„Să nu-l dezamăgim pe Grigore Vieru”. Evocarea magistrală a poetului Grigore Vieru la Iași și Chișinău, în cadrul celei de-a XIV-a ediții a Festivalului Internațional de Poezie

30.09.2022

Представления: 226

Unique visitors: 1035

„Din Basarbia vă scriu,

Dulci frați de dincolo de Prut.

Vã scriu cum pot și prea târziu,

Mi-e dor de voi și vă sărut”.

(Grigore Vieru)

Academicianul Mihai CIMPOI, reputat critic și istoric literar, eminescolog și membrul corespondent al AȘM, poetul și eseistul Ion HADÂRCĂ au participat, timp de patru zile, la Festivalul Internațional de Poezie „Grigore Vieru”, la Iași și Chișinău, în cadrul căruia au fost lansate și ultimele apariții editoriale dedicate poetului tribun Grigore Vieru:

Mihai Cimpoi - „Grigore Vieru, poetul arhietipurilor”,

Ion Hadârcă - „Grigore Vieru – verbul de lumină”.

O toamnă a poeților și poeziei, o toamnă în care se numără culorile poeziei prin numele celor care au creat și au lăsat un tezaur pentru azi și pentru mâine, iar Iașul și Chișinăul și-au dat din nou mâna pentru perpetuarea memoriei înaintașilor, marilor artiști ai verbului scris. În acest context, zilele de 25-28 septembrie 2022 au venit cu o semnificație și încărcătură aparte pentru iubitorii de poezie, de cultură și iubitorii poetului tribun Grigore Vieru, considerat un simbol al rezistenței prin cultură a spiritului românesc. Personalități de valoare ale vieții culturale, oameni de litere, de cultură, prestigioase nume ale lumii academice și literare de pe ambele maluri ale Prutului - filologi, poeți, scriitori, critici și istorici literari, editori, actori, dar și scriitori și traducători din Italia și Franța, s-au întrunit la cea de-a XIV-a ediție a Festivalul Internaţional de Poezie „Grigore Vieru”.

Organizatorii de la Iași și Chișinău au reușit să mențină și în acest an festivalul la o cotă înaltă artistică, estetică și valorică, oferind patru zile de maraton poetic într-un duplex cultural de excepție Iași-Chișinău, puntea de cultură fiind, bineînțeles, verbul lui Grigore Vieru, Doctor Honoris Causa al AȘM și membru titular (academician) al AȘM (conferit post-mortem), poetul absolut, dar și un pilon al spiritualităţii româneşti.

Invitați din Republica Moldova au fost și reprezentanți ai instituțiilor organizatoare, scriitori, jurnaliști: dr.hab. Nina Corcinschi (director Instittul de Filologie Română „B.P. Hasdeu al USM”); Claudia Balaban (director onorific Biblioteca „Ion Creangă”, supranumită „Doamna din castelul de carte”); Eugenia Bejan (director Biblioteca „Ion Creangă”); prof. Adrian Ghicov, dr. Aliona Zgardan (Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”), Eugenia Tofan (AȘM), Valeriu Saharneanu (jurnalist).

Deschiderea oficială a festivalului a avut loc la 25 septembrie, în Sala de consiliu a Primăriei municipiului Iași, moderator - poetul Daniel Corbu. Evenimentul a debutat cu alocuțiunea primarulului mun. Iași, Mihai Chirica. Edilul ieșean a mulțumit organizatorilor, în special distinșilor oameni de cultură, Daniel Corbu și Filomena Corbu, care coordonează frumos deja 14 ediții ale acestui prestigios festival, dar și personalităților invitate din Iași și Chișinău, precum și din alte orașe, exprimând admirația pentru atitudinea lor civică, dar și dragostea pentru creația poetului tribun Grigore Vieru. Primarul Chirica a subliniat că îi place să-l aprecieze pe Grigore Vieru ca fiind o oglindă, inginerește vorbind, o oglindă de pod, de pod de flori și care a rămas a fi un stâlp al culturii și spiritualității românești, o oglindă a unirii, o legătură permanentă dintre românii de pe dreapta Prutului și cei de pe stânga Prutului, la care sigur a visat. „A murit cu visul său de reîntregire a neamului românesc, dar a reușit să lege prin ceea ce a scris și ceea ce a creat și prin moștenirea pe care ne-a lăsat-o. Un poet patriot”, a spus edilul, or, patriotismul în percepția sa este o undă de gratitudine pentru un poet mare, care nu poate să scrie despre orice, oriunde și oricând. Și Grigore Vieru a reușit să facă acest lucru și să divină mare. „Puțini poeți români au fost atât de patrioți, atât de sinceri în patriotismul lor, precum Grigore Vieru. În versul său duios, Basarabia, Moldova, România, Țara, Poporul, Limba Română au devenit nu doar cuvinte nepieritoare, ci și poduri de flori între generațiile de ieri și cele de mâine, între cei de dincolo și cei de dincoace de Prut, între cei care suntem și cei care am dori să fim”, a relevat primarul, subliniind că Grigore Vieru a fost un înțelept, iar numele său a devenit sinonim cu iubirea de Patrie, iar acum basarabenii ar avea nevoie mai mult ca oricând de modele precum Grigore Vieru. Edilul ieșean a îndemnat de a găsi mereu timp pentru a-i citi frumoasele poezii, dar și tăria necesară pentru a-i împlini visul. „E un adevăr bine cunoscut că poeții mari nu mor niciodată. Și nu doar pentru că le celebrăm permanent opera, ce se transformă într-un veritabil testament de conștiință, ci pentru că ei veghează întru veșnicie asupra noastră. Să nu-i dezamăgim. Să nu-l dezamăgim pe Grigore Vieru”, a îndemnat primarul de Iași, Mihai Chirica, Domnia Sa fiind nu doar un mare consumator de cultură, dar și un aprig susținător al ei, drept argument fiind implicarea cu tot ce a fost posibil pentru buna desfățurare a tuturor edițiilor festivalului, dar și susținerea plenară a tuturor proiectelor culturale care au drept obiectiv promovarea valorilor culturale naționale și personalităților domeniului, inclusiv celor de la Chișinău.

