei personalități de talia omagiatului nostru, a notat vicepreședintele AȘM. L-am cunoscut, activând în Parlament, am fost membri ai unei Comisii de susținere a BAC-lui, a unor consilii științifice de susținere a tezelor de doctorat, a altor comisii de experți și întotdeauna am rămas impresionată de capacitatea lui de muncă, de orizontul său științific și intelectual, de principialitatea lui. Am un respect deosebit pentru soția sa Ecaterina, pe care o văd în sală, o cunosc încă din tinerețe și o apreciez mult.” Dna academiciană i-a salutat pe cei prezenți în Sala mică –  membrii Secției Științe ale Vieții, cercetătorii interesați de moștenirea științifică a biologului Ion Dediu, pe universitari, discipoli, colegi, prieteni și, desigur, pe cunoscuta sa familie care i-a fost alături la bine și la greu.

Moderatorul acestei întâlniri, acad. Boris Găină, adjunct al coordonatorului Secției Științe ale Vieții, i-a oferit în continuare cuvântul scriitorului Ion Hadârcă, vicepreședinte al AȘM, deputat în primul Parlament al RM. Speakerul a salutat participanții la masa rotundă, și-a exprimat satisfacția organizării acestui eveniment și admirația sa față de regretatul academician Ion Dediu – participant activ al mișcării de eliberare națională. „Aș vrea să prefațez scurta mea intervenție, a precizat scriitorul, cu un laconic și profund dicton a lui Eminescu care zicea că echilibrul unui stat este ca și sănătatea corpului – foarte potrivit contextului nostru. Profesorul Ion Dediul a luptat pentru sănătatea socială. Atunci când s-au rupt barierele și s-a putut vorbi mai liber despre toate problemele și nevoile noastre, toți cei care credeau că ne-au eliberat și că noi nu avem elită, la un moment dat și-au dat seama că totuși băștinașii au elită intelectuală. Ion Dediu face parte din senioratul acelei elite naționale, templierilor și înțelepților mișcării de eliberare națională, alături de Alexandru Moșanu, Ion Buga, Sergiu Chirca, Ion Ungureanu, Petru Soltan, Eugen Nirca. Ion Dediu, împreună Gheorghe Malarciuc, a fondat mișcarea ecologistă – o componentă esențială a mișcării de eliberare națională, un fel de plămân care ne-a dat posibilitatea să vorbim adevărul de la început, să venim cu argumente suficiente, nu dar cu lozinci generale, pentru a bloca acea mașină și acele intenții de a ne anihila cu totul. L-am calificat și l-am admirat mereu pe regretatul Ion Dediu pentru competență, larghețea orizontului în ceea ce promova dumnealui pentru acest echilibru al sănătății: dragostea pentru natură, salvarea siturilor noastre principale, a pădurilor, a râurilor, chiar și a aerului. A fost unul din autorii primului Program Ecologic de Stat, opta pentru unitatea perfectă a omului cu natura.”

Dr. Vasile Stegărescu, ex-director al Institutului de Ecologie și Geografie, în comunicarea sa „Membru corespondent Ion Dediu – fondator al școlii naționale ecologice” s-a referit la activitatea științifică a protagonistului, evidențiind următoarele: a descoperit şi a formulat „Legea (principiul) excluderii reciproce a complexelor biotice acvatice de diferită origine biogeografică”; a fondat școala ecologică națională, în cadrul căreia a deschis noi direcții în cercetare: biogeografia ecologică a bazinelor continentale, ecotoxicologia acvatică, ecologia politică.

Având în palmaresul său o experienţă de cercetare şi de muncă universitară de peste 60 de ani, profesorul universitar Ion Dediu a publicat circa 800 de lucrări științifice, inclusiv „Cartea Roşie a Republicii Moldova”, Ed. II, „Ştiinţa”, Chişinău, 2001; „Ecologie şi Protecţia Mediului”, Edit. Univ. Agrare, Chişinău, 2002.

