- Представления: 1011
„Sincere felicitări doamnelor și domnișoarelor care fac cercetare, aduc rezultate competitive pe plan național și internațional, diseminează rezultatele cercetării și activează în instituții de învățământ pentru a educa tineri cercetători. Accesul egal al femeilor și fetelor de toate vârstele la realizările din domeniul științei, tehnologiei și inovării este o garanție a egalității de gen. Sănătate, noi forțe creatoare și multe succese în activitatea de cercetare”.
La 8 și 9 februarie 2024, Academia de Științe a Moldovei; Centrul Mitropolitan de Cercetări Științifice TABOR (Iași, România); Institutul de Etnologie al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei (Lviv, Ucraina); Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare (Buzău, România); Universitatea Liberă din Berlin (Germania); Școala Doctorală Științe Umanistice și ale Educației a Universității de Stat din Moldova în colaborare cu Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău; Muzeul Național de Istorie a Moldovei; Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”, Iași; Institutul Național de Cercetare în Medicină și Sănătate al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” au organizat conferința științifică internațională „Patrimoniul de ieri – implicații în dezvoltarea societății de mâine”.
Cea de-a IX-a ediție a conferinței este dedicată Zilei Internaționale a Femeilor și fetelor cu activități în domeniul științei, marcată anual la 11 februarie, având genericul „Femeile în cercetare: destine, contribuții, perspective” (Women in research: destinies, contributions, perspectives).
Cu un mesaj de felicitare din inima Europei, din Bruxelles, aducând și pe această cale și mai aproape Europa de cercetătorii din Republica Moldova, a venit acad. Ion TIGHINEANU, președintele Academiei de Științe a Moldovei, care a menționat: „Stimate doamne și domnișoare, pentru care știința și cercetarea au devenit un mod de a fi, un răspuns provocărilor societății și al timpurilor. Ați ales o cale deloc simplă și ați decis să faceți o carieră în știință, în diferite domenii de cercetare, în unele chiar concurând cot la cot cu bărbații care au dominat științelor matematice, fizice, inginerești, IT, agricultură. A fost o decizie asumată și o responsabilitate enormă, fiindcă pe lângă rezultatele valoroase obținute în activitatea voastră, ați rămas Mame, bunici, fiice, surori, de o eleganță și frumusețe deosebită, care izvorăște din interior și emană bunătate, armonie sufletească, încredere”.
Mem. cor. al AȘM Ion HADÂRCĂ, vicepreședinte al AȘM, Conducătorul Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM, a subliniat ponderea subiectului legat de doamnele care au ales să facă cercetare, rememorând nume notorii în istoria noastră care la timpul lor au făcut istorie, și-au adus aportul în afirmarea statului independent Republica Moldova. Dl vicepreședinte a remarcat atât solidaritatea cercetătorilor cu cei din Ucraina, la practic doi ani de la războiul Rusiei în Ucraina, cât și angajamentul AȘM de a contribui pe domeniile de competență la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
La deschiderea conferinței, Natalia MOGOL, Director general adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, a subliniat importanța implicării femeilor în domeniul științific și cultural. A evidențiat angajamentul AGEPI de a sprijini și promova realizările din cercetare și dezvoltare, pledând pentru egalitatea de gen și diversitate în aceste domenii.
Cu mesaje de felicitare și încurajare a continuării cercetărilor au venit co-organizatorii fideli ai conferinței, dr. Marius-Adrian NICOARĂ, Membru asociat al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, Director al Centrului de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare (Buzău, România), care ne-a bucurat și cu versurile lui Vasile Voiculescu dedicate doamnelor, și dr. habil., prof. Nicoleta VORNICU, director al Centrului Mitropolitan de Cercetări Științifice T.A.B.O.R. (Iași, România), care de această dată a făcut conexiunea între Chișinău, Iași și Timișoara, subliniind importanța studiilor efectuate de doamne pe întreg spațiul românesc.