A urmat alocuțiunea acad. Mihai Cimpoi, considerat drept cap de afiș al tuturor edițiilor festivalului. „Dragi prieteni ai lui Grigore Vieru și ai culturii românești, spun asta, pentru că atunci când spunem Grigore Vieru spunem și cultura românească și spunem și limba română”, s-a adresat distinsului public acad. Cimpoi, în opinia Domniei Sale aceasta fiind o identificare pe care Grigore Vieru o merită întru totul. Reputatul critic și istoric literar a făcut o retrospectivă a operei și personalității lui Grigore Vieru, cel care a revoluționat poezia, gândirea poetică, epistemologia în Basarabia și nu numai și care a debutat în 1957, fiind încă student, cu o plachetă pentru copii „Alarma”, plachetă ce a înnoit literatura basarabeană prin faptul că se adresa copiilor, Vieru propunând o altă modalitate de dialog cu copiii. A continuat cu volumul „Numele tău” în 1968, care a adus spiritul modernității, a adus conceptul de om interior și a impus statutul autonom al scriitorului ca personaj cheie al cunoașterii, or, „Numele tău” mai însemna și altceva, este „cartea care risipește ceața identitară și străluminează drumul numelui la metafizicului”, așa cum ar spune Ion Hadârcă în cartea sa apărută și lansată chiar în acea zi „Grigore Vieru - verbul de lumină”. A făcut o trecere în revistă și a altor volume de versuri ale poetului, „Mama”, „Un verde ne vede”, „Taina care mă apără”, „Rădăcina de foc” etc., aducând în discuție, bineînțeles, și ceea ce s-a întâmplat în receptarea lui Grigore Vieru în România. Acad. Cimpoi a mulțumit primarului Mihai Chirica pentru suportul în organizarea activităților culturale de la Chișinău, oferindu-i, cu un prim-autograf, recenta lucrare „Grigore Vieru, poetul arhietipurilor”, care, de asemenea, a fost lansată în cadrul festivalului.

Poetul și eseistul Ion Hadârcă a susținut conferința „Grigore Vieru, poet și tribun al spațiului românesc”, subliniind comutarea de numele lui Grigore Vieru care înseamnă în sine o poezie. Și-a început alocuțiunea cu un gând al celebrului filosof german Friedrich Nietzsche care spunea așa: „Un popor nu este valoros decât în măsura în care lasă prin trăirile sale o amprentă a eternului”. Toate popoarele, precizează poetul Ion Hadârcă, au lăsat amprenta eternului prin trăirile proprii, prin barzii lor, rapsozii lor. Și Vieru face parte din acei mari rapsozi care au lăsat, prin trăirile neamului românesc, amprenta de poezie, or, poezia apologetului limbii române „vine din marea singurătate și greaua suferință”.

