- 1 view
Agenția de presă IPN a organizat la 11 iunie 2024 dezbaterea publică cu genericul „Academia Română și Academia de Științe a Moldovei: parteneriat pentru dezvoltarea cercetării și a inovării în context european”, ediția a șasea în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, susținut de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova al Guvernului României. La discuții au participat: academician Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei; academician Bogdan Simionescu, cercetător științific, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” al Academiei Române, profesor la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași; dr. Tudor Braniște, șeful Secției management academic și relații externe a AȘM, președinte al Academiei Tinerilor din Moldova. Moderatoarea acestor dezbateri a fost cunoscuta jurnalistă Tatiana Fișer, Agenția de Presă IPN.
Dezvoltarea științei românești în context european este un obiectiv comun al celor două academii, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, care au semnat de curând un nou protocol de colaborare. Rolul științei, al inovării și al cooperării naționale și internaționale pe aceste domenii rămâne a fi primordial în identificarea soluțiilor necesare, se spune în acest document.
Acordul de cooperare prevede și participarea oamenilor de știință la întruniri, manifestări științifice comune, prelegeri, expoziții, la fel comune, a menționat președintele Academiei de Științe a Moldovei. Este prevăzută și invitarea elevilor din Republica Moldova pentru participarea la școlile de vară organizate de Academia Română și viceversa. În cadrul acordului au fost discutate și domeniile de interes reciproc. Ele sunt formulate la general: științe exacte și inginerie, științe medicale, agricultură durabilă și siguranță alimentară, biologie, mediu și ecologie, științe sociale, umanistice și arte, a precizat acad. Ion Tighineanu.
Academicianul Bogdan Simionescu, cercetător științific la Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” al Academiei Române, a declarat că acest acord conține toate elementele necesare unei colaborări foarte bune. „După ce se semnează acordul de colaborare, trebuie ca oamenii care lucrează în institutele de cercetare, în universități, în diferite organisme guvernamentale sau în academii, acești oameni trebuie să lucreze și să pună în valoare tot ceea ce s-a stabilit prin acordurile semnate”, a notat cercetătorul chimist.
Problema principală cu care se confruntă în prezent cercetarea în Republica Moldova este subfinanțarea domeniului, a semnalat președintele AȘM, iar o țară nu poate să facă față provocărilor secolului în care trăim, în lipsa investițiilor în cercetare și inovație. În context, a arătat că bugetul alocat științei și cercetării în R. Moldova este de 0,22% din PIB, o sumă mult prea mică pentru ca domeniul să poată supraviețui. Mai mult, subfinanțarea științei nu asigură dezvoltarea domeniului. Acad. Ion Tighineanu a adus și exemple pozitive ce vizează tinerele state care acordă atenția cuvenită dezvoltării științei. În Cehia, bunăoară, finanțarea constituie 2% din PIB, în Lituania – peste 1%, în Serbia, care pretinde să devină membru UE, la fel, finanțarea e de 1% din PIB.
În cadrul dezbaterilor, academicianul Bogdan Simionescu, ex-vicepreședinte al Academiei Române, și-a exprimat îngrijorarea on-line că România și R. Moldova sunt două state care investesc extrem de puțin în domeniul științei și cercetării, fapt ce determină un exod masiv al profesioniștilor din domeniu. „Și R. Moldova, și România investesc foarte puțin în cercetare. Noi investim în cercetare 0,28% din PIB. Când ar trebui să avem o investiție în cercetare de 3%. În unele țări europene, cum ar fi Germania, se investește chiar mai mult, 4%-5% din PIB. În condițiile în care PIB-ul lor este de 50 de ori mai mare decât PIB-ul României. Trebuie înțeleși și cercetătorii care la un moment dat, din păcate, pleacă din țara de origine. Ar trebui să le creăm condițiile cele mai bune ca ei să se poată dezvolta în propria țară. Asta ar fi normalitatea”, a consemnat cu îngrijorare savantul român.
Problema tinerilor care fac cercetare este destul de complicată și se poate acutiza mai mult în timp, deoarece numărul doctoranzilor în anumite domenii este foarte mic. Dacă sfera științelor socioumane stă mai bine în acest sens, atunci cea a științelor exacte – destul de rău. Această concluzie a făcut-o în cadrul dezbaterilor dr. ing. Tudor Braniște, șeful Secției management academic și relații externe a AȘM, președinte al Academiei Tinerilor din Moldova (ONG). Totodată, dânsul a remarcat că, în domeniul științelor fundamentale și tehnologice inginerești, numărul tinerilor este cu mult mai mic decât în domeniul științelor umaniste, economice și drept. Dacă tendințele vor rămâne aceleași, se vor atesta dificultăți și mai mari la atragerea tineretului în domeniul științelor exacte.
Academia Tinerilor din Moldova, la rândul ei, organizează diverse activități pentru atragerea elevilor și ghidarea lor în carieră. Elevii rămân entuziasmați atunci când vin în laboratoarele de cercetare și când află despre proiectele de cercetare. Infrastructura este și ea un motiv care stă la baza deciziei tinerilor de a-și alege profesia. De aceea este nevoie de echipament performant pentru cercetare, a menționat Tudor Braniște. Tânărul savant și-a exprimat încrederea că parteneriatul dintre Academia Română și Academia de Științe a Moldovei cu privire la dezvoltarea cercetării și a inovării va aduce beneficii ambelor părți.
Alte informații și concluzii puteți afla în dezbaterea publică „Academia Română și Academia de Științe a Moldovei: parteneriat pentru dezvoltarea cercetării și a inovării în context european” la adresa :
https://www.youtube.com/watch?v=Otp3fVF8aR4
https://stiri.md/article/social/ion-tighineanu-finantarea-stiintei-in-r-moldova-este-foarte-modesta
https://stiri.md/article/social/academician-roman-moldova-si-romania-investesc-putin-in-cercetare/
Tatiana ROTARU