În ședința plenară a conferinței, moderată de dr. hab. Liliana Condraticova au fost susținute patru rapoarte. Astfel, acad. Eva GUDUMAC (vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei, conducător al Secției Științe ale Vieții), a vorbit despre activitatea complexă a Nataliei Gheorghiu – medic și savant enciclopedist de renume, pionier al chirurgiei pediatrice din Moldova, aducându-i un omagiu binemeritat ilustrului medic. La 29 noiembrie 2024 vom consemna 110 ani de la nașterea Nataliei Gheorghiu prin evenimente științifice de anvergură. Anume prin contribuția Nataliei Gheorghiu în anul 1957, la Spitalul Republican pentru Copii a fost deschisă o secție de chirurgie pediatrică, iar ulterior a fost înființat Centrul chirurgical pediatric, care în prezent îi poartă numele.
Un studiu interdisciplinar complex, care a marcat interesul participanților la conferință, a fost prezentat de mem. cor. al AȘM Svetlana COJOCARU (vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei, conducător al Secției Științe Exacte și Inginerești). În colaborare cu colegii de la Institutul de Matematică și Informatică „V. Andrunachievici” al USM dr. Tudor Bumbu, dr. Liudmila Burțeva, dr. Alexandru Colesnicov și Ludmila Malahov au fost prezentate rezultatele cercetării care au condus la elaborarea unei platforme deschise pentru digitizarea documentelor tipărite denumită HeDy. Această platformă este un instrument valoros de lucru practic pentru toți cercetătorii, oferind algoritmul necesar pentru digitizarea documentelor, transliterarea lucrărilor importante, scrise cu caractere chirilice, devenite o raritate bibliografică. Suntem convinși că această platformă își va găsi aplicabilitate în portofoliul de lucru al cercetătorilor și mai ales al bibliotecilor din țară.
La aproape doi ani distanță de la declanșarea războiului agresiv al Rusiei în Ucraina, care luptă pentru suveranitate și integritate teritorială, ne-am convins că rolul cercetătorului a crescut, prin oportunitatea de a consemna faptele, de a documenta și de a realiza cronici ale acestui război nemilos. Dr., profesor Oksana Drohobytska de la Universitatea Națională „Vasyl Stefanyk” din Ivano-Frankivsk, Ucraina, a prezentat comunicarea despre istoria orală a războiului („Oral history of the Russian-Ukrainian war: new challenges for scientists” / „Усна історія російсько-української війни: нові виклики для науковців”), care deschide noi aspecte pentru oamenii de știință în activitatea lor. Un model de istorie orală, documentată temeinic, este și filmul „Drumul războiului. Irpin”, realizat în Ucraina de jurnaliștii Viorica Tătaru și Andrei Captarenco, premiera căruia a avut loc la AȘM, la 28 iunie 2023, în cadrul conferinței științifice „Știința și arta pentru pace”, organizată de Academia de Științe a Moldovei și Academia Română.
Informații noi despre clădirea Academiei de Științe a Moldovei au fost prezentate de dr. hab. Liliana CONDRATICOVA (Academia de Științe a Moldovei), fiind puse în evidență valoarea istorică a clădirii (construită în anii 1951–1955), importanța arhitecturală și artistică, mai cu seamă brâul ornamental ce împrejmuiește clădirea ca un simbol al unității poporului român, precum și extraordinarele detalii arhitecturale de interior și exterior. Un loc aparte a fost rezervat înaintașilor, celor care au stat la fondarea școlilor științifice din spațiul actual al Republicii Moldova, basoreliefurile cărora sunt amplasate în Sala Mică a AȘM, căreia îi putem spune cu toată încrederea Sala fondatorilor. La sfârșitul anului 2023 Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat a fost completat prin includerea sediului Academiei de Științe a Moldovei (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1) ca monument de importanță națională amplasat în municipiul Chișinău.
Ședința plenară a continuat cu vernisarea Expoziției foto-documentare „Copilăria în Gulag”, care reflectă viața copiilor basarabeni condamnați la deportare, foamete, rusificare, îndoctrinare și rupere forțată din propriile familii în anii 1940–1941 și 1944–1953. Expoziția este dedicată 75 de ani de la cel de-al doilea val al deportărilor staliniste din RSS Moldovenească (5-6 iulie 1949). Curatorul expoziției dr. în istorie Ludmila D. COJOCARU, membru al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM, cercetător științific la Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice, filială a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a realizat o lapidară descriere a expoziției, punctând cele mai importante aspecte din drama poporului care a trecut prin trei valuri de deportare.
Aflând din sursele social-media despre eveniment, au decis să fie cu noi trei persoane care au avut de suferit din amarul surghiunului. Basarabenii deportați în 1949 sau care s-au născut în Siberia sau Kazahstan – Valentin Balmuș, Valeriu Darie și Victor Enachi (cel care a avut curajul de a împărtăși din durerile prin care trecuse familia) – au vizitat expoziția „Copilăria în GULAG”, au discutat cu participanții la conferință, apreciind că la Academia de Științe a Moldovei se face un lucru foarte bun pentru a cinsti memoria celor care au fost deportați, iar unii dintre ei așa și nu s-au reîntors acasă.
Expoziția „Copilăria în GULAG” realizată de AȘM în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, poate fi vizitată la AȘM, Sala Aurie, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 1, de luni până vineri, între orele 10.00 și 15.00.
Timp de două zile, 8 și 9 februarie, lucrările conferinței s-au desfășurat în 14 secțiuni, care au întrunit specialiști notorii în domeniile lor de interes științific, membri titulari, corespondenți și membri desemnați ai Secțiilor de Științe ale AȘM, cercetători științifici de la institute de cercetare, universității, muzee, agenții, foarte mulți tineri, masteranzi și doctoranzi, ghidați de seniorii experimentați. În total, în programul conferinței au fost înscrise 273 de comunicări, dintre care 25 ale colegilor din Ucraina și mai mult de 50 ale cercetătorilor din România, Italia, Germania.
Secțiunea „Arta și mitopoetica orașului în context național şi internațional” (The art and mythopoetics of the city in the national context and international) a fost moderată de dr. hab. Elena PLOȘNIȚĂ (Muzeul Național de Istorie a Moldovei). Participanții au abordat subiecte importante precum valorificarea patrimoniului memorial în Basarabia; protejarea patrimoniului cultural in timpul conflictelor; albume de arhitectură; fiind adus un omagiu binemeritat creației doamnelor arhitecte, scriitorilor, istoria urbană.
Tradițional, secțiunea „Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural – experiență şi bune practice” (Conservation and restoration of cultural heritage – experience and best practices), este organizată la Iași și moderată de dr. habil., prof. Nicoleta VORNICU (Centrul Mitropolitan de Cercetări TABOR din Iași). Aspecte privind restaurarea icoanelor, a obiectelor de ceramică, pergament, conservarea pieselor de patrimoniu, studiul degradării și deteriorării pieselor de patrimoniu, valorizarea și promovarea acestor piese sunt necesare cercetării din Republica Moldova, care duce lipsă de specialiști în domeniul restaurării autentice a tezaurului moștenit.
Lingviștii și literații s-au unit în cadrul secțiunii „Probleme de lingvistică și literatură. Provocări actuale” (Problems of linguistics and literature. Current challenges”, care a fost moderată de dr. Diana DEMENTIEVA (Universitatea de Stat din Moldova). Specialiștii din Republica Moldova și România au disputat despre rolul și locul personalităților în istoria literară, al intelectualității din Basarabia, creația scriitorilor români, abordând aspecte mai noi, cum ar fi discursul academic sau cel specializat în perioada pandemiei COVID-19; excelența în cercetare; bancul politic ș.a.
Secțiunea „Arheologia azi: probleme și soluții” (Archeology Today: problems and solutions) a reunit studenți și cercetători consacrați din Republica Moldova, România, Ucraina și Germania, care au prezentat comunicări ce reflectă recentele cercetări și descoperiri din domeniul arheologiei, istoriei antice și a preistoriei. Cercetătorii s-au întrunit în ședința la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, fiind moderați de Livia ERMURACHI (MNIM) și Reghina UHL (Institutul German de Arheologie).
Secțiunea „Abordări contemporane în educație” (Contemporary approaches in education”, moderată de dr., conf. univ. Larisa SADOVEI (UPS „Ion Creangă”, membru al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM) și Victoria DANILA (Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare), este desfășurată de mai mulți ani la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. La dezbateri au participat atât tineri, doctoranzi, cât și specialiști versați în domeniu, pedagogi de la mai multe instituții de învățământ, care, cu siguranță, au avut de împărtășit din experiența acumulată de-a lungul anilor.
În anul 2024 vom consemnă, 75 de ani de la cel de-al doilea val al deportărilor staliniste din RSS Moldovenească (5-6 iulie 1949). Drama acestui popor a fost discutată în cadrul secțiunii cu același nume „The drama of a people: 75 years since the second wave of the stalinist deportations from the Moldavian SSR (July 5-6, 1949), organizată și moderată de dr. conf. univ. Ludmila D. COJOCARU (Muzeul Național de Istorie a Moldovei, membru al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM) și dr. conf. univ. Lidia PĂDUREAC (Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți). De comun acord, s-a decis editarea unui volum de studii, articole, interviuri, pentru a comemora victimele deportărilor și represiunilor politice, care urmează a fi lansat către începutul lunii iulie.
Anul acesta secțiunea „Design: istorie și modernitate” (Design: history and modernity), moderată de dr. Liliana PLATON (UTM), s-a desfășurat în format mixt, demonstrând o unitate de idei creative și concepte ale specialiștilor care au tangență nemijlocită cu designul de la Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Universitatea Politehnica Timișoara, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice ș.a.
Secțiunea „Tradiție și evoluții în știința juridică națională” (Tradition and developments in national legal science) moderară de dr. hab. Rodica CIOBANU (Universitatea de Stat din Moldova, membru al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM), a fost marcată de rapoarte și intervenții la tematici care preocupă cercetătorii din Republica Moldova și din alte sisteme juridice. Au fost abordate subiecte privind prioritățile de dezvoltare ale Republicii Moldova – interogații etice și răspunsuri normative; tendințe de revigorare a metodelor de predare a dreptului în era digitală; egalitatea de gen în jurisprudența CtEDO; relaționarea femeii cu știința juridică; statutul persoanei asigurate în sistemul de asigurări obligatorii de asistență medicală; avantajele mecanismului de evaluare a biodiversității și dificultăți în aplicare etc.
Pentru o eficientizare a lucrului, colegii celor două secțiuni „Patrimoniul etnologic: de la necunoaștere la valorizare culturală” (Ethnological heritage: from ignorance to cultural valorization” și „Folk decorative and applied art: problems of research, representation and accounting of authentic artifacts” (Народне декоративно-ужиткове мистецтво: проблеми дослідження, репрезентації та обліку автентичних артефактів / Arta populară decorativă aplicată: probleme de cercetare, reprezentare și valorificare a artefactelor autentice”), au desfășurat activitățile în format online, la Chișinău, Lviv și Kiev (Ucraina). Moderatorii dr. Marina MIRON (Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova), dr. hab. Оlena FEDORCHUK și dr. Halina IVAȘKIV (Institutul de Etnologie al Academiei Naționale de Științe din Ucraina), dr. Ekaterina COJUHARI (Institutul Patrimoniului Cultural al Ministerului Culturii), au identificat o modalitate avantajoasă de activitate, bazată pe un schimb mai productiv de experiență, dialog între cei cca 30 de specialiști în domeniu din trei țări: Republica Moldova, Ucraina și România, fiind uniți de ideea păstrării și valorificării patrimoniului etnologic.
Peste 50 de comunicări au fost prezentate în secțiunea „Științe ale Vieții, Științe Exacte și Inginerești” (Life Sciences, Exact Sciences and Engineering”, moderată de dr. Gabriela ROMANCIUC, membru al Secției Științe ale Vieții a AȘM, dr. Adelina DODON, Secția Științe Exacte și Inginerești a AȘM și dr. Mirela ZALTARIOV de la Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” Iași, România. O relație și conectare de invidiat între cercetători și organizații de cercetare și educație reflectă această secțiune, întrunind membri ai AȘM, cercetători științifici, cadre didactice, doctoranzi de la Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” Iași, care a devenit partenerul nostru în organizarea conferinței științifice internaționale.
Ne bucură faptul că la ediția din acest an am putut atrage și colegii noștri de la Universitatea de Stat din Cahul „B.P. Hasdeu”, care au susținut comunicări în cadrul unor secțiuni. Colegii de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți ne sunt parteneri și participanți activi ai conferințelor organizate.
Un alt partener al conferinței a devenit în ediția din anul curent Institutul Național de Cercetare în Medicină și Sănătate al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Secțiunea „Sănătate: condiție primordială a dezvoltării durabile a societății” (Health: a fundamental condition for the sustainable development of society” moderată de dr. Alina FERDOHLEB (USMF „Nicolae Testemițanu”) a întrunit 38 de comunicări, fiind abordate subiecte ce țin de sănătatea copilului, bolile netransmisibile, stomatologie, hepatologie, oftalmologie, relația medic-pacient, rezistența la antimicrobiene, sănătate mintală, medicamente, activitatea personalului medical etc.
O altă secțiune nouă în geografia conferinței științifice a fost „Patrimoniul cultural evreiesc: valorificarea memoriei” (Jewish cultural heritage: capitalizing on memory), moderată de dr. Irina Șihova de la Muzeul de Istorie a Evreilor din Republica Moldova, instituție recent creată la Ministerul Culturii. Cercetători din Republica Moldova, Ucraina și România s-au întrunit pentru a aborda subiecte ce țin de cimitirele evreiești, evoluția comunităților, rolul personalităților în cultură.
Încă o secțiune nouă, iminentă desfășurării conferinței în contextul Zilei Internaționale a femeilor și fetelor cu activități în domeniul științei, și-a ținut lucrările la Universitatea de Stat din Moldova. Secțiunea „Prezență și influență: femeile în istoria Românilor” (Presence and influence: women in Romanian histor) a fost moderată de dr. Liliana ROTARU (USM), întrunind istorici care au relatat despre rolul personalităților feminine în istorie și au adus contribuții substanțiale în dezvoltarea țării. Sperăm că această secțiune va deveni și ea tradițională în următoarele ediții ale conferinței.
Organizatorii conferinței au pregătit versiunea electronică a volumului integral al programului și rezumatelor „Patrimoniul de ieri - implicații în dezvoltarea societății de mâine” (editor dr. hab. Liliana Condraticova), care este disponibil la link-ul. Programul și tezele comunicărilor (în limbile română, engleză, germană și ucraineană) sunt editate sub auspiciile revistei științifice „Authentication and Conservation of Cultural Heritage. Research and Technique”, Iași (redactor-șef profesor dr. habil. Nicoleta Vornicu).
De asemenea, în cadrul conferinței am avut două prezentări de carte. La Universitatea de Stat din Moldova a avut loc lansarea monografiilor coordonate de dr. hab. în filologie Aurelia HANGANU (director general Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare): „Oameni ai cuvântului” (vol. 1) și „Destine de lingviști. Oameni care au fost” (vol. 2).
La Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din Chișinău s-a desfășurat prezentarea albumului „Ipostaze. Orașul Chișinău în creația artiștilor plastici”, coordonatori ai ediției fiind artistul plastic dr. în studiul artelor Natalia PROCOP (secretar științific al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM) și criticul de artă Elena MUSTEAȚĂ. Catalogul a apărut în anul 2023 la Chișinău, editura ARC, 256 p.
Conferința din 8-9 februarie a fost pe larg reflectată în mass-media:
https://www.jurnal.md/ro/news/f1b2fc569a23f813/foto-copilaria-in-gulag-expozitie-la-asm.html
Evenimentul a fost transmis live-stream de către Institutul pentru Dezvoltarea Societății Informaționale la linkul https://www.youtube.com/watch?v=C91gGnJvPAI.
Astfel, conferința științifică „Patrimoniul de ieri – implicații în dezvoltarea societății de mâine”, ajunsă la cea de-a noua ediție, având în anul curent genericul „Femeile în cercetare: destine, contribuții, perspective” și de data aceasta a fost o platformă științifică de dialog pentru cei care au ales să facă o carieră în cercetare, implicit pentru tinerii care tatonează terenul și mentorii care transmit cu bunăvoință cunoștințele acumulate.
Conferința a devenit un centru de reîntâlnire a specialiștilor din mai multe domenii pentru a-și prezenta rezultatele cercetării, dar, totodată, de a cunoaște noutățile din alte sfere de activitate. Este un model de solidaritate și comuniune între Academia de Științe a Moldovei, institute și centre de cercetare, universități, muzee, agenții din domeniile sănătății, agenții de turism, licee din Republica Moldova, România, Ucraina, care împreună, prin activitatea lor, contribuie substanțial la procesul de integrare a Republicii Moldova în spațiul european de cercetare și educație, la integrarea Republici Moldova în familia Uniunii Europene.
Felicitări, stimați cercetători, cu Ziua internațională a femeilor și fetelor cu activități în domeniul științei!
Dr. hab. Liliana Condraticova
