Un credo al cercetătorului Victor Moraru: omul european, identitatea acestuia include știința ca o dimensiune constitutivă și obligatorie

Viața unui savant, lucru cunoscut, constă din activitatea sa de cercetare, din analiza și din publicarea rezultatelor științifice, editarea unor monografii, cărți, manuale, activitate didactică și formarea discipolilor, organizarea conferințelor de interes profesional și științific etc. În cazul de față, membrul corespondent Victor Moraru, profesor universitar, doctor  habilitat în științe politice, vicepreședinte al AȘM, și-a invitat colegii, prietenii, discipolii în Sala mică a AȘM cu prilejul lansării cărții sale „La Republique de Moldova: les enjeux du present et de l`avenir“, în traducere – „Republica Moldova:  provocări ale trecutului, prezentului și viitorului“. Chiar dacă limba științei astăzi este cea engleza, ar fi incorect să subestimăm oportunitățile comunicării științifice francofone.

Evenimentul, a fost programat pe 20 martie curent, de Ziua Internațională a Francofoniei, Academia de Științe a Moldovei aducându-și în acest mod propria contribuție la promovarea limbii franceze, la aprofundarea cooperării culturale și științifice francofone. Iată de ce la manifestare au fost invitați și reprezentanții Agenției Universitare a Francofoniei, Alianței Franceze, a Uniunii Presei Francofone. Dialogul constructiv între participanți a fost susținut de moderatorul evenimentului, prof. univ. Victor Juc, membru corespondent al AȘM.

În debutul evenimentului, acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, i-a salutat pe cei prezenți în sală, referindu-se în continuare la legăturile strânse cu lumea științifică francofonă, pe care le-a avut întotdeauna Academia de Științe a Moldovei. În ultimii ani, au fost atestate mai multe exemple de reușită academică: colaborările acad. Mihai Cimpoi cu breasla literară franceză, mai multe volume editate de acad. Boris Găină în colaborare cu savanții francezi, premiile de prestigiu obținute în Franța de regretatul acad. Nicolae Dabija, o serie de proiecte inițiate sau derulate deja de cercetătorii noștri și altele. Internaționalizarea științei este un proces necesar și o preocupare evidentă și constantă a Academiei noastre, – a subliniat președintele AȘM. – În ultimul timp, am întreprins pași fermi în această direcție. În mod firesc, în acțiunile orientate spre sporirea vizibilității științei moldovenești mizăm și pe limba franceză. În acest context, se înscrie perfect și prezentarea cărții „Republica Moldova: provocări ale trecutului, prezentului și viitorului”, editată în limba franceză.

Invitat pentru a continua discuția, acad. Mihai Cimpoi, a menționat că volumul lansat de prof. Victor Moraru, este o lucrare necesară în contextul integrării europene a Republicii Moldova și a actualelor dezbateri de idei. Referitor la ideea europeană, temă de care a fost preocupat în cercetările sale, acad. Mihai Cimpoi a afirmat că ea este o veche idee românească. A fost gândită de Cantemir, de Eminescu care încă la 1870 menționa într-un articol necesitatea creării unei asociații spirituale europene  sau ligi care să armonizeze interesele generale europene cu cele specifice, naționale. Titus Maiorescu cu Societatea „Junimea”, de asemenea, a promovat ideea europeană. Iar Noica, pe bună dreptate, considera că Europa unește toate culturile într-o unitate. Să nu uităm că și marele nostru basarabean Constantin Stere, referindu-se la cartea de călătorii a lui Dinicu Golescu, a evidențiat niște valori europene: respectul omului ca individualitate, cultura și buna rânduială în societate, de care avem nevoie și noi astăzi.

Conform celor relatate de moderatorul Victor Juc, prof. Victor Moraru a urmărit și cunoaște realitățile franceze, italiene, unde s-a aflat perioade îndelungate, a avut diverse stagii științifice. A urmărit aceste realități și ca cercetător, dar și ca jurnalist, în detalii.

În opinia prof. univ. Elena Prus, prorector la ULIM, studiul imagologic de referință La République de Moldova : les enjeux du passé, du présent et de l’avenir/ (Chișinău : S. n., 2022, 200 p.) oferă un vast câmp conceptual analizat de m.c. Victor Moraru și, totodată, o modalitate de reprezentare a panoramei multiaspectuale a țării într-o limbă de circulație internațională. Noii factori ai realității moldave tind să redefinească prioritățile, să reafirme vocația sa europeană, ceea ce permite autorului să argumenteze că Republica Moldova s-a angajat pe calea democratizării și reformării societății. Realizarea acestor sarcini a necesitat elaborarea unei strategii și a unui program complex și ambițios de diverse transformări de ordin politic, economic și social în materie de integrare europeană, a catalizat și căutarea unei căi proprii de dezvoltare. Autorul identifică soluțiile care permit optimizarea politicii de integrare europeană, dar și multiplele obstacole ce intervin pe acest traseu.

Totodată, prof. univ. Elena Prus, a subliniat, că realitățile Republicii Moldova sunt analizate și într-un compartiment consistent despre mass-media ca resursă și expresie a libertății gândirii. Evoluțiile urmărite în această sferă sunt edificatoare în special prin corelarea lor cu domeniul politic, scena politică moldovenească oferind un prilej de reflecții despre praxisul ofertant al domeniului, unde accentul trebuie pus pe comentariul mai profund de calitate și prezentarea unei realități cu soluții constructive.

În cadrul discuțiilor, cu privire la noua carte lansată au venit cu felicitări și considerații: acad. Boris Găină, vicepreședinte al AȘM, acad. Grigore Belostecinic, m.c. Alexandru Stratan, rector al ASEM, dr. Vlad Chirinciuc, diplomat, ex-însărcinat cu afaceri al Ambasadei Republicii Moldova în Franța (2020-2021), dr. Vasile Andrieș, cercetător științific la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă“, dr. Natalia Albu, conf. univ. la Academia Militară a Republicii Moldova, dr. Silvia Grosu, conf. univ., secretar general al Secției Moldova a Uniunii Presei Francofone, redactor-coordonator al publicației „Courrier de Moldavie“. Un omagiu călduros i-a adus dlui Victor Moraru cu prilejul lansării noii sale cărți discipola sa, dr. Valentina Ciumacenco, prorector la ULIM, care și-a arătat, totodată, disponibilitatea de a traduce această lucrare în limba engleză.

Unul din articolele incluse în cartea „Republica Moldova: repere ale trecutului, prezentului și viitorului“ este intitulat „Știința mai întâi de toate”. Autorul pornește de la ideea că omul european, identitatea acestuia include știința ca o dimensiune constitutivă și obligatorie, de aici – importanța discuției despre modul de organizare a cercetărilor științifice la nivel național și internațional, elucidarea paradoxurilor acelor procese ce au loc în știința contemporană și care pot fi optimizate doar prin acțiune comună.

Tatiana ROTARU