- Представления: 248
La 4 aprilie 2024 a avut loc ședința festivă a Academiei Române consacrată aniversării a 158-a de la înființarea instituției. A deschis ședința acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, cu un cuvânt de omagiu, adresat fondatorilor Academiei, celor care au edificat-o, au dezvoltat-o de-a lungul anilor și au ocrotit-o, în pofida regimurilor politice, ca să ajungă ea astăzi să fie: „Simbol al spiritualității, forum al consacrării, spațiu al cercetării fundamentale.”
Academia Română, instituție fondată la 1 aprilie 1866, a fost de la începuturile ei erudită, enciclopedică, națională, activă în societate. Azi sărbătorim 158 de ani de la înființare, a menționat acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. – A fost națională, adică reprezentativă pentru cultura din întreg spațiul românesc. Conform decretului de înființare, cei 21 de membri fondatori erau personalități marcante din România de-atunci și din teritoriile românești aflate sub stăpânirea imperiilor străine: habsburgic (Transilvania, Banat, Maramureș, Bucovina), țarist (Basarabia) și otoman (din rândul românilor din Peninsula Balcanică). A fost erudită (savantă) fiindcă i-a primit în rândurile sale pe cei mai cultivați oameni, mai instruiți, mai învățați, deopotrivă la nivelul specialității și al culturii generale. A fost enciclopedică, fiindcă a primit în rândurile sale specialiști în diferite domenii ale cunoașterii, gata să colaboreze pentru progresul științei. A fost activă social, fiindcă i s-a cerut de la început de către comunitatea românilor să fie o prezență vie în viața publică.
Peste mai bine de un deceniu statutul ei a fost modificat. Acad. Ioan-Aurel Pop a precizat că în 1879 „Societatea Academică Română” a fost declarată, printr-o lege specială, „institut național”, sub numele de Academia Română – „persoană morală și independentă în toate lucrările, de orice natură”, – denumire ce s-a menținut apoi neîntrerupt până astăzi. Doar în perioada 1948-1989 ea a primit, pe lângă denumirea de „Academie” și numele statului român, figurând astfel ca „Academia Republicii Populare Române” (în intervalul 1948-1965) și „Academia Republicii Socialiste România” (în perioada 1965-1989). Din 1990 a revenit la denumirea ei firească, tradițională, de Academia Română.
În continuare, ne transferăm imaginar la începutul secolului XX, când Academia Română avea peste o jumătate de secol de viață, iar România întregită abia se năștea. Acad. Ioan-Aurel Pop ne amintește de ședința solemnă a instituției academice din 14 mai 1919, la care Nicolae Iorga a remarcat marea schimbare, pregătită și înfăptuită și de către Academie: „Pentru întâia oară, membrii Academiei Române care vin să participe la lucrările ei, închinate în cea mai mare parte cunoașterii limbii și trecutului românesc, n-au de trecut granița [...]. Când urmașii își vor închipui România Mare, cum zugravii vechi înfățișează fundațiunile sfinte de pe vremuri, purtate pe mâinile ctitorilor, la dreapta va sta, în locul domnului ziditor, regele Ferdinand I, șef de oaste biruitoare; la stânga însă, unde apare în smerite haine mohorâte vlădica pregătitor, sfătuitor și consacrator, cerem un loc, cerem acest loc din stânga pentru cărturarul român, propovăduitor neobosit, de-a lungul secolelor, al unității naționale”. Academia Română întruchipează astfel prototipul „cărturarului român” – elogiat de Iorga – și se află între acele câteva instituții de căpătâi care au ctitorit România. De aceea, marele istoric socotea Academia drept o „fundațiune sfântă”, aidoma unei biserici.
Președintele Academiei Române n-a trecut cu vederea vitregiile regimului comunist totalitar, ale cărui ingerințe s-au făcut simțite din plin în forul științific al țării. Astfel, au fost excluși din Academie 114 membri titulari, corespondenți și de onoare, considerați, datorită gândirii, operei și convingerilor lor politice, drept neadaptabili noilor orientări ale culturii și ostili regimului comunist. Epurări s-au făcut și în rândurile cercetătorilor din institutele Academiei. Totodată, proprietățile Academiei au fost și ele supuse naționalizării. Ulterior, Academia a fost deposedată, adesea fără formele legale elementare, de fundații, de unele colecții de documente, monede, piese arheologice și opere de artă, transferate abuziv altor instituții și recuperate parțial după 1989.
Academia conservă tradiția bună, dar ea se adaptează și noului, a remarcat acad. Ion-Aurel Pop. – Mileniul al treilea ne îndeamnă la o reorganizare a instituției, după reguli potrivite erei digitale. Probabil că s-ar cuveni să nu mai funcționam în cadrul a 14 secții, ci a patru-cinci clase sau departamente, după grupurile mari de științe (discipline). Vom face acest lucru în urma unor discuții în cadrul Adunării Generale, a unor consultări cu academiile de ramură și cu Academia de Științe a Moldovei. Colaborarea cu Academia din dreapta Prutului a devenit acum un cuvânt de ordine. Vom face ca în viitor majoritatea activităților noastre să se desfășoare împreună cu ai noștri colegi de la Chișinău.