Reputatul om de știință Ion Dediu a încercat să dea răspuns la cele mai complexe întrebări ale ecologiei teoretice contem­porane, efectuând un studiu de excepție cu genericul „Ecologie teoretică”, eşalonat  în 5 volume, expus, în total, pe 1531 pagini („Introducere în Ecologie” (2006), „Ecologia populaţiilor” (2007), „Ecologie sistemică” (2007), „Biosferologie” (2007), „Tratat de Ecologie Teoretică” (2007), toate editate la Editura „Poenix”, Chişinău). Este un studiu capital, fundamental şi original de sinteză la zi a ecologiei moderne, înalt apreciat în lume. În această operă ştiinţifică autorul lansează o serie de ipoteze, teorii, principii şi concepţii şti­inţifice noi de semnificație teoretică şi aplicativă. Pentru prima dată savantul Ion Dediu a efectuat o analiză integrală a istoriei şi dezvoltării ştiinţelor naturii în lume, inclusiv în România şi Repu­blica Moldova, în aspect naturalist şi ecologic.

Cercetătorul Vasile Stegărescu a prezentat și alte date privind viața și activitatea biologului și omului de stat Ion Dediu. În anul 1990 a înfiinţat Institutul Naţional de Ecologie al Republicii Moldova subordonat Ministerului Mediului, pe care l-a condus 15 ani, fiind în ultimii cinci ani, până în 2006, director onorific viager. În 2006 acest Institut a fost comasat cu Institutul de Geografie al AȘM. În 1992 a fost co-fondator al Partidului Ecologist „Alianţa Verde” din Moldova (PEM – AVE), din 2004 până în 2019 fiind preşedinte de onoare al acestui partid.

Profesorul universitar Ion Dediu a participat cu dăruire de sine la pregătirea tinerilor specialişti. A pregătit circa 30 de doctori (inclusiv habilitaţi) în ştiinţe biologice şi a unui mare număr (peste 300) de licenţiaţi în ecologie. În pofida multiplelor funcţii adminis­trative, manageriale, a muncit foarte conștiincios pe tărâmul ştiinţei, considerând-o o prioritate a vieţii sale. Din cei 85 de ani trăiți, 62 i-a dedicat activității științifice, a precizat în încheiere dr. Vasile Stegărescu.

Membrul corespondent Tudor Cozari, ex-director al Institutului de Ecologie și Geografie, a adus noi detalii la creionarea portretului savantului comemorat:  profesorul Ion Dediu – autodidactul și însetatul după tot ce e nou în știință și, mai ales, ceea ce vizează ecologia – cea pe care a slujit-o cu credință și sacrificiu. Avea cunoștințe enciclopedice pe care le-a selectat cu migală și pe care le-a transmis cu dărnicie tinerilor savanți în devenire care pășeau pe același făgaș cu el. Datorită colegului meu, mărturisește vorbitorul, am procurat 2 volume remarcabile și de o valoare inestimabilă: Dicționar rus-român și Bolișoi biologiceschii slovari – care și astăzi îmi sunt ,,cărți de căpătâi.”

Prin anii `90 ai secolului trecut, când în țara noastră abia se înfiripa ecologia, promotorul ei Ion Dediu a întâmpinat destule greutăți. Pentru a școli generațiile de cercetători-ecologi care veneau din diferite domenii – zoologie, botanică, pedologie, agronomie, zootehnie ș.a., era nevoie de literatură științifică ecologică fundamentală. Profesorul Ion Dediu, cu un entuziasm molipsitor ce îl caracteriza, a purces la scrierea mai multor cărți ecologice fundamentale, devenite cărți de căpătâi pentru acei care ulterior vor fi și ei, alături de profesor, promotori ai ecologiei și protecției mediului. La aceste lucrări s-au referit deja antevorbitorii.

Să nu uităm că profesorul Ion Dediu era și un părtaș vehement al lichidării analfabetismului în subiect de terminologie ecologică printre colegi și prieteni, ne-a îndemnat m.c. Tudor Cozari. – Autor care a muncit o viață la crearea celei mai valoroase lucrări ale sale, intitulată Enciclopedie ecologică (în varianta română și rusă), el era aidoma unui izvor nesecat de termeni ecologici autentici pe care mulți dintre noi nu numai că nu-i foloseam în limbajul cotidian, dar de unii termeni nici măcar nu auzisem, dânsul adesea se și mai amuza pe seama noastră. Dar, oricum, insista asupra unor noțiuni fundamentale ecologice pe care el le considera că nu ar trebui să lipsească din arsenalul științific al unui om, care se pretinde a fi savant și, mai ales, savant-ecolog.

