„Zilele academician Natalia Gheorghiu”: Despre ce ne vorbesc ochii copilului născut cu malformații congenitale?

Conferința științifico-practică cu participare internațională având drept generic „Anomaliile congenitale la nou-născuți. Probleme de diagnostic și tratament, îngrijiri medicale” s-a desfășurat la 28 noiembrie 2023, în Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei, în cadrul tradiționalelor manifestări anuale „Zilele academician Natalia Gheorghiu”. Evenimentul a fost organizat de Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”, Centrul Național Științifico-Practic „Academician Natalia Gheorghiu” al IMSP Institutul Mamei și Copilului și Secția Științe ale Vieții a AȘM. La conferință au participat colaboratorii științifici ai catedrelor de profil, rezidenți, studenții anului șase, cercetători din R. Moldova și România.

În cuvântul său inaugural al Conferinței științifico-practice, acad. Eva Gudumac, directorul Centrului Național Științifico-Practic „Academician Natalia Gheorghiu”, adjunct al conducătorului Secției de Științe ale Vieții a AȘM, a adus un omagiu mentorului său, care cu mulți ani în urmă i-a pus bisturiul în mână și a instruit-o privind tainele profesiei de chirurg pediatric. Natalia Gheorghiu a absolvit Facultatea de Medicină a Universității din București (1940), a doua facultate a finalizat-o în cadrul Institutului de Medicină din Chișinău. În perioada celui de al Doilea Război Mondial a fost medic militar, trecând prin povara anilor de restriște. Potrivit dnei acad. Eva Gudumac, în perioada postbelică, Natalia Gheorghiu a fost prima femeie și primul medic care a susținut o teză de doctor în științe medicale, iar apoi și pe cea de doctor habilitat, abia după 10 ani i-au urmat exemplul și alte doamne. A fost primul medic din RSS Moldovenească aleasă, dintre bărbați și femei, membru corespondent al Academiei de Științe Medicale a URSS și al Asociației Internaționale de Chirurgie. A pregătit 20 de doctori în științe medicale, 6 profesori universitari, 15 conferențiari. Este autoare a 650 de lucrări științifice, inclusiv a 6 monografii. A fost remarcată cu diverse distincții de stat, inclusiv cu cea mai înaltă – „Ordinul Republicii”. Discipola recunoscătoare a omagiatei a subliniat cu bucurie faptul că anul acesta, Academia de Științe a Moldovei, a instituit Premiul nominal „Academician Natalia Gheorghiu”, înmânat primului învingător la concurs de Ziua Internațională a Științei.

La deschiderea Conferinței, acad. Eva Gudumac a adus felicitări acad. Ion Tighineanu ales la 17 noiembrie curent președinte al AȘM pentru al doilea termen.

Mulțumind asistența pentru felicitările și urările de bine adresate lui, acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, a salutat forul științific cu prilejul acestei întruniri, a adus omagii celei care a fost chirurgul de notorietate Natalia Gheorghiu, împărtășindu-și în continuare impresiile de la alt recent eveniment științific de rezonanță internațională: „Am participat la Conferință științifică europeană dedicată pregătirii cadrelor în domeniile STEM (Science-Tehnology-Engineering-Mathematics) și celor conexe. Iar medicina, în contextul dat, este cel mai indicat domeniu care colaborează cu subiectele din STEM. Problema principală abordată la conferință a vizat organizarea pregătirii cadrelor științifice ce ar satisface cerințele secolului XXI. În primul rând, e necesar să formăm cadre care ar avea cunoștințe nu într-un domeniu foarte îngust, dar să le oferim o pregătire multidisciplinară. Eu, ca cercetător, activez în domeniul nanotehnologiilor. Recent, în  septembrie, am avut la Chișinău o Conferință științifică internațională în domeniul nanotehnologiilor și ingineriei biomedicale, cu alte cuvinte, o conferință multidisciplinară. Au participat profesori, experți din domeniile nanotehnologiilor si medicinei, oaspeți de onoare din alte țări, inclusiv Laureatul Premiului Nobel, prof. Randy Schekman din SUA. Prin urmare, noi, pas cu pas, ne integrăm în spațiul european și internațional de cercetare. Conferința de azi nu este o excepție: pe de o parte, participanții vin cu rezultate noi în cercetare, pe de altă parte, este un for care țintește și în pregătirea cadrelor științifice. Eu mă bucur că în această sală sunt prezenți mulți tineri – acesta este un indiciu că noi ne aflăm pe calea cea dreaptă – evoluția fireasca a științei presupune ca noi să avem cui transmite cunoștințele și experiența acumulată. Forul de azi mai are un scop – să cinstim memoria academicienei Natalia Gheorghiu, care a atins cele mai înalte culmi ale medicinei. A fondat domeniul chirurgiei pediatrice în republica noastră. Și mai este un aspect, regretata Natalia Gheorghiu a pregătit și cadre științifice de cea mai înaltă probă. Drept exemplu, ne servește personalitatea dnei acad. Eva Gudumac – cea mai reprezentativă din școala științifică a acesteia, devotată cercetării și chirurgiei pediatrice. Astăzi Domnia sa este un pilon în cadrul Academiei de Științe și noi ne bucurăm că ea promovează organizarea conferințelor internaționale sau cu participare internațională”.

Prezenți în sală au fost, de asemenea, acad. Boris Găină, coordonator al Secției de Științe ale Vieții a AȘM, dr. hab. Liliana Condraticova, secretarul general al AȘM, dr. Tudor Braniște, șeful Secției management academic și relații externe, care au contribuit la bunul mers al conferinței științifice.