Prima zi a festivalului a culminat cu Gala Premiilor Festivalului Internațional de Poezie „Grigore Vieru”, ediția a XIV-a și cu un spectacol de gală în memoria poetului Grigore Vieru, la Ateneul Național din Iași, în Sala de spectacole „Radu Beligan”, cu genericul „Floarea de lumină”. Publicul spectator s-a bucurat de un spectacol total prin participarea actriței Lamia Beligan cu un recital extraordinar de poezie, de cea a lui Nicu Alifantis și Răzvan Mirică cu un recital muzical de zile mari, dar și de prestația Corului de copii al mun. Iași, dirijor Raluca Zaharia, care i-a teleportat pe toți în miraculosul univers al copilăriei, festivalul oferind astfel o adevărată interferență a artelor.

A doua zi, 26 septembrie, participanții, dar și reprezentanți ai instituțiilor de cultură ieșene, au depus flori la bustul poetului Grigore Vieru din Parcul de cultură Copou, după care s-au întrunit la dialoguri culturale și conferințe privind viața și opera poetului Grigore Vieru cu genericul „Poetul Grigore Vieru și receptarea operei sale dincolo și dincoace de Prut. Rolul traducerilor”, care s-a desfășurat la Casa de Cultură „Mihai Ursachi” a mun. Iași. Au participat Varujan Vosganian, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România; scriitorii Nichita Danilov, poeta Mărioara Vișan (Italia), Ion Muscalu, Paul Gorban, Adi Cristi, Valeriu Stancu, Emilian Marcu, Mircea Radu Iacoban (Iași), Ion Munteanu (Craiova), Vasile și Elena Fluturel ș.a. În cadrul evenimentului au fost lansate cărțile „Grigore Vieru - verbul de lumină” de Ion Hadârcă, studiul monografic al acad. Mihai Cimpoi „Grigore Vieru, poetul arhietipurilor” și „Pagini despre, de și pentru Grigore Vieru”, de Vasile Fluturel (Iași), apărute la Editura „Princeps Multimedia”, Iași.

Despre bucuria apariției acestor cărți a vorbit poetul Daniel Corbu, Ion Hadârcă, acad. Mihai Cimpoi, conf., poet. Paul Gorban. Au luat cuvântul poetul craiovean Ion Munteanu, Adi Cristi, poet, Iași, Valeriu Stancu, poet, Ion Muscalu, poet. Poetul Daniel Corbu a venit cu sublinierea că atunci când vorbim despre Grigore Vieru și opera sa va trebui să pornim nu doar de la talentul autentic şi forţa lirică absolut debordante, ci şi de la privaţiunile spirituale ale tânărului Grigore Vieru. „Să ne gândim doar la faptul că până la 23 de ani el nu citise Eminescu, Arghezi, Bacovia, Blaga, care erau interzişi în Basarabia. Când a citit poezia şi publicistica lui Eminescu, pe ascuns, într-o ediţie interbelică (de aici mărturiseşte că a învăţat adevărata istorie a României), Grigore Vieru avea să scrie un poem tulburător, Legământ, care a însemnat, de fapt, începutul punerii în circulaţie, în Basarabia, a geniului nostru tutelar şi a luptei pentru limba română strămoşească”, a remarcat poetul ieșean, precizând că Grigore Vieru şi-a luat în serios şi rolul de tribun şi iluminator.

Momentul poetic al scriitorului și traducătorului Jean Poncet din Franța a încheiat evocarea poetului Grigore Vieru, în cadrul Festivalului, la Iași. Vorbitorii au venit cu îndemnul de a redescoperi creația poetului Grigore Vieru, de a-i păstra vie amintirea celui care ne-a călăuzit copilăria prin poezia sa și a cântat în versuri cutremurătoare dragostea de țară, de mamă, de limba română și cel care a visat cel mai mult la unirea între frați. A murit cu acest vis de a vedea înfăptuită unirea, vis pe care l-a purtat mereu în suflet și despre care a scris cu atâta durere. A murit, deși nu-i era frică de moarte: („Nu am moarte cu tine nimic/ Eu măcar nici nu te urăsc…”).

Inaugurarea Festivalului la Chișinău a demarat la 27 septembrie 2022, cu depuneri de flori la bustul lui Grigore Vieru de pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, urmată de alocuțiunile organizatorilor şi personalităților participante la Festival - acad. Mihai Cimpoi, poetul Ion Hadârcă, poetul Daniel Corbu (Iași), poetul Ion Munteanu (Craiova), acad. Valeriu Matei, care, de vreo 10 ani la rând, a tot investit în acest Festival și la propriu și la figurat, în ipostaza sa de director al Institutului Cultural Român Eminescu la Chișinău, oferind premii substanțiale personalităților distincte din peisajul culturii și literaturii române, Eugenia Bejan (director Biblioteca pentru Copii „Ion Creangă, director de program al Festivalului pentru Chișinău și fiul regretului poet, Călin Vieru. A urmat un recital, susținut de elevii Liceului „Prometeu-Protalent”.