Masa rotundă de la Academia de Științe, organizată în memoria m.c. Ion Dediu, la 90 de ani de la naștere, a fost onorată de dl Vitalie Dragan, șef al Direcției Politici în Domeniul Conservării Naturii și Biosecurității din cadrul Ministerului Mediului. Oaspetele și-a propus să elucideze subiectul  „Profesorul Ion Dediu și contribuția sa la crearea Ministerului Mediului din Republica Moldova”. Autorul a scos în evidență faptul că savantul Ion Dediu a argumentat în Parlamentul RM necesitatea creării Departamentului de Stat pentru Protecția Mediului Înconjurător. Astfel, dumnealui îi aparține un merit deosebit la fondarea, consolidarea și fortificarea serviciului ecologic, pe care l-a condus în perioada 1990-2001, fiind președinte fondator al Departamentului de Stat (Minister) pentru protecția Mediului Înconjurător și Resursele Naturale. Trimisul Ministerului a prezentat și o evaluare a realizărilor principale pe plan intern și extern a înaintașilor noștri.

La primul compartiment menționăm doar că au fost puse bazele legislației naționale de mediu, fiind elaborate un șir de legi, regulamente și alte acte normative. Au fost create: Rezervația naturală de stat „Prutul de jos” (1991); Rezervația naturală de stat „Plaiul Fagului” (1992); „Pădurea Domnească” (1993). A fost conferit statutul de monument al naturii Peșterii „Emil Racoviță”. Pe plan extern, au fost ratificate: Convenția ONU cu privire la schimbarea climei, Convenția privind diversitatea biologică, Convenția ONU  pentru combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă și sau deșertificare etc. A fost creată Comisia Națională pentru implementarea convențiilor internaționale în domeniul protecției mediului.

Prezenți la eveniment au fost și alți distinși oaspeți, care au realizat Agenda mesei rotunde: dr. conf. Sergiu Dobrojan de la USM a reflectat un capitol important din viața și activitatea profesorului Ion Dediu ca pregătirea cadrelor de înaltă calificare; prof. univ. Gheorghe Avornic, rectorul Universității de Studii Politice și Economice Europene, a vorbit despre relațiile sale de colaborare cu regretatul m.c. Ion Dediu ales Doctor Honoris Causa al instituției respective de educație, despre relațiile interumane și de prietenie; acad. Gheorghe Șișcanu, nonagenar, coleg de muncă cu protagonistul încă de la începuturile activității lor în cadrul Filialei Moldovenești a AȘ a URSS, a avut despre ce-și aminti din vremurile de demult.

O atmosferă deosebită, caldă și emoțională, au creat familia, rudele și prietenii regretatului savant Ion Dediu. Fiica, Otilia, sosită de la București, a compus o poezie pentru ziua de 24 iunie 2024 „Mi-e dor” în memoria tatălui său Ion Dediu la 90 de ani, pe care a recitit-o cu însuflețire. Pe cea de a doua fiică, dna Corina Fusu, ex-Ministru al Educației, aducerile aminte au dus-o la Rediul Mare, baștina părintelui său, unde a copilărit și a aflat ce povețe bune i-a dat bunicul, țăran răzeș, tatălui său, de care acesta a ținut cont întreaga viață. Iar vărul Valentin Dediu, chimist de profesie, dar a slujit în organele de securitate, ajungând la gradul de general, a vorbit desigur despre lucruri serioase, la nivel de politici de stat, dânsul fiind, la fel, un adept al mișcării ecologiste. Prezent la eveniment a fost și fiul Octav Dediu, precum și directorul Gimnaziului-Grădiniță „Ion Dediu” din Rediul Mare, raionul Soroca Tatiana Postolachi care i-a dedicat celebrului lor consătean un eseu în semn de respect și admirație pentru cele realizate în țară, inclusiv și la baștină. Au răsunat aplauze pentru dna directoare, dar și pentru familia Dediu – o viță de neam talentată și puternică.

În mod separat, voi evidenția o realizare frumoasă a familiei Dediu: fiul Corinei Fusu – Lucian Fusu a pornit pe urmele renumitului său bunic Ion Dediu, este doctor în biologie și activează în calitate de profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A fost prezent la eveniment ca să-i aducă un omagiu bunicului său, de la care a avut ce lua ca să-și facă un rost în viață. 

Membrul corespondent Ion Dediu a fost laureat al Academiei Române, al Academiei Oamenilor de Știință din România, al Premiului Național al Republicii Moldova. Pentru merite deosebite savantul, parlamentarul și omul de stat Ion Dediu a fost decorat cu cea mai înaltă distincție de stat „Ordinul Republicii”. 

Tatiana ROTARU