Dar să revenim la Agenda Conferinței științifico-practice „Anomaliile congenitale la nou-născuți. Probleme de diagnostic și tratament, îngrijiri medicale” – subiecte care au constituit cauza vieții chirurgului pediatric Natalia Gheorghiu (29.11.1914–4.02.2001). Desigur, medicina a evoluat, de când nu mai este printre noi fondatoarea școlii moldovenești de chirurgie pediatrică. De aceea cei mai buni reprezentanți ai ei s-au referit la cele mai actuale rezultante științifice la zi.

Primul raport prezentat de la tribuna Conferinței a reflectat subiectul „Anomaliile congenitale la nou-născuți. Probleme de diagnostic și tratament, îngrijiri medicale”. Autori acad. Eva Gudumac, profesori universitar, și dr. Aliona Pisarenco, șef Secție chirurgie neonatală – ambele reprezentante ale Centrului Național Științifico-Practic „Academician Natalia Gheorghiu”. Raportorul, dr. Aliona Pisarenco, s-a referit la istoricul instituției, pornind de la  crearea secției de chirurgie pentru nou-născuți la 11 noiembrie 1986 cu sprijinul Nataliei Gheorghiu, în incinta Institutului de Cercetări Științifice în domeniul Ocrotirii Sănătății Mamei și Copilului. Ea este și azi unica secție de profil din Republica Moldova care la moment se află în reparație capitală și renovare – colaboratorii ei își doresc condiții și tehnologii moderne de asistență medico-chirurgicale. Raportoarea a scos în evidență și câteva date statistice care caracterizează în mod convingător evoluția Centrului Național Științifico-Practic de Chirurgie Pediatrică „Academician Natalia Gheorghiu”. În perioada 1986-2022, în Secția de chirurgie pentru nou-născuți a Centrului nominalizat au fost tratați 25.959 de nou-născuți cu malformații congenitale, diferite patologii dobândite și afecțiuni septico-purulente. Din acest număr au decedat 1565 de nou-născuți, astfel letalitatea generală constituid 6,02%. În pofidă scăderii natalității în R. Moldova, numărul copiilor născuți cu patologii chirurgicale este în continuă creștere. Dar se atestă și un fapt îmbucurător: s-a înregistrat și o scădere a letalității până la 3,8 %.

Dr. Aliona Pisarenco a remarcat că rata mortalității prin malformații congenitale depinde de diagnosticul prenatal; conduita postnatală; posibilitățile de corecție; îngrijirea postoperatorie; reabilitare care au la bază asigurarea tehnico-materială. Vom evidenția și un moment mai sentimental la care s-a referit dna doctor: În ochii fiecărui nou născut cu malformații congenitale, noi citim: „Te rog, ajută-mă să cresc și să devin la fel de frumos ca tine!”. Aceste multiple cazuri de tratamente chirurgicale reușite au fost demonstrate de la ecran: copilașii până la operație și după – aspectul lor fizic s-a modificat esențial, pe mulți dintre ei n-ai să-i deosebești de copii născuți sănătoși. Dar principalul, ei, micii luptători de luni de zile, dar poate și de ani, și-au cucerit dreptul la viață, iar părinții lor – dreptul de a fi fericiți și de a le zâmbi acestor copii și salvatorilor acestora.

Ce înseamnă malformații congenitale? O definiție, în acest sens, a prezentat dr. Ina Revenco în comunicarea sa „Ecografia antenatală. Probleme, perspective”:

„Malformațiile congenitale sunt abateri de la dezvoltarea embrionară normală, caracterizate prin alterarea morfologiei și funcției unui organ, sistem de organe sau a corpului în întregime, întâlnite la naștere sau după naștere”. Din cele expuse, ne dăm bine seama și noi, nespecialiștii, ce înseamnă un copil născut cu malformații congenitale și cum poate fi el tratat cu ajutorul bisturiului, calificației și inteligenței chirurgilor, tehnologiilor și aparatajului modern. În Republica Moldova se înregistrează anual 700 cazuri de malformații congenitale. Sunt niște istorii de luptă pentru viață, care nu întotdeauna finalizează cu bine. Raportorul s-a referit și la datele statistice ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS): anual se înregistrează circa 7,5 mln de nou născuți cu malformațiile congenitale grave, anomalii cromozomiale și boli genetice care au un impact major în morbiditatea și mortalitatea perinatală. A fost estimat că aproximativ 270 000 de nou-născuți decedează anual în primele 28 de zile de viață, având ca factor cauzal una sau mai multe anomalii congenitale.

Tema Conferinței științifico-practice a fost abordată și sub alte aspecte. Dr. hab. Stanislav Babuci a elucidat subiectul „Malformațiile congenitale bronhopulmonare la nou născut, sugar. Perspective, diagnostice chirurgicale”; Doina Haidarlî – „Evoluția tehnicilor de diagnostic, tratament în celiostomiile majore, omfalocele, laparoschizis”; dr. Lidia Dolghier – „Principiile terapiei volemice la copil”. O temă de interes major pentru specialiști a fost și comunicarea „Particularități clinico-morfologice în sindromul scrotul acut la nou născut”, semnată de un grup de autori în frunte cu dr. hab. Jana Bernic, profesor universitar, care a și încheiat prima sesiune a Conferinței.

Conferința științifico-practică cu  genericul „Anomaliile congenitale la nou-născuți. Probleme de diagnostic și tratament, îngrijiri medicale” și-a continuat lucrările în cadrul altor două sesiuni, la care au participat chirurgi pediatri din R. Moldova și România, rezidenți, studenți, în total peste 100 de persoane. „Zilele academician Natalia Gheorghiu” vor continua cu alte manifestări științifice în scopul de a atrage atenția comunității științifice medicale și a societății, în ansamblu, asupra domeniului chirurgiei pediatrice.

Tatiana ROTARU