- 1 view
Asemenea evenimente care se produc la Academia de Științe a Moldovei ne mai descrețesc frunțile, ne fac să privim cu mai multă încredere în viitor, pentru că cercetarea științifică chiar dacă nu este o prioritate a statului în aceste timpuri complicate de la început de secol, rămâne a fi determinantă în soluționarea celor mai grave probleme la nivel global și regional. Acest gând a fost subliniat și la recentă Conferința Internațională, organizată de AȘM, cu genericul „Științele Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă și Pace”, la care au participat personalități notorii din 7 state ale lumii, inclusiv laureați Nobel.
Academicianul Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” din România, este una din personalitățile marcante ale științei contemporane, care vede lucrurile altfel privind dezvoltarea cercetării și inovării în situația de încălzire globală, de crize, de sărăcie, de asigurare a securității alimentare a populației la nivel global, regional, dar și de țară. Dar până a trece la acest subiect ne transferăm imaginar în Sala Azurie a AȘM, unde are loc ceremonia de înmânare a însemnelor de Membru de Onoare al AȘM dlui Valeriu Tabără, ales de Adunarea Generală a membrilor titulari și membrilor corespondenți ai AȘM la 8 iunie curent.
De la tribuna acestei manifestări științifice, acad. Ion Tighineanu a venit și cu unele detalii importante ce-l caracterizează pe omagiat ca om și savant, a apreciat autoritatea sa științifică la noi, în republică, participarea lui la numeroase conferințe științifice și nu, în ultimul rând, contează că din componența Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” din România fac parte la vreo 20 de cercetători moldoveni. E incontestabil un stimul moral pentru ei. La 10 iulie 2020, savantul omagiat a ținut la Academia de Științe a Moldovei o lecție publică cu genericul „Relaţia dintre agricultură şi gestiunea resurselor de apă”. Președintele AȘM a amintit că la 8 iunie curent, în cea de-a 3-a sesiune, comunitatea membrilor de onoare ai AȘM a fost completată cu 7 noi personalități notorii, numărând la ziua de azi 53 membri de onoare. Unul dintre ei este acad. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, propus unanim de membrii Secției Științe ale Vieții în domeniul științelor agricole.
În continuare, a prezentat un Laudatio acad. Boris Găină, vicepreședintele AȘM, coordonator al Secției Științe ale Vieții, în care și-a găsit reflecție momente din viața și activitatea savantului. Urmează câteva date din acest discurs omagial. Acad. Valeriu Tabără este doctor în agronomie (1984), profesor universitar (1996), prorector al Universității de Ştiințe Agricole a Banatului din Timişoara, personalitate notorie în știința agricolă și în învățământul universitar. A studiat la Facultatea de Agronomie din Timişoara (1968–1973). În calitate de conferențiar, profesor universitar, a fost titular al disciplinei „Fitotehnia – Plante tehnice” la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara. A elaborat numeroase și valoroase manuale și lucrări metodice pentru studenți, a publicat peste 250 de lucrări ştiințifice și de specialitate, apreciate atât în România, cât și în afara țării. Din 2001 conduce activitatea de cercetare a laboratoarelor de ameliorare a grâului și a cânepii dioice. A obținut patru soiuri omologate în România. A fost conducătorul mai multor proiecte științifice, inclusiv cu Banca Mondială. În calitate de politician, a fost deputat în 4 legislative, de două ori președinte a două comisii parlamentare. A fost ministrul agriculturii în două guverne (1994–1996, 2010). Și actualmente, desfășoară o activitate prodigioasă în calitate de președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, ales în această funcție în 2017. Este vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Muntelui (2002), membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă (1992). Acad. Valeriu Tabără a avut o vastă experiență internațională în proiectele NATO și FAO, ceea ce i-a permis să abordeze problemele la nivel global și să înțeleagă aspectele fundamentale ale dezvoltării durabile a agriculturii. A participat la multiple evenimente științifice, propunând idei strategice, valoroase pentru cercetătorii științifici din țara noastră, precum și pentru organele decizionale din sectorul agrar.
A urmat înmânarea însemnelor de Membru de Onoare al AȘM, cu numeroase felicitări, buchete de flori și fotografii care au surprins momentul deosebit. Conform tradiției academice, noul Membru de Onoare al AȘM Valeriu Tabără a prezentat o prelegere publică cu tema „Perspectivele agriculturii în condițiile schimbării climatice globale”, pe care Domnia a numit-o cu modestie un punct de vedere și pe care l-a prezentat liber, cu însuflețire și convingător, fără a citi de pe ecran sau de pe hârtie. Prezentăm doar unele teze din acest discurs.
Agricultura, oriunde s-ar practica, de orice tip și în oricare sistem și condiții pedoclimatice are ca obiectiv realizarea de produse agroalimentare. Agricultura de azi, mai puțin performantă, este rodul unei evoluții continue, legată de evoluția societății omenești. A nu se uita că cea mai mare revoluție din istoria omenirii a avut loc în Neolitic și a fost legată de agricultură.
Agricultura, strâns legată de tipul de comunitate, a determinat, prin speciile de plante cultivate, culturi și civilizații, care la rândul lor, au generat evoluții istorice în anumite zone ale globului, stabilind culturi identitare. Grâul, de exemplu, ține de civilizația europeană, a Orientului Apropiat și Mijlociu; orezul – de civilizația Asiei de Est și a Asiei de Sud; porumbul – de civilizația toltecă, mayașă și aztecă; cartoful – de civilizația incașă. Aceste civilizații s-au dezvoltat nu întâmplător în jurul unei plante cultivate, selecționate de-a lungul timpului au putut asigura sursa de hrană, mai săracă sau mai bogată, dar sigură pentru oameni.
Modificarea cadrului pedoclimatic doar la nivelul unuia din factori, influențează pozitiv sau negativ viața plantelor și animalelor. Aici intervine știința de a da soluții ca să se poată traversa cu bine perioadele cu fenomene climatice defavorabile, unul mai important decât altul, pentru a putea stabiliza producția agroalimentară, la nivelele care să asigure necesarul de hrană. Cele mai importante fenomene care influențează puternic producția agricolă sunt: seceta; arșița și seceta atmosferică; temperaturi ridicate excesive; temperaturi scăzute; oscilații de temperatură. Alte fenomene creatoare de riscuri pentru producția agroalimentară sunt: degradarea solului; diminuarea resurselor de apă; degradarea biodiversității.
Pentru securitatea alimentară a oricărei țări, sunt două elemente fundamentate de condiționarea producției ce trebuie luate în seamă, amândouă fiind de risc major: schimbările climatice – o realitate gravă; importul de produse agroalimentare creează dependența de hrană din afara teritoriului național. Pentru fiecare din cele două elemente de risc rezolvarea nu poate fi de import, soluțiile trebuie găsite de structurile statului național.
De alte idei ale acad. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și noul Membru de Onoare al AȘM, puteți lua cunoștință la adresa https://youtu.be/RbgbEhtsAkU
Pe parcursul vizitei de lucru la Chișinău, în perioada 29 septembrie – 1 octombrie, acad. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” din România, a avut o întâlnire cu acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, cu dl Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, cu administrația Grădinii Botanice (Institut) „Alexandru Ciubotaru”, și a întreprins o vizită la Centrul Academic Internațional Eminescu.
Tatiana ROTARU