Conform programului de lucru, în cadrul ședinței festive, a luat cuvântul online acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, care a felicitat cordial membrii Academiei Române cu prilejul aniversării a 158-a – considerată ca fiind un simbol al modernității și al alinierii europene a României. Or, după cum afirma istoricul academician Dan Berindei ea este „un Parlament cultural al tuturor românilor”. Astăzi, Academia Română a devenit pe bună dreptate forul științific principal al României, promotor al valorilor autentice și al culturii naționale. Noi, cercetătorii din stânga Prutului, suntem mândri că la fondarea Academiei Române au pus umărul și basarabeni notorii: Costache Stamate, Ioan Străjescu și Alexandru Hâjdău. Ulterior unii reprezentanți ai Basarabiei au fost aleși în calitate de membri de onoare ai Academiei Române, printre ei regăsindu-se și Ştefan Gonata, cunoscut cercetător prin reușita aclimatizării în Basarabia a viţei-de-vie franceze.
În continuare, acad. Ion Tighineanu a accentuat că astăzi, Academia Română și Academia de Științe a Republicii Moldova promovează o intensă colaborare, creând un spațiu științific și cultural comun și apropiind cele două foruri academice prin diversificarea activității de cooperare. Este apreciată alegerea a noi membri de onoare în ambele academii. Drept exemplu, a nominalizat câțiva membri de onoare aleși recent în cele două academii surori: Gheorghe Păun, Ioan Dumitrache, Dumitru Murariu, Ion Hadârcă, Gheorghe Cojocaru etc.
Ne bucură faptul, a subliniat președintele AȘM, că Academia Română continuă să fie în avangarda cercetării științifice în spațiul românesc, ocupând o poziție respectabilă în Europa și în lume. Cel mai recent clasament internațional SCImago pentru sectorul cercetare-dezvoltare situează Academia Română pe locul întâi în România din cele 46 de unități de cercetare reținute de acest sistem de evaluare internațional. În clasamentul respectiv SCImago se regăsește și Academia de Științe a Moldovei, grație fortificării colaborării cu importante asociații internaționale și academii europene și naționale, și, în primul rând, cu Academia Română. Academia de Științe a Moldovei a avut o contribuție remarcabilă la evenimentele din cadrul Anului Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă, a devenit membru al Coaliției globale de promovare a Deceniului Internațional al Științelor pentru Dezvoltare Durabilă proclamat la 25 august 2023 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite.
Planul de Acțiuni comune aprobat de Biroul Prezidiului Academiei Române și Prezidiul Academiei de Științe a Moldovei la 4 aprilie 2023 și actualizat la 2 aprilie curent, oglindește la justa valoare apropierea fără precedent a celor două Academii. În conformitate cu acest Plan de acțiuni, a consemnat acad. Ion Tighineanu, devine o frumoasă tradiție sărbătorirea în comun a Zilei Culturii Naționale la 15 ianuarie și a Zilei Limbii Române la 31 august, precum și cinstirea memoriei personalităților notorii românești. Un exemplu semnificativ în acest sens constituie marcarea, în septembrie 2024, a 150 de ani de la nașterea celebrului astronom român Nicolae Donici, originar din Dubăsarii Vechi, actualmente Republica Moldova, membru fondator al Uniunii Astronomice Internaționale. La fel, în anul curent, vom lansa Concursul premiilor celor două academii, o premieră absolută în colaborarea Academiei Române și a Academiei de Științe a Moldovei. O nouă deschidere și o impulsionare a activității noastre comune se anunță prin relansarea activității editoriale a Editurii Academiei Române, ce va spori diseminarea rezultatelor științifice în tot spațiul românesc.
Președintele Ion Tighineanu a evidențiat, de asemenea, implicarea membrilor academiilor noastre în procesul de pregătire a cadrelor tinere prezentând prelegeri publice, cursuri de lecții, inclusiv în Școlile de vară etc. Devine o frumoasă tradiție participarea elevilor din Republica Moldova la Școlile de vară organizate de Academia Română și viceversa.
E îmbucurător faptul că opinia publică apreciază și respectă activitatea instituțiilor academice. Conform sondajelor sociologice, este acordat un grad înalt de încredere Academiei Române și Academiei de Științe a Moldovei, – a accentuat acad. Ion Tighineanu. – Vom lucra în continuare pentru a promova și afirma spiritualitatea românească în lumea modernă. Cu acest scop organizăm de Ziua Europei, pe 8 mai 2024, conferința comună cu genericul „Consolidarea spațiului științific românesc în context european”. Mesajul integral al președintelui AȘM, acad. Ion Tighineanu, poate fi accesat aici.
La finele ședinței comune online a celor două academii, partea română a pus pe post filmul „Caleidoscop academic” privind activitățile membrilor Academiei Române, inclusiv ale tinerilor cercetători, premierea celor mai buni cercetători pentru performanța științifică. În aceeași zi, la Academia Română s-a desfășurat Ziua porților deschise.
La ședința festivă au participat online și membrii corespondenți Svetlana Cojocaru și Ion Hadârcă, vicepreședinți ai AȘM, dr. hab. Liliana Condraticova, secretar științific general al AȘM, acad. Mihai Cimpoi, președintele Consiliului Consultativ al Academicienilor.
Tatiana Rotaru