Evocarea magistrală a poetului Grigore Vieru a continuat la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Sala „Google”, cu Simpozionul științific „Grigore Vieru, poetul în tihna cuvântului”. Cu un cuvânt inaugural a fost prezentă dna dr. conf. Gabriela Topor, decan al Facultății de filologie și istorie, evenimentul fiind moderat de dr.hab. prof. Adrian Ghicov, șeful Catedrei de limba si literatura română a UPSC și dr.hab. Nina Corcinschi (director Institutul de Filologie Română „B.P. Hasdeu”) – reprezentanți ai instituțiilor co-organizatoare ale Festivalului. Dna director Corcinschi a menționat că în iureșul în care trăim, poezia lui Grigore Vieru vine să ne țină în echilibru, Grigore Vieru fiind poetul etern. Acad. Cimpoi a vorbit despre ce a făcut Vieru în poezie. Poetul a schimbat paradigma, a venit cu ceva absolut proaspăt, a unit poezia cu muzica, subliniind că Grigore Vieru este un poet al durerii și suferinței, este un poet al păcii. Profesorul Tudor Nedelcea de la Craiova a spus că Grigore Vieru a luptat cu poezia pentru valorile naționale, mama n-a fost doar mama biologică, dar și Patrie, iar Abecedarul lui Grigore Vieru a pregătit, de fapt, generația de tineri pentru anul 1989, acesta fiind și un prilej de reflecție. Un poet adevărat găsește mereu drumul adevărului, a spus profesorul, or, Grigore Vieru a fost un poet al Adevărului. Acad. Valeriu Matei a vorbit despre rezistența prin cultură, dar și rezistența prin atitudine a poetului tribun Grigore Vieru. Despre impactul creației vierene au vorbit dr.hab., prof. Alexandru Burlacu, drd. Cristian Serdeșniuc și alții.

Seara primei zile a Festivalului s-a încheiat cu festivitatea de decernare a Premiilor celei de-a XIV-a ediții, la Chișinău și cu un spectacol omagial „Grigore Vieru: Numele tău, Poezie”, moderator nimeni altul decât inegalabilul prof. Adrian Ghicov. Gala premiilor a demarat cu alocuțiunile rectorului UPSIC, dr. Alexandra Barbaneagra, primarului de Chișinău Ion Ceban, dlui Alexandru Ghelari de la Primăria Iași, la festivitate fiind prezenți oameni de cultură, scriitori, cadre didactice, studenți.

Premiile acordate la Festivalul Internațional de Poezie ,,Grigore Vieru”, Ediția a XIV-a, 2022, Iași:

Varujan Vosganian (vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor); scriitorul Nichita Danilov, traducătorul Jean Poncet (Franța), jurnalistul Valeriu Saharneanu (Chișinău), Eugenia Tofan (Serviciul de Presă al AȘM, Chișinău).

Premiile acordate la Festivalul Internațional de Poezie ,,Grigore Vieru, Ediția a XIV, 2022, Chișinău. Președinte al juriului, acad. Mihai Cimpoi:

Poezie – acad. Valeriu Matei; Critică literară - Tudor Nedelcea (Craiova); Valorificarea pedagogică a creației lui Grigore Vieru în școală - Lucia Caciuc-Roșioru (Istorie); Ion Condrea (Limbă și literatură română); Adrian Idricean (Educație muzicală); Valorificarea operei lui Grigore Vieru în arta muzicală - Ana Cernicova (soprană); Gheorghe Țopa (maestru în artă).

De asemenea, au fost acordate o serie de Diplome de Onoare, Diplome de Gratitudine și Diplome de Parteneriat mai multor personalități care au contribuit la buna organizarea și buna desfășurare a Festivalului.

Miercuri, 28 septembrie, Festivalul s-a extins la Strășeni, evenimentul fiind organizat sub egida Consiliului raional, responsabil, dna Lucia Caciuc-Roșioru, șef al Direcției Educație Strășeni. Manifestarea a inclus mai multe activități, printre care ceremonia de atribuire Liceului Sireți a numelui poetului Grigore Vieru, Concurs de inteligență literară în baza creației lui Grigore Vieru etc.

Evenimentul a fost organizat de Centrul Cultural-Științific „Grigore Vieru”, Chişinău; Ministerul Culturii al RM; Primăria Mun. Chişinău; Primăria Mun. Iaşi; Asociația Culturală „Feed Back”, Iaşi; Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Chișinău; Institutul de Filologie Română „B.P. Hasdeu”, Chișinău; Consiliul Raional Strășeni, Direcția Generală Educație; Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, Chișinău și alți parteneri